Procesul de dezvoltare al unei regiuni, cum este şi Regiunea Deltei Dunării, este caracterizată de o continuă schimbare, deter

2.Reţeaua de localităţi

Obiectiv specific:



Direcţia de dezvoltare 2.1 :

În conformitate cu ierarhizarea pe ranguri stabilită prin Legea nr. 351/2001, polii urbani şi rurali de dezvoltare propuşi pentru a asigura dezvoltarea policentrică şi echilibrată a reţelei de localităţi din Delta Dunării, sunt următorii:

Centre urbane de dezvoltare:

• 
  centru regional - municipiul Tulcea, centru coordonator pentru comunele: Somova, Frecăţei, Mihail-Kogălniceanu, Valea Nucărilor, Nufărul, Maliuc, Pardina, Chilia Veche, Ceatalchioi
  
• 
  centre locale cu rol de servire în spaţiul rural:
  

• 
  Măcin, centru coordonator pentru comunele: Smârdan, Jijila, Văcăreni, I.C. Brătianu, Grindu
  
• 
  Isaccea, centru coordonator pentru comunele: Luncăviţa, Niculiţel
  
• 
  Sulina, centru coordonator pentru următoarele comune: C.A. Rosetti, Crişan, Sfântu Gheorghe
  
• 
  Babadag, centru coordonator pentru comunele: Mihai Bravu, Slava Cercheza, Sarichioi, Jurilovca, Baia, Ceamurlia de Jos
  

Centre de polarizare intercomunală în zonele profund rurale,

• 
  Mahmudia: sat reşedinţă de comună cu o arie de influenţă formată din următoarele comune: Beştepe, Mahmudia, Murighiol
  
• 
  Loaclităţiile din sudul zonei analizate Corbu, Săcele, Mihai Viteazu şi Istria se află în zona de influenţă a mun. Constanţa şi a o. Năvodari
  

Direcţia de dezvoltare 2.2:

Principalele măsuri de amenajarea teritoriului urmăresc creşterea accesibilităţii şi a calităţii serviciilor pentru populaţie precum şi dimensionarea acestora în funcţie de specificul şi nevoiile fiecărei comunităţi.

▪ Dotări şi servicii în domeniul sănătăţi

Principala direcţie de dezvoltare este legată de creşterea accesibilităţii şi a calităţii serviciilor de sănătate care se va realiza prin îmbunătăţirea servicilor publice existente şi prin extinderea dotărilor publice necesare – policlinici, ambulatorii de spital, spital, cabinete medicale, farmacii, prioritar în centrele polarizatoare care în prezent nu dispun de dotări în sectorul de stat.

▪ Dotări şi servicii în domeniul învăţământului:

Intervenţiile în infrastructura învăţământului liceal şi profesional îşi propun să asigure o accesibilitate crescută a populaţiei şcolare a zonei la educaţia medie, dar şi furnizarea unor servicii de calitate privind actul de învăţământ.

Direcţia de dezvoltare 2.3 :

Acţiunile de regenerare urbană trebuie să urmărească obţinerea de spaţii moderne pentru locuit, şi pentru alte funcţiuni, dar şi creşterea atractivităţii unor localităţi cheie în dezvoltarea reţelei de localităţi a judeţului, precum şi păstrarea specificul urbanistic şi arhitectural al zonei. Sunt prioritare renovările centrelor vechi ale localităţilor, zonelor istorice şi cu valoare de patrimoniu, care vor putea fi astfel valorificate durabil.

Direcţia de dezvoltare 2.4:

Pe teritoriul zonei de studiu, se conturează o axă majoră de dezvoltare, pe direcţia nord/vest–sud, în relaţie cu traseul drumului european E87. Totodată se mai pot identifica alte 3 axe secundare, în partea de est a Deltei Dunării, în relaţie cu drumurile judeţene şi comunale, precum şi cu braţul Sulina: axe locale de dezvoltare Tulcea - Chilia Veche şi Tulcea –Mahmudia - Murighiol şi axa zonală Tulcea- Sulina.

Direcţia de dezvoltare 2.5:

Întocmirea şi aprobarea documentaţiilor de urbanism necesare pentru reglementarea dezvoltării

teritoriului Deltei Dunării este o primă măsură care se impune pentru amenajarea localităţilor zonei în concordanţă cu noile tendinţe socio–economice şi condiţiile impuse de protecţia mediului.

3. Infrastructuri tehnice

Obiectiv specific:

Realizarea unor reţele de infrastructuri tehnice locale, extinse pe întregul teritoriu zonal, va trebui să ţină seama de cerinţele comunităţilor în ceea ce priveşte îmbunătăţirea nivelului de trai şi a creării de noi locuri de muncă.

3.1 Reţele de transport

Direcţia de dezvoltare 3.1:

Reţeaua rutieră

In urma analizei situaţiei existente şi în concordanţă cu Master Planul-suport de dezvoltare durabilă în Rezervaţia Deltei Dunării-2004, a subproiectării elaborată de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Delta Dunării şi a Planul Local de Dezvoltarea Durabilă a judeţului Tulcea s-a desprins necensitatea îmbunătăţirea condiţiilor de transport rutier prin:

- lucrări de îmbunătăţire a stării de viabilitate prin consolidarea şi modernizarea tuturor traseelor de drumuri judeţene şi comunale, prioritate acordându-se celor care asigură legătura între localităţi, cât şi celor cu racord la drumurile naţionale .

- îmbunătăţirea calităţii drumurilor locale prin creşterea siguranţei traficului şi a fluidizării acestuia, prin eliminarea actualelor riscuri de transport

- reabilitarea şi extinderea reţelelor de drumuri din mediul rural în vederea dezvoltării infrastructurii rutiere

In urma acestor lucrări accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele aparţinând comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităţi cu drumurile naţionale şi judeţene se va realiza în condiţii de siguranţă si confort. Realizarea acestor lucrării va mai diminua izolarea pe timp de iarnă a localităţilor din Delta Dunării: oraşul Sulina, comunele: Maliuc, Sfâtul Gheorghe, Ceatalchioi, C.A.Rosetti, Chilia Veche şi satele Partizani, Vulturu, Băltenii de Jos, Băltenii de Sus, Caraorman, Letea, Pătlăgeanca, Mila 23, Ilganii de Jos, Pardina şi Sălceni.

Reţeaua de căi navigabile

Măsurile pentru reabilitare, întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii de căi navigabile şi a dotărilor necesare circulaţiei de călători şi marfă în condiţii cât mai bune sunt:

- modernizări în punctele de traversare cu bacul şi de acostare nave de pasageri în porturile : Tulcea, Isaccea, Periprava, Sulina, Chilia Veche, Sf. Gheorghe

- noi puncte de trafic RO-RO în porturile Tulcea, Isaccea

- modernizări porturi de pasageri existente în: Tulcea, Isaccea, Sulina, Chilia, Mahmudia

- porturi turistice şi debarcadere la: Tulcea, Chilia Veche

- modernizarea infrastructurii portuare pentru turism în Sulina

- amenajare mini-porturi turistice la Sf. Gheorghe, Murighiol, Sarichioi

- debarcader pentru călători şi marfă în comuna Pardina şi satul Sălceni

- amenajarea/modernizarea puncte de acostare în comuna Pardina şi satele Sălceni şi Pătlăgeanca

- îmbunătăţirea infrastructurii în porturile Tulcea şi Mahmudia

Reţeaua de căi aeriane

Direcţia de dezvoltare - realizarea unor legături directe pentru situaţii excepţionale, pe cale aerului, a localităţii Sulina de pe teritoriul RBDD cu restul ţării

Puncte de control şi trecere a frontierei

Lucrări de modernizare în punctele de control şi trecere a frontierei:

-Aeroportul de lângă Tulcea - punct aeroportuar deschis traficului internaţional, situat în interiorul ţării;

-Isaccea, Plaur, Chilia Veche, Periprava - puncte portuare pentru trecere simplificată; -Tulcea, Sulina puncte portuare de trecere deschise traficului internaţional, situate în interiorul ţării;

Pentru o cât mai eficientă funcţionare necesită lucrări de modernizare, cu prioritate cele din Tulcea, Isaccea şi Chilia Veche.

3.2 Gospodărirea apelor

Direcţia de dezvoltare 3.2:



1. Amenajarea bazinului hidrografic

Principalul instrument prin care sunt stabilite orientările fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice, precum şi pentru protejarea zonelor umede este Schema Directoare de Amenajare şi Management a Bazinului Hidrografic (SDAMBH). Schema are două componente:

• 
  Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic (PABH);
  
• 
  Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH).
  

Schemele directoare pentru toate bazinele hidrografice din teritoriului naţional sunt în curs de elaborare, sub coordonarea ICPDR – Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea, finalizarea fiind în decembrie 2009.

Dezvoltarea durabilă a gospodăririi apei în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este un obiectiv şi în politica de mediu a judeţului Tulcea. Stabilirea priorităţilor de mediu şi luarea măsurilor adecvate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, se face pe baza unui pentru Mediu (PLAM).

I. Apele de suprafaţă:

• 
  controlul, diminuarea şi eliminarea poluării apelor de suprafaţă;
  
• 
  controlul şi diminuarea poluării apelor fluviului Dunărea cu produse petroliere, provenite de la navele în tranzit, de la unităţile care desfăşoară activităţi portuare, precum şi cu ape uzate provenite de la diverşi agenţi economici care nu au staţii de epurare sau sunt depăşite din punct de vedere al capacităţii de funcţionare;
  

• 
  eliminarea surselor de poluare a apelor de suprafaţă (localităţile fără staţii de epurare sau cu staţii ineficiente, unităţile sanitare din municipiul Tulcea);
  
• 
  realizarea sistemului separativ de canalizare a apelor uzate menajere şi a celor pluviale.
  

II. Apele subterane:

• 
  reducerea suprafeţelor afectate de poluarea cu pesticide şi eliminarea (în timp) a poluării apelor subterane cu nitraţii proveniţi din activităţile agricole;
  
• 
  reducerea poluării apelor subterane datorată depozitelor de deşeuri industriale, menajere şi a dejecţiilor animaliere;
  
• 
  eliminarea poluării apelor subterane cu ape uzate menajere.
  

III. Calitatea şi cantitatea apei potabile:

• 
  îmbunătăţirea calităţii apei potabile, mărirea volumelor de apă potabilă pentru populaţiei;
  
• 
  îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi a sănătăţii populaţiei care trăieşte în Delta Dunării prin realizarea alimentării cu apă în sistem centralizat;
  
• 
  reducerea pierderilor de apă potabilă şi satisfacerea necesarului de apă în toate localităţile urbane şi rurale din zona studiată prin identificarea de noi surse de apă;
  
• 
  îmbunătăţirea managementului apei potabile.
  

Măsurile specifice ale Planului de Local de Acţiune vizează:

I. Apele de suprafaţă:

• 
  reabilitarea şi extinderea sistemului de canalizare al oraşelor Tulcea şi Măcin;
  
• 
  realizarea staţiilor de epurare de către agenţii economici care deversează apa uzată în reţeaua de canalizare orăşenească;
  
• 
  monitorizarea calităţii apelor uzate rezultate de la spitale;
  
• 
  retehnologizarea staţiei de epurare a apelor uzate din oraşul Babadag;
  
• 
  realizarea sistemelor de canalizare apă uzată în localităţile rurale;
  
• 
  reabilitarea reţelelor de canalizare orăşenească, cu colectarea separată a apelor pluviale;
  

II. Apele subterane:

• 
  reabilitarea suprafeţelor de teren afectate de poluarea cu pesticide şi implementarea bunelor practici în agricultură;
  
• 
  monitorizarea calităţii apelor subterane în zonele cu ferme zootehnice;
  
• 
  reducerea cantităţii de deşeuri industriale prin utilizarea de „tehnologii curate”;
  
• 
  asigurarea unui grad ridicat de valorificare a deşeurilor industriale.
  

III. Calitatea şi cantitatea apei potabile:

• 
  modernizarea şi extinderea staţiilor de tratare a apei potabile;
  
• 
  realizarea sistemelor de alimentare cu apă în localităţile din Delta Dunării;
  
• 
  creşterea gradului de folosinţă a apei potabile şi menţinerea calităţii acesteia;
  
• 
  îmbunătăţirea monitorizării şi a managementului apei potabile;
  
• 
  acoperirea necesarului de apă potabilă în sistem centralizat în localităţile urbane şi rurale din zona studiată.
  

Direcţiile de acţiune necesare atingerii obiectivelor menţionate sunt:

• 
  elaborarea documentaţiilor tehnice privind realizarea sistemelor de alimentare cu apă în localităţile din Delta Dunării;
  
• 
  identificarea surselor de finanţare pentru realizarea acestor investiţii;
  
• 
  executarea şi monitorizarea sistemelor de alimentare cu apă propuse;
  
• 
  elaborarea de studii privind debitele de apă disponibile, sursele de apă brută, calitatea apei, numărul consumatorilor şi corelarea acestor studii cu altele conexe;
  
• 
  pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă în localităţile rurale se propun studii privind situaţia actuală a gradului de asigurare cu apă în sistem centralizat;
  
• 
  îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă prin: extinderea şi modernizarea sistemelor existente de canalizare a apelor uzate (sisteme care cuprind reţelele de canalizare şi staţiile de epurare), întocmirea studiilor de fezabilitate pentru realizarea sistemelor de canalizare ape uzate în localităţile unde acestea nu există;
  
• 
  îmbunătăţirea calităţii apei subterane prin: extinderea şi realizarea sistemelor de canalizare a apelor uzate în localităţile rurale, monitorizarea gestiunii apelor uzate provenite de la activităţile de creştere a animalelor, monitorizarea calităţii apelor uzate din zonele învecinate depozitelor de deşeuri industriale, implementarea bunelor practici de utilizare a pesticidelor şi îngrăşămintelor în agricultură.
  

2. Infrastructura edilitară – alimentare cu apă şi canalizare

Strategia Naţională privind dezvoltarea serviciilor de gospodărie comunală până în anul 2030, fază de proiect, propune modernizarea şi dezvoltarea acestor servicii, care includ şi alimentarea cu apă potabilă şi canalizarea apelor uzate, astfel încât să contribuie la luarea unor decizii majore cu privire la direcţiile de acţiune în etapele ce vor urma.

Obiectivele principale Strategiei, aplicabile şi în cazul dezvoltării durabile a serviciilor la nivelul judeţului sunt:

• 
  descentralizarea serviciilor publice şi creşterea responsabilităţii autorităţilor locale în ceea ce priveşte calitatea serviciilor asigurate;
  
• 
  extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile cu impact major asupra stării de sănătate şi a nivelului de trai al populaţiei, alimentare cu apă şi canalizare ape uzate;
  
• 
  restructurarea mecanismelor de protecţie socială a segmentelor defavorizate ale populaţiei;
  
• 
  promovarea principiilor economiei de piaţă şi reducerea gradului de monopol;
  
• 
  atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor din domeniul infrastructurii locale;
  
• 
  promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă;
  
• 
  promovarea parteneriatului social;
  
• 
  îndeplinirea exigenţelor impuse prin directivele Uniunii Europene,
  
• 
  protecţia mediului înconjurător şi gospodărirea resurselor naturale în condiţiile dezvoltării durabile;
  
• 
  menţinerea unui echilibru corect între veniturile populaţiei şi tariful serviciilor.
  

Direcţiile de acţiune prin care se realizează obiectivele strategiei sunt:

• 
  elaborarea urgentă a legislaţiei secundare, necesară implementării noii legi a serviciilor publice de gospodărie comunală (legea 326/2001);
  
• 
  înfiinţarea comisiilor de licenţiere a operatorilor pentru fiecare categorie de servicii în parte;
  
• 
  înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul serviciilor de gospodărie comunală;
  
• 
  stimularea măsurilor de reorganizare şi regrupare a agenţilor prestatori, după criterii de eficienţă economică şi capacitate tehnică de soluţionare a problemelor financiare şi operaţionale;
  
• 
  promovarea şi susţinerea unor programe de investiţii;
  
• 
  implementarea unor programe de dezvoltare a infrastructurii rurale: SAPARD, Programul de Dezvoltare Rurală;
  
• 
  îmbunătăţirea raportului preţ-calitate şi menţinerea unui nivel acceptabil pentru bugetul de familie.
  

Lucrări de îmbunătăţiri - funciare amenajări pentru agricultura

Obiectivul specific pentru domeniul îmbunătăţirilor funciare, ce decurge din Strategia de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii - 2004 (Priorităţi strategice – Orizont 2025) îl reprezintă ”Îmbunătăţirea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare” pentru orizontul de timp 2008- 2025.

Pezentul studiu propune ca posibile direcţii de dezvoltare a domeniului:

• 
  Modernizarea şi reabilitarea sistemelor hidroameliorative
  
• 
  Crearea cadrului administrativ necesar îmbunătăţirii activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare
  

Pentru atingerea direcţiilor de dezvoltare, evoluţia sectorului de îmbunătăţiri funciare necesită:

• 
  accesarea fondurilor europene prin proiecte de reabilitare a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare
  
• 
  stimularea si atragerea producătorilor agricoli înspre asociaţiile de utilizatori de apa cu efecte în creşterea gradului de utilizare a amenajărilor de irigaţii.
  
• 
  reevaluarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi adaptarea lor la cerinţele formelor noi de proprietate şi noilor tehnologii agricole
  
• 
  modernizarea şi reabilitarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare existente
  

Propunerile de măsuri care privesc dezvoltarea sectorului de îmbunătăţiri funciare includ:

• 
  Lucrări de extindere, reabilitare şi modernizare a amenajarilor existente pe suprafeţele amenajate cu lucrări de irigaţii în sistemele Sinoe, Sud – Razelm, Sarighiol, Baibugeag –Sarinosuf, Dunavăţ, Sud – Tulcea, Sud – Babadag
  
• 
  Lucrări de întreţinere şi reparaţii (decolmatări, curăţire vegetaţie, impermeabilizări ale canalelor) precum şi lucrări de extindere pe suprafeţe amenajate cu lucrări de desecare –Sarinasuf, Murighiol – Dunavăţ, Carasuhat, Rusca, Pardina, Sireasa.
  
• 
  Lucrări de extindere, reabilitare şi întreţinere pe suprafeţe amenajate cu lucrări de combatere a eroziunii solului - Pecineaga – Turcoaia – Măcin, Sarighioi, Sud - Razelm
  
• 
  Lucrări de întreţinere şi reabilitare pe suprafeţe amenajate cu lucrări complexe de irigaţii şi desecare care funcţionează alternativ în scopul ameliorării procesului de sărăturare a solului în amenajările: Măcin – 23 August, 23 August (Zaclău) – Isaccea, Ostrovu – Tătaru.
  
• 
  Lucrări de întreţinere şi reabilitare pe suprafeţe amenajate cu lucrări complexe de irigaţii şi combatere a eroziunii solului – Babadag, Isaccea.
  
• 
  Lucrări de întreţinere şi reabilitare pe suprafeţe amenajate cu amenajări complexe de irigaţi, desecări şi combaterea eroziunii solului - Tulcea – Nufărul.
  
• 
  reconstrucţie ecologică în amenajările agricole Murighiol-Dunavăţ şi Carasuhat,
  
• 
  reconstrucţie ecologică în amenajările piscicole Ceamurlia şi Murighiol
  
• 
  Adaptarea capacităţilor de irigaţie la resursele de apă disponibile în zona studiată şi extinderea acestora acolo unde este cazul;
  
• 
  Creşterea gradului de utilizare a amenajărilor de irigaţii.
  
• 
  Stimularea utilizatorilor de apă pentru irigaţii în a se organiza în asociaţii care să preia în proprietate infrastructura unui plot sau a mai multor ploturi pentru irigaţii, respectiv staţia de pompare de punere sub presiune precum şi reţeaua de conducte de distribuţie a apei la hidrant (conform legii nr. 573/2003 pentru aprobarea OUG nr. 147/1999), în scopul cointeresării utilizatorilor de irigaţii în procesul de eficientizare a managementului irigaţiilor.
  

3.3 Gospodărirea deşeurilor

Direcţia de dezvoltare 3.3:



Amenajări pentru gestionarea deşeurilor menajere şi industriale

În urma analizei situaţiei existente şi a prognozelor în domeniul gestiunii deşeurilor, în zona Deltei Dunarii se preconizeazã realizarea de acţiuni, în perspectiva anilor 2008 – 2017, în scopul ridicării gradului de confort al populaţiei, în condiţiile asigurãrii protecţiei factorilor de mediu..

Obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gospodărire a Deşeurilor vizează ”Reducerea impactului si a riscurilor pentru sanatatea oamenilor si a mediului, prin dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic” (orizontul de timp 2008- 2013).

La realizarea obiectivului general poate contribui implementarea prevederilor proiectului “Studiu privind gestionarea deseurilor in Judetul Tulcea” elaborat ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestionării deşeurilor. Acesta cuprinde perioada 2008 – 2013, urmând a fi revizuit periodic în conformitate cu cerinţele de protecţie a mediului. Acest studiu a fost executat in baza contractului incheiat cu C. J.TULCEA pentru proiectul “Sistemul Integrat pentru Gestionarea Deseurilor in Localitatile Deltei Dunarii”

Implementarea unui sistem integrat de management al deşeurilor în zona studiata este în concordanta cu legislaţia UE, Planul National de Gestiunea Deşeurilor (PNGD), Planul Regional de Gestionare a Deseurilor 2004 – 2013, Master Planul pentru deşeuri solide pentru judeţul Tulcea şi are ca baza obiectivele Planului Operaţional Sectorial: reducerea cantitatii de deşeuri depozitate, creşterea cantitatii de deşeuri reciclate şi reutilizate, reducerea numarului poluarilor ecologice vechi, îmbunatatirea standardelor tehnologice de depozitare.

Obiectivele specifice

Obiective specifice rezultate din proiectul Studiu privind gestionarea deseurilor in Judetul Tulcea sunt:

• 
  Dezvoltarea politicii judetene în vederea implementarii unui sistem integrat de gestionare a deseurilor
  
• 
  Depozitarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului
  
• 
  Conştientizarea locuitorilor de beneficiile rezultate din proiect, separarea colectării deşeurilor şi reciclarea acestora.
  

1. Depozite de deşeuri urbane

In perspective perioadei 2009 – 2015 se urmareste inchiderea ecologică a depozitelor urbane pentru deseuri menajere a căror funcţionare nu este conformă legislaţiei şi cerinţelor actuale dupa cum urmeaza: Agighiol-Tulcea -2015, Vărărie- Tulcea – 2007, Babadag – 2009, Isaccea – 2009.

După punerea în funcţiune a noului depozit ecologic de deşeuri de la Tulcea şi finalizarea staţiilor de transfer, deşeurile vor fi transportate către noul depozit ecologic.

Staţiile de transfer vor fi amenajate în localităţile: Babdag, Isaccea, Macin, Mahmudia, Topolog. Au fost stabilite 3 categorii de staţii de transfer:

• 
  5 staţii de capacitate medie (Babadag, Isaccea, Măcin, Mahmudia, Topolog) ;
  
• 
  1 staţie de capacitate mica (RBDD - oraş Sulina);
  
• 
  mai multe staţii/centre rurale cu funcţiune de compactare a deşeurilor menajere.
  

a. Staţiile de transfer de capacitate medie

Staţii cu funcţiuni multiple sunt prevăzute în localităţile Babdag, Isaccea, Macin, Mahmudia si Topolog.

• 
  Staţia de Transfer Babadag va deservi un număr de 20 de localităţi, grupate în 6 comune, din care, in zona de lucru exista: Baia, Sarichioi, Ceamurlia de Jos, Mihai Bravu, Slava Cercheză. La această staţie de transfer vor putea fi aduse şi deseurile din localităţile prevăzute cu staţie de transfer cu funcţiune unică in: Comuna Jurilovca, Comuna Stejaru.
  

• 
  Staţia de Transfer Isaccea va deservi un număr de 4 localităţi, grupate în 3 comune: Comuna Luncaviţa, Comuna Niculiţel, Comuna Văcăreni. La această staţie de transfer vor putea fi aduse şi deseurile din localităţile prevăzute cu staţie de transfer cu funcţiune unică: Comuna Grindu.
  

• 
  Staţia de Transfer Măcin va deservi un număr de 6 localităţi, grupate în 4 comune, din care în zona studiată există: Comuna Jijila, Comuna Smîrdan. La această staţie de transfer vor putea fi aduse şi deseurile din localităţile prevăzute cu staţie de transfer cu funcţiune unică: Comuna I.C. Brătianu.
  

• 
  Staţia de Transfer Mahmudia va deservi un număr de 11 localităţi, grupate în 3 comune: Comuna Mahmudia, Comuna Murighiol, Comuna Beştepe.
  

b. Staţii de transfer de capacitate mică

În zona studiata va fi amenajată o singură astfel de Staţie de transfer, localizată în oraşul Sulina, şi va deservi, pe lângă populaţia oraşului Sulina, şi localităţile situate la N: comuna C.A.Rosetti;

c. Staţiile/ centrele rurale cu funcţiune de compactare a deşeurilor menajere

Aceste statii vor fi de 2 tipuri, în funcţie de modalitatea de transport propusă pentru transportul şi eliminarea deşeurilor:

Staţii/centre rurale arondate staţiilor de transfer

Locaţia/comuna	ST- pe care o deserveşte
Jurilovca	Babadag
Grindu	Isaccea
I.C. Brătianu	Măcin

Staţii/centre rurale ce vor transporta deşeurile direct la depozitul zonal Tulcea

Locaţia/comuna	Localitati arondate
Frecăţei	com. Frecăţei, sat Cataloi, sat Poşta, sat Teliţa
Mihail Kogălniceanu	com. Mihail Kogălniceanu, sat Rîndunica, sat Lăstuni
Somova	com. Somova, sat Mineri, sat Parcheş
Nufăru	com. Nufăru, sat Malcoci, sat Victoria, sat Ilganii de Jos
Valea Nucarilor	com Valea Nucarilor, sat Iazurile, sat Agighiol

2. Depozite de deşeuri rurale

Depozitele de deşeuri din zonele rurale sunt relativ mici. Acestea sunt în principal situate la limitele satelor, lângă caile navigabile sau pe unele terenuri municipale în vecinătatea municipalitatii. Toate aceste depozite de deşeuri sunt necontrolate. Deseurile din amplasamentele rurale vor fi colectate şi depozitate în amplasamentele existente arondate staţiilor de transfer.

Masuri şi actiuni de atingere a obiectivelor

Adoptarea ”Sistemului integrat de gestiune a deşeurilor în localităţile Deltei Dunării” reprezintă o garanţie a atingerii ţintelor acestui domeniu. In „Planul de masuri” al prezentului proiect sunt detaliate o serie de masuri şi actiuni de atingere a obiectivelor mentionate anterior.

3.4 Alimentarea cu gaze naturale şi energie termică

Direcţia de dezvoltare 3.4:



Alimentarea cu energie termică

Dezvoltarea optimă a teritoriului studiat implică măsuri de revitalizare a sistemelor actuale de alimentare cu energie termică, extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, utilizarea lor cu maximum de eficienţă, precum şi studierea valorificării de noi resurse energetice existente în zona care a generat prezentul PATZ urmată de implementarea lor în funcţie de posibilităţile locale, dar şi de tehnologia actuală.

În Municipiul Tulcea, unde este încă în funcţiune sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) este necesară o reabilitare a acestui sistem prin abordarea unor măsuri concrete:

• 
  Modernizarea instalaţiilor de producere şi distribuţie a căldurii şi a apei calde, prin modernizarea centralei termice de zonă industrială (Tulcea), a punctelor termice, a centralelor termice de cartier (Tulcea, Măcin) şi prin înlocuirea reţelelor termice amplasate în canale termice cu reţele preizolate, dotate cu senzori de umiditate, montate direct în pământ.
  
• 
  Echiparea centralelor termice şi a punctelor termice cu cazane cu randament ridicat, respectiv schimbătoare de căldură cu plăci, staţii de dedurizare a apei, aparatură de automatizare etc.
  
• 
  Echiparea centralelor termice pe bază de gaze naturale cu rezervoare de combustibil lichid (şi menţinerea acestor rezervoare acolo unde ele deja există) pentru perioadele de vârf de sarcină, când presiunea gazelor scade.
  
• 
  Realizarea contorizării la nivel de centrală termică, punct termic, scară de bloc, consumator.
  

De asemenea, o mare parte dintre construcţiile de utilitate publică, inclusiv o parte dintre cele care iniţial au fost racordate la SACET, sunt echipate cu centrale termice proprii funcţionând pe gaze naturale.

Pe viitor, la clădirile racordate la SACET, pe lângă schema clasică cu alimentarea cu agent termic primar a punctelor termice de cuartal la care să fie racordaţi consumatorii (locuinţe şi dotările aferente) există şi posibilitatea montării la fiecare consumator a câte unui micro punct termic compact alimentat cu apă fierbinte.

Pentru creşterea eficienţei sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) se impune continuarea şi/sau demararea acţiunilor de înlocuire a conductelor de distribuţie a agenţilor termici primar şi secundar cu conducte preizolate, de înlocuire a schimbătoarelor de căldură tubulare cu schimbătoare de căldură cu plăci (SCP), de înlocuire a pompelor din punctele termice cu pompe cu turaţie variabilă, de montare a contoarelor de energie termică etc.

Localităţile în care nu au existat sisteme centralizate de alimentare cu căldură, precum şi consumatorii individuali din localităţile fără distribuţii de gaze sau care nu sunt racordaţi folosesc pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere sistemele locale cu sobe pe combustibil solid (lemne şi cărbuni), combustibil lichid şi, într-o mică măsură, GPL.

În ceea ce priveşte utilizarea combustibilului solid, aceasta se poate face în sobe clasice de teracotă cu acumulare de căldură, precum şi în alte surse de energie termică, unele dintre ele fiind cazanele care funcţionează pe principiul gazeificării lemnului.

Un alt tip de cazan care poate fi utilizat poate fi acela care foloseşte drept combustibil peleţii de lemn rezultaţi din compactarea (sinterizarea) rumeguşului de lemn cu un liant care este şi acesta combustibil.

Utilizarea combustibilului lichid prezintă marele avantaj al puterii calorifice ridicate şi al depozitării unor cantităţi pentru perioade mai lungi de timp, în primul rând în perioada de iarnă când drumurile de acces sunt uneori inaccesibile.

În ceea ce priveşte utilizarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) acestea prezintă avantajul că, dacă este cazul, instalaţia de ardere poate fi trecută uşor pe gaze naturale, pot fi utilizate şi pentru prepararea hranei, nu este poluantă şi, de asemenea, rezervorul poate fi recuperat de către firma care livrează GPL (BUTAN GAS ROMANIA, SHELL GAS etc.) fără a apărea problemele care apar la postutilizarea rezervoarelor de combustibil lichid şi de poluare a mediului. Cel mai important dezavantaj la utilizarea GPL este acela că, la temperaturi exterioare scăzute, scade şi cantitatea de GPL care se vaporizează, ceea ce impune sisteme speciale de mărire a debitului de gaze în concordanţă cu cerinţa de moment.

În zonele în care există posibilitatea alimentării cu gaze la sobe, se recomandă montarea de arzătoare automatizate pentru gaze combustibile de uz casnic cu debite de 0,68 şi 0,82 m³N/h, aprobate ISCIR CERT care respectă Norma europeană 90/396/EEC.

În zonele în care se utilizează pentru încălzire combustibilul solid (lemne şi cărbuni), utilizarea acestora trebuie să se facă cu randament cât mai ridicat, folosind tipuri de sobe care să permită arderea în cât mai mare măsură a deşeurilor agricole ca atare sau după o prelucrare sumară.

În acest context trebuie menţionate cazanele funcţionând pe peleţi de lemn (care sunt produşi din rumeguş sinterizat), precum şi cele funcţionând pe principiul gazeificării lemnului.

Alimentarea cu gaze naturale

Ţinând cont de faptul că zona studiată este traversată în apropierea localităţii Isaccea de importante reţele de transport gaze naturale, se propune o dezvoltare/extindere a sistemelor de alimentare cu gaze naturale către localităţile teritoriului studiat, în funcţie de posibilităţile existente pentru fiecare în parte, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Prin realizarea distribuţiilor locale de gaze naturale se vor crea condiţii optime pentru utilizarea unor echipamente noi, moderne, cu randament de peste 90%, realizarea încălzirii şi prepararea apei calde în sistem centralizat cu folosirea centralelor termice automatizate (de zonă sau individuale), cu grad redus de poluare. Astfel, în judeţul Tulcea, prin realizarea racordului Dn 400 (prin care se alimentează cu gaze naturale municipiul Tulcea) la conducta de transport gaze naturale de presiune înaltă Dn 600, s-au creat condiţii pentru extinderea reţelei de gaze la comunele învecinate: Frecăţei, Somova, Mihail Kogălniceanu. În acest sens se propune realizarea unei conducte de gaze naturale de presiune înaltă, cuplată la conducta Frecăţei – Tulcea, conductă care să alimenteze o staţie de reglare-măsurare-predare (SRMP) propusă pentru comuna Mihail Kogălniceanu.

În teritoriul analizat doar municipiul Tulcea, oraşul Isaccea şi comuna Jijila dispun în prezent de sistem de alimentare cu gaze naturale şi mai nou, în oraşul Măcin, unde jumătate din localitate este racordată la reţeaua de distribuţie gaze, restul locuinţelor folosind pentru încălzire în principal lemne.

Se propune racordarea unor noi localităţi la reţeaua naţională de gaze a următoarelor localităţi:

• 
  într-o primă etapă: Smârdan, I.C. Bratianu, Frecătei, Luncaviţa, sat Garvăn si sat Văcăreni, aparţinătoare comunei Jijila – localităţi care au propuneri sau proiecte pentru înfiinţare distribuţie de gaze naturale;
  
• 
  pentru etapa a II-a: Grindu, Niculiţel, Somova, Mihail Kogalnicenu, Mihai Bravu, Babadag, Slava Cercheza, Ceamurlia de Jos, Mihai Viteazu, Istria, Săcele - localităţi ce vor putea beneficia de alimentare cu gaze într-o etapă de dezvoltare următoare.
  

În Municipiul Tulcea şi mai nou în localitatea Măcin - existenţa sistemului de distribuţie a gazelor naturale constituie la ora actuală o alternativă la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, ceea ce constituie un avantaj imediat din punct de vedere al consumatorilor.

Debranşarea de la SACET şi trecerea pe gaze naturale se va percepe practic ca o dezechilibrare a reţelelor aferente sistemului centralizat de încălzire.

Pentru localităţile în care sunt în funcţiune sistemele de alimentare centralizată cu energie termică (Tulcea, Măcin), concurenţa dintre acestea şi sistemele individuale de utilizare a gazelor naturale va conduce în perspectivă la un echilibru între aceste două tipuri principale de alimentare cu căldură şi apă caldă menajeră, principalele elemente care conduc la această situaţie sunt :

• 
  creşterea continuă a preţului gazelor naturale;
  
• 
  introducerea taxelor de mediu pentru utilizarea gazelor naturale, majorate de folosirea unor echipamente al căror randament scade prin trecerea anilor;
  
• 
  scăderea siguranţei în funcţionare a echipamentelor funcţionând pe gaze naturale după o folosire de circa 10 ani;
  
• 
  creşterea posibilităţilor tehnice ale locatarilor de a regla gradul de confort din spaţiile locuite izolarea termică a clădirilor şi reabilitarea instalaţiilor interioare;
  
• 
  egalizarea preţului dintre kWh livrat de SACET şi cel rezultat din arderea gazelor naturale;
  
• 
  creşterea posibilităţilor financiare ale locatarilor astfel încât unii dintre ei să nu mai fie nevoiţi să se debranşeze etc.
  

Consumatorii individuali racordaţi la reţelele de distribuţie a gazelor naturale pot opta pentru utilizarea încălzirii centrale sau pentru încălzirea cu sobe, în acest din urmă caz fiind recomandată folosirea unor arzătoare automatizate pentru gaze combustibile de uz casnic cu debite de 0,68 şi 0,82 m³N/h care conferă siguranţă sporită în funcţionare şi randament ridicat.

În situaţia amplasării grupate în timp şi spaţiu a consumatorilor, este preferabilă realizarea unor surse de energie electrică şi termică funcţionând în cogenerare, fiind recomandată şi utilizarea energiei din surse regenerabile (solară, eoliană, biogaz) încorporate în sisteme hibride.

Reţele de transport gaze naturale

Reţelele de transport de gaze naturale de înaltă presiune sunt amplasate în partea de vest a teritoriului studiat, alimentând doar localităţile importante din zonele: Tulcea, Isaccea, Măcin.

În ceea ce priveşte zona Deltei, zona Mahmudia precum şi o parte din zona Babadag, zone cu suprafeţe mari de apă, cu localităţi aflate la distanţe mari şi cu densitate redusă a populaţiei, nu este justificată la ora actuală înfiinţarea de distribuţii de gaze naturale şi nici dezvoltarea reţelei de transport (de înaltă sau medie presiune), în aceste zone fiind foarte indicată folosirea surselor regenerabile de energie, în principal solară.

3.5 Echiparea energetică

Direcţia de dezvoltare 3.5:



Dezvoltarea producţiei energiilor regenerabile

Răspunzând unei directive a Uniunii Europene, România s-a angajat ca până în anul 2010 energia provenită din surse regenerabile (surse verzi) să reprezinte 33% din consumul naţional.

Zona Deltei Dunării şi a litoralului au un potenţial ridicat în ceea ce priveşte energia eoliană,

în aceste zone viteza vântului variază între 4,5 şi 10 m/s., valoarea minima necesara pentru o utilizare eficientă fiind de 4m/s.

Direcţia de urbanism a Consiliului Judeţean Tulcea a eliberat în ultimul an mai multor companii 121 certificate de urbanism pentru realizarea de parcuri eoliene. Acestea vor fi amplasate în vecinătatea unor localităţi printre care: Valea Nucarilor, Nufăru, Beştepe, Baia, Sarichioi, Ceamurlia de Jos, Jurilovca, Murighiol.

Puterile parcurilor eoliene vor fi de 5-7 MW, dar sunt şi studii pentru construirea unora mai mari de 10 MW.

Energia electrică produsă în parcurile eoliene va trebui descărcată la tensiunea de 400 KV în Sistemul Energetic Naţional. Capacitatea reţelei Transelectrica de a dirija această energie către ţară este limitată de 1500 MW (capacitatea maximă a celor două căi principale: Măcin-Galaţi şi Macin-Cernavodă). Dezvoltarea de parcuri eoliene necesita noi investiţii în linii de transport şi staţii de transformare. Se estimează că valoarea acestor investiţii va fi mai mare de cel puţin două ori decât cea necesara pentru centralele eoliene propriu-zise.

C.N.Transelectrica are prevăzută deja o investiţie pentru realizarea unei staţii de 400 KV la Casimcea (termen de finalizare 2 ani).

Potrivit unui studiu al Transelectrica, integrarea centralelor eoliene genereaza probleme tehnice a caror rezolvare duce la costuri suplimentare. Pentru ca proiectele anunţate in domeniul energiilor regenerabile să poată fi puse in practica nu este suficienta promovarea unui mecanism stimulativ de sustinere a acestor investitii.

Printre cei care au anuntat dezvoltarea de centrale eoliene la noi in tara se numara mari companii europene precum Iberdrola, Enel sau CEZ.

Ecologiştii şi specialiştii, inclusiv cei din Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării au rezerve în ceea ce priveşte amplasarea centralelor eoliene în zonele protejate de lege, întrucât acestea ar putea afecta migraţia păsărilor călătoare şi, prin aceasta, perturbând ecosistemul specific zonei.

România dispune de un important potenţial energetic solar determinat de un amplasament şi condiţii climatice favorabile.

Una din zonele ce prezintă un interes deosebit pentru aplicaţiile electroenergetice ale energiei solare este Dobrogea, litoralul românesc şi Delta Dunării.

În Delta Dunării fluxul de energie solară mediu anual este deosebit de favorabil, de peste 1200-1250 Kwh/mp/an precum şi un număr de peste 2200 de ore de însoleiere pe an.

Pretul energiei electrice produsa din surse solare fotovoltaice variaza intre 25 centi/kWh si 50 centi/kWh. Pentru alimentarea unor consumatori izolati si consumuri mici de energie, sistemele fotovoltaice ofera o alternativa economica atractiva, daca se tine seama de costul ridicat pentru racordarea consumatorilor la reteaua electrica aferenta Sistemului Energetic National. De exemplu, pentru un sistem solar cu puterea instalata de 1 MW este necesar un modul fotovoltaic cu suprafata de cca 30000mp.

 In Romania s-au realizat sisteme fotovoltaice cu puteri variate si in regim de functionare diferentiat,astfel:

   - sisteme autonome - pentru alimentarea unor consumatori izolati (gospodarii individuale, centre socio-culturale in Muntii Apuseni, litoralul Marii Negre, Delta Dunarii s.a.), statii de radio-telecomunicatii, instalatii de pompare a apei, iluminat public sau semnalizare trafic .
   - sisteme conectate la reteaua electrica (statii-pilot fotovoltaice cu panouri mobile, sisteme integrate in imobile s.a.).

. Un mare avantaj al sistemelor fotovoltaice este că se pot integra în clădiri.

Distribuţia teritorială a energiilor regenerabile arată că Delta Dunării are un potenţial ridicat în special în privinţa energiei solare, din păcate puţin valorificat, iar vestul Dobrogei în energie solară şi eoliană.Sistemele solar-fotovoltaice isi gasesc utilitatea in aplicatii din zone geografice izolate sau cu posibilitati limitate de acces la reteaua electrica. In aplicatiile fotovoltaice s-au identificat mai multe tipuri de proiecte, astfel: sisteme fotovoltaice autonome pentru electrificarea rurala, cu aplicatii in Muntii Apuseni sau alte zone montane, in nordul Moldovei, parcuri naturale (ex.: Delta Dunarii); sisteme fotovoltaice conectate la reteaua de transport si distributie a energiei electrice.

Proiectele demonstrative pentru producerea de energie termica din surse solare se realizeaza cu sisteme solar-termale cu performante superioare (ex.: producerea de agent termic si apa calda menajera in gospodarii individuale), cu posibilitatea functionarii in paralel cu sistemele clasice de incalzire. Agentia Nationala a Locuintelor si-a propus ca in unele ansambluri de locuinte acestea sa fie alimentate cu energie neconventională.

Obiectivele generale ale Strategiei Naţionale de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie sunt:
   - integrarea surselor regenerabile de energie in structura sistemului energetic national;
  - diminuarea barierelor tehnico-functionale si psiho-sociale in procesul de valorificare a

surselor regenerabile de energie, simultan cu identificarea elementelor de cost si de eficienta

economica;
   - promovarea investitiilor private si crearea conditiilor pentru facilitarea accesului capitalului

strain pe piata surselor regenerabile de energie;

   - asigurarea independentei consumului de energie al economiei nationale;
  - asigurarea, dupa caz, a alimentarii cu energie a comunitatilor izolate prin valorificarea

potentialului surselor regenerabile locale;

  - crearea conditiilor de participare a Romaniei la piata europeana de "Certificate verzi" pentru

energie din surse regenerabile.

Obiective specifice ale Strategiei Naţionale (aprobata prin HG 1535/2003) se referă la valorificarea surselor regenerabile de energie se realizează in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 443/2003 (modificata prin HG nr. 958/2005) pentru promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie si cu obiectivele specifice din programele ce urmeaza sa se elaboreze pe fiecare categorie de sursa regenerabila de energie (solara, eoliana, hidroenergia, biomasa si geotermala).
Energia eoliană

In zona platoului continental al Marii Negre ("off-shore"), studiile intreprinse evidentiaza un potential energetic eolian de circa 2.000 MW.

Amplasamentele off-shore, de la 3 km pana la 5 km pe platoul continental al litoralului (pana la adancimea apei de 5 m), sunt considerate eficiente pe termen lung (peste 20 ani).
Aplicatii cu potential energetic de un nivel mai redus (sub 50 kW) destinate, in principal, electrificarii zonelor rurale izolate, ofera oportunitati reale pentru punerea in practica a unor proiecte de valorificare a surselor eoliene.

Autoritatile judetene vor trebui sa elaboreze planuri de dezvoltare indicand locatiile strategice unde vor putea fi implementate proiectele de energie eoliană. Vor trebui identificate amplasamentele posibile din cele potenţiale cu viteza adecvata a vantului, apoi sa elimine cele necorespunzatoare din punct de vedere al unor criterii cum ar fi: situatia ecologica, peisajul, zgomotul, prezenta liniilor de inalta tensiune, proximitatea caselor, etc. Vor fi definite ariile unde pot fi instalate turbine eoliene: locatie, inaltime maxima, putere etc.

Consiliul Judeţean Tulcea are in vedere si instalarea de eoliene mici, pentru locuitorii din rezervaţie, care sa nu afecteze culorele de migraţie ale păsărilor.

Energia solară

. Cresterea gradului de atractivitate al investitiilor pentru sisteme energetice solar-fotovoltaice sau solar-termice cu sau fara conectare la reteaua energetica este favorizata de premisa ca, pe termen mediu si lung, costurile specifice vor cunoaste o diminuare treptata.

Pentru zona Deltei Dunarii sunt indicate sisteme fotovoltaice autonome pentru electrificarea rurala (asezari neconectate la reteaua electrica).

Cheltuiele primăriilor din Delta Dunarii ar putea să scadă până la 60% graţie unui proiect pentru utilizarea energiei solare. Proiectul este initiat de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), in colaborare cu Consiliul Judeţean Tulcea.

Principalele directii urmarite de Strategia naţională in acţiunea de valorificare a energiilor regenerabile sunt:

- transferul de tehnologii neconventionale de la firme cu traditie si experienta in domeniu;

- atragerea sectorului privat si public la finantarea, managementul si exploatarea in conditii de

eficienta a tehnologiilor energetice moderne;

  - elaborarea de programe de cercetare-dezvoltare orientate in directia accelerarii procesului de

integrare a surselor regenerabile de energie in sistemul energetic national;

Implementarea de proiecte pilot şi demonstrative

Pentru valorificarea potentialului energiei solare sunt necesare proiecte demonstrative pentru producerea de energie termica.  La elaborarea programului demonstrativ, pe termen mediu si lung, se va urmari realizarea de aplicatii solare cu puteri relativ reduse (de la 500 W pana la 5.000 W), iar pe baza studiului de fezabilitate se vor pune in practica proiecte destinate electrificarii rurale pe baza de surse regenerabile, cu prioritate, surse solare de energie.

3.6 Telecomunicaţii

Direcţia de dezvoltare 3.6:

Romtelecom duce o politică ce vizează diversificarea serviciilor, creşterea eficienţei, a vânzărilor şi îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţii. Direcţia de telecomunicaţii Tulcea intenţionează să modernizeze reţelele în scopul aducerii lor la parametrii tehnici necesari.

Se preconizează instalarea unor reţele telefonice noi în zonele cu densitate telefonică scăzută precum şi înlocuirea reţelelor telefonice vechi. În acest sens se vor realiza extinderi de reţele şi instalări de unităţi centrale distante.

În domeniul telefoniei mobile serviciile 3D Broadband se vor dezvolta şi în celelalte localităţi ale zonei. În prezent numai municipiul Tulcea beneficiază prin compania VODAFONE de servicii de internet şi date.

Pentru comunităţile izolate, o soluţie pentru accesul populaţiei rurale la servicii de telecomunicaţii este înfiinţarea de telecentre. Acestea conţin două posturi telefonice publice, două posturi de internet şi un fax. La nivel naţional sunt prevăzute 833 de astfel de dotări, în 31 de judeţe printre care şi Tulcea. Telecentrele sunt exploatate de către şapte operatori care sunt şi furnizori de servicii de telecomunicaţii: Romtelecom, Orange, Vodafone, SN Radiocomunicaţii, AccesNet Int, Euroweb, Rartel.

4. Zonificarea teritoriului

Obiectivul specific:



Zone pentru activităţi primare

Direcţia de dezvoltare 4.1:

Prima direcţie de dezvoltare urmăreşte îmbunătăţirea productivităţii şi a calităţii zonelor afectate sectorului primar prin dimensionarea şi susţinerea exploatărilor eficiente, a fermelor ce practică agricultura ecologică. Este urmărită de asemenea, conversia activităţilor de subzistenţă în forme economice sustenabile – turism rural, servicii.

În funcţie de condiţiile pedologice, de eficienţa producţiilor şi de necesitatea de renaturare a Deltei Dunării au fost stabilite următoarele zone de utilizare a terenului în activităţi primare (cf. bilanţ teritorial propus anexa 3):

1. Zona cu profil predominant piscicol şi de producţie a biomasei, Această zonă cuprinde uinităţi adminstrative din Deltă (or. Sulina, şi comunele C.A.Rosetti, Crişan, Sf. Gheorghe), fiind zona cu cea mai mare suprafaţă de zone integral protejate, peste 31 395 ha (cca. 67,59% din totalul zonelor protejate) şi cu cea mai mare suprafaţă acoperită de ape, fiind favorabilă pisciculturii şi acvaculturii. De asemeea, datorită mariilor suprafeţe de teren acoperite cu ape, este favorabilă producţia de plante tehnice – stuf, papură, răchită - agricultura făcându-se pe suprafeţe reduse, cu producţii medii, uşor mecanizată si nechimizată.

Principala măsură în cadrul acestei zone este redimensionarea amenajărilor pisciole considerate nefuncţionale, dar şi a incintelor agricole.

2. Zona cu profil agricol, piscicol, silvic corespunde zonei deltaice de vest, având o suprafaţă de cca. 11 072 ha. zone protejate integral (cca. 23,84% din totalul zonelor protejate) cu numeroase incinte agricole, cuprinde comunele: Chilia Veche, Maliuc, Pardina, Ceatalchioi, Murighiol, Mahmudia, Nufărul, Beştepe.

În această zonă se vor desfăşura activităţi de reconstrucţie ecologică – în special pe fostele incinte agricole abandonate, sau pe cele ineficiente pentru producţia agricolă. De asemenea, se propune şi extinderea suprafeţelor împădurite cu rol de protecţie sau de agrement.

În cadrul acestor două zone, aflate în Delta Dunării, se recomandă practicarea unei agriculturi ecologice, cu producţii medii, nechimizate, în paralel cu reconstrucţia ecologică, în special în zonele unde activităţile agricole sunt ineficiente.

3. Zona agricolă cerealieră, silvică, piscicolă şi de acvacultură cuprinde unităţile adminstrative: Babadag, Valea Nucarilor, Mihail Kogălniceanu, Mihai Bravu, Slava Cercheză, Baia, Sarichioi, Jurilovca, Ceamurlia de Jos

Este zona care are cea mai mare parte din arealul lagunar şi cea mai mare suprafaţă împădurită (cca. 14% din suprafaţa zonei) precum şi terenuri favorabile agriculturii intensive şi pisciculturii. Suprafaţă strict protejata este redusă, în această zonă fiind de 638 ha (cca. 1,37% din totalul zonelor protejate).

Măsurile ce se vor aplica în această zonă sunt orientate spre dezvoltarea suprafeţelor destinate producţiei cerealiere, zootehniei, acvaculturii şi a exploatăriilor silvice

4. Zona colinară cu profil agricol (pomicol, viticol, zootehnic) şi silvic, cuprinde următoarele unităţi adminstrative: Isaccea şi Măcin, Niculiţel, Somova, Frecăţei, Grindu, I.C. Brătianu, Jijila, Smârdan, Luncaviţa, Văcăreni, fiind zona cu cea mai mică suprafaţă strict protejată: 228 ha (cca. 0,49% din totalul zonelor protejate).

Principala măsură ce vizeză această zonă este orientată spre dezvoltarea suprafeţelor pentru producţia pomicolă, viticolă, zootehnică, precum şi a exploatăriilor silvice şi piscicole.

5. Zona cu profil predominant agricol (cerealier şi zootehnic) cuprinde următoarele unităţi adminstrative: M. Viteazul, Istria, Săcele, Corbu, având cca 6,71% din zona strict protejata a rezervaţiei, care se întinde pe suprafaţa lacului Sinoe.

Principalele măsuri preconizate sunt orientate aici spre dezvoltarea producţiei cerealiere a zootehniei şi a acvaculturii.

Zone pentru activităţi secundare

Direcţia de dezvoltare 4.2:

Măsurile de amenajare a teritoriului preconizate în această direcţie de dezvoltare se referă la terenurile destinate activităţilor industriale şi de construcţii, acestea urmăresc:

• 
  Restructurarea, convresia, retehnologizarea zonelor destinate activităţilor industriale şi de construcţii existente în cadrul localităţiolor.
  
• 
  Acţiunile concertate din aceaste zone vor viza înfiinţarea de activităţi secundare moderne care să creeze un număr mare de locuri de muncă, în principal în centrele zonale constituite. Astfel se propune realizarea de parcuri industriale, tehnologice, de afaceri la – Tulcea, Babadag, Măcin, Isaccea, Sulina precum si revitalizarea zonelor rurale izolate ale zonei prin stabilirea unor centre de consultanţă în afaceri în localităţile – C.A. Rosetti şi Sf. Gheorghe
  
• 
  Posibilitatea dezvoltării intravilanelor prin extinderi cu cca. 10-15% din suprafaţa actuală, ce nu trebuie să ducă la realizarea de noi incinte îndiguite - în zona Rezervaţiei, şi cu cca. 20-25% din suprafaţa actuală în zona continentală, de regulă compact, nelinear de-a lungul drumurilor.
  
• 
  Extinderea şi dezvoltarea aşezărilor umane astfel încât să nu afecteze suprafaţa peisajele culturale delimitate prin studii de specialitate.
  
• 
  Realizarea unor centre de precolectare, prelucrare primară, depozitare a producţiei agricole, de preferinţă în centrele polarizatoare desemnate.
  

Zone pentru activităţi terţiare şi locuire

Direcţia de dezvoltare 4.3:



Utilizarea eficientă şi extinderea raţională a terenurilor intravilane ale localităţilor.

Datorită presiunii tot mai mari a suprafeţelor destinate locuirii şi dotărilor asupra terenurilor agricole şi silvice, a Deltei în principal, se propune o utilizare eficientă, raţională a intravilanelor, în raport cu resursele disponibile pe aria localităţilor. În acest sens trebuiesc demarate operaţiuni de reutilizare a zonelor intravilane ineficient folosite şi de restructurare funcţională a acestora prin intermediul studiilor şi planurilor urbanistice.

Zone turistice

Direcţia de dezvoltare 4.4-1:


Dotarea şi amenajarea zonelor turistice în scopul eficientizării activităţii şi valorificării resurselor zonei, care să ducă la îmbunătăţirea ofertei de muncă şi protecţiei mediului

Eficientizării activităţii zonelor turistice, implementarea unui turism durabil în Deltetă trebuie să folosească optim resursele mediului natural printr-o mai intensă utilizare a resurselor umane şi a dotărilor specifice:

• 
  menţinând procesele ecologice esenţiale, ajutând la prezentarea moştenirii naturale şi biodiversităţii printr-o modernizare şi extindere a dotărilor existente în zonele cu tradiţie turistică, cum sunt Maliuc, Crişan, Murighiol, Sulina şi Sf. Gheorghe.
  
• 
  să respecte autenticitatea socioculturală a comunităţilor gazdă, să păstreze moştenirea lor culturală, valorile tradiţionale şi să contribuie la înţelegerea şi toleranţa interculturală.
  
• 
  să asigure operaţii economice de lungă durată şi viabile, furnizând servicii turistice pentru toate categoriile de turişti, distribuite în mod egal în zonă. Aceasta presupune o ofertă de locuri de cazare şi servicii auxiliare cu o gamă cât mai variată (de la camping la hotel de lux) care să aducă un aport de locuri de muncă şi venituri stabile pentru comunităţile zonei.
  

Direcţia de dezvoltare 4.4-2:



1. Zona pentru ecoturismul de sejur (uval, agrement, cură heliomarină) şi turismul specializat ( ştiinţific, cultural ) şi intinerant. Aceasta zonă cuprinde cea mai mare parte din arealele strict protejate, ocupă cel mai mare proecnt de suprafeţe acoperite cu ape (peste 77%), este caracteristic peisajul de câmpia deltaică maritimă, cu lacuri şi vegetaţie stuficolă, (CA Rosetti, Crişan, Sf. Gheorghe, Sulina).

2. Zona pentru turismul intinerant, de sejur (uval, agrement) şi turismul şi specializat (ştiinţific, cultural ). Aceasta arie cuprinde cea mai mare parte din zonele tampon favorabile turismului de cunoaştere, ştiinţific, safari, precum şi un procent însemnat de areale strict protejate şi de asemenea, deţine procentul cel mai important de suprafeţe acoperite cu ape (peste 64%), este caracteristic peisajul de câmpie deltaică fluvială cu lacuri şi zăvoaie (Chilia Veche, Pardina, Ceatalchioi, Maliuc), precum şi cel de depresiuni cu aspect de şes (Valea Nucarilor, Sarchioi, Murighiol), în partea de sud.

Direcţia de dezvoltare 4.4-3:



3. Zona pentru turismul de sejur (agroturism, agrement, cură heliomarină) cuprinde zona lagunară cu suprafeţe favorabile turismului de cură heliomarină. Tipic acestei zone sunt peisajele de podiş cu pajişti stepice, terenuri agricole şi pâlcuri de vegetaţie submediteraneană (Mihai Viteazu, Istria, Săcele, Corbu), podişul cu păduri de gorun, tei, carpen, stejar pufos şi pajişti stepice (Babadag, Jurilovca, Ceamurlia de Jos, M. Bravu, Slava Cercheză, Baia) precum şi cel de depresiuni cu aspect de şes, vegetaţie halofilă şi pâlcuri de stejari (Valea Nucarilor, Sarchioi).

4. Zona pentru turismul de sejur (agroturism, agrement, uval) şi intinerant terestru cuprinde două rezervaţii naturale Delta Dunării şi Munţii Măcin, cu un aspect colinar cu întinse podgorii de viţă-de-vie. Zona are cel mai mic procent de suprafeţe acoperite de ape, însă se distinge printr-un mare procent de suprafeţe împadurite. Carcatreistic zonei sunt peisajele colinare cu terenuri agricole şi pajişti stepice cu pâlcuri de păduri, adiacente luncii Dunării (Somova, Isaccea, Luncaviţa, Văcăreni, I.C. Brătianu, Măcin, Jijila, Grindu, Smârdan, Tulcea, Beştepe, Nufăru, Mahmudia, Frecăţei, M. Kogălnceanu).

Domeniul: