Procesul de dezvoltare al unei regiuni, cum este şi Regiunea Deltei Dunării, este caracterizată de o continuă schimbare, deter
Yüklə 1,13 Mb.
|
Structura demografică1. Estimarea evoluţiei populaţiei Proiectările demografice reprezintă determinări prin calcule ale numărului populaţiei pentru un moment plasat în viitor, plecând de la structura pe sexe şi vârste la un moment dat şi emiţând ipoteze asupra evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul şi structura populaţiei: mortalitate, fertilitate şi migraţie. Estimarea populaţiei este necesară pentru cunoaşterea evoluţiei resurselor de muncă, nevoii de locuinţe şi servicii (sănătate, educaţie, cultură, recreere şi timp liber, asistenţă socială etc). În elaborarea proiectării demografice a populaţiei zonei Delta Dunării s-a utilizat metoda globală pe baza sporului mediu anual de creştere coroborată cu Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025 elaborată de INS. Au fost utilizate date din Populaţia României pe localităţi 1 iulie 2001 şi 1 iulie 2006. Formularea ipotezei privind evoluţia populaţiei a avut în vedere caracteristicile specifice populaţiei zonei. Aşa cum reiese din analiza anterioară a domeniului socio-demografic, la nivelul zonei Delta Dunării se înregistra în 2006 o rată a natalităţii in valoare de 9,7‰, fiind inferioară celei înregistrate la nivel naţional (10,2‰). Rata mortalităţii are valoarea de 10,8‰, valoare inferioară celei înregistrate la nivel naţional (12‰). La nivelul zonei de studiu, sporul natural are valoare negativa (-1,1‰), la fel şi sporul migrator (-1,9‰), ceea ce înseamnă că numărul celor care pleacă din zonă îl depăşeşte pe cel al veniţilor. Valoarea negativă a sporului migrator se datorează în principal urbanului care înregistrează în 2006 un spor de (-4‰), în timp ce valoarea acestuia în rural este pozitivă (1‰). În vederea formulării de propuneri la nivel teritorial, s-au elaborat prognoze în trei variante (pesimistă, optimistă şi medie) la nivelul zonei de studiu, la nivel de unitate administrativ-teritorială şi pe medii de rezidenţă. Estimarea populaţiei zonei de studiu în varianta medie porneşte de la ipoteza conform căreia cele două componente ale mişcării populaţiei, sporul natural şi sporul migrator, vor avea valori constante în perioada prognozată. Evoluţia proiectată a populaţiei zonei Delta Dunării între 2006-2025 în cele 3 variante:
În cele ce urmează se va detalia evoluţia proiectată a populaţiei în varianta medie considerată cea mai probabilă, valorile corespunzătoare celorlalte două variante putând fi găsite ca anexă. De asemenea, evoluţia proiectată a populaţiei va fi detaliata pe cele 7 subzone delimitate în etapa precedentă a studiului, cu unele ajustări, după cum urmează: zona Deltei (oraş Sulina, C.A. Rosetti, Chilia Veche, Sf. Gheorghe, Crişan, Maliuc, Pardina, Ceatalchioi), zona Mahmudia (Murighiol, Valea Nucarilor, Mahmudia, Nufărul, Beştepe), zona Sinoe (Corbu, Săcele, Istria, Mihai Viteazul), zona Babadag (oraş Babadag, Mihai Bravu, Slava Cercheză, Baia, Sarichioi, Jurilovca Ceamurlia), zona Isaccea (oraş Isaccea, Niculiţel, Somova, Frecăţei, Mihail Kogălniceanu), zona Măcin (oraş Măcin, Grindu, I.C. Brătianu, Jijila, Smârdan, Luncaviţa, Văcăreni) şi zona Tulcea (oraş Tulcea). În perioada 2006-2025, la nivelul zonei Delta Dunării se vor înregistra scăderi ale populaţiei cu aproximativ 12,1%. De remarcat faptul că în mediul urban evoluţia descendentă a populaţiei este mai accelerată decât în mediul rural (-12,6% în urban faţă de -11,4% în rural). În 16 din cele 37 de localitaţi ale zonei de studiu sunt preconizate diminuări ale populaţiei de peste 20%. În ceea ce priveşte proiectarea populaţiei în cele 7 subzone delimitate prin studiu, cea mai mare scădere de populaţie, în cifre absolute, se va înregistra în municipiul Tulcea – 9600 persoane, urmată de zona Babadag cu aproximativ 8500 persoane. Procentual, cele mai mari scăderi de populaţie, cu peste 20 de procente, sunt semnalate în zona Deltei (28%), zona Babadag (24%) şi zona Isaccea (23%). Singura subzonă care va inregistra în perioada de proiecţie creşteri ale efectivelor populaţiei atât procentual cât şi în cifre absolute este Sinoe, care intră în aria de influenţă a mun. Constanţa. Evoluţia proiectată a populaţiei acestor zone până în anul 2025, în varianta medie, se prezintă astfel:
La nivel de unitate administrativ-teritorială evoluţia proiectată a populaţiei are o tendinţă de scădere între 2006 şi 2025 în mai mult de trei sferturi dintre ele. Scăderi masive de populaţie se vor înregistra în comunele: C.A. Rosetti (52,5%), Sfântu Gheorghe (46,4%), Niculiţel (45,1%), Mihail Kogălniceanu (44,9%), Chilia Veche (42,5%), Slava Cercheză (41,9%). În cifre absolute cea mai mare scădere de populaţie se va înregistra în municipiul Tulcea (9605 persoane), urmat de oraşul Măcin (2312 persoane), comuna Niculiţel (2030 persoane) şi comuna Baia (1864 persoane). Localităţi care în perioada de proiecţie înregistrează creşteri semnificative de populaţie sunt Corbu (3470 persoane), Istria (809 persoane), Nufăru (298 persoane), Mihai Viteazu (321 persoane). Aceste creşteri se datorează unei rate a natalităţii destul de ridicate şi mai ales unui spor migrator pozitiv, adică unui număr semnificativ de stabiliri de domiciliu în aceste localităţi. Ponderea populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani reprezintă o măsură a potenţialului demografic al unei zone. Între 2001 - 2006 acesta a scăzut de la 18,4% (în anul 2001) la 15,1% (în anul 2006). Scăderea populaţiei tinere şi creşterea numerică a populaţiei vârstnice se va resimţi şi pe piaţa forţei de muncă. Totodată o scădere în viitor a ponderii populaţiei tinere ar necesita o reorganizare a distribuţiei unităţilor de învăţământ şi cultură. Deoarece populaţia tânără reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea unei anumite zone, ponderea scăzută a acesteia poate reprezenta un factor restrictiv al dezvoltării. Evoluţia populaţiei de 0-14 ani pe subzone de studiu între 2001 - 2006
Sursa datelor: INS Evoluţia populaţiei de peste 65 ani pe subzone de studiu între 2001 - 2006
Sursa datelor: INS 2. Evoluţia populaţiei în vârstă de muncă În ceea ce priveşte evoluţia populaţiei în vârstă de muncă, între 2001 şi 2006 aceasta a înregistrat o creştere de pâna la 3,6% (ca procent din populaţia totală) în toate subzonele delimitate, în cifre absolute însă tendinţa este de scădere în majoritatea zonelor, cu excepţia zonei Sinoe. Evoluţia populaţiei de 15 - 64 ani pe subzone de studiu între 2001 – 2006
Sursa datelor: INS Aceasta tendinţă de scădere în cifre absolute şi de stagnare sau uşoară creştere procentuală a contingentului populaţiei în vârstă de muncă se va menţine până în anul 2025: Evoluţia populaţiei de 15 - 64 ani pe subzone de studiu între 2006 – 2025
Sursa datelor: INS Aceste analize surprind o serie de fenomene demografice negative care ar putea afecta evoluţia populaţiei zonei Delta Dunării în perioada prognozată. Cele mai importante sunt: scăderea populaţiei la nivelul întregii zone, scăderea ponderii populaţiei tinere şi accentuarea procesului de îmbătrânire demografică. Schimbarea structurii pe grupe de vârste este un proces mai grav decât simpla reducere a efectivului populaţiei. Aceste modificări demografice se referă la reducerea efectivului de tineri (0-14 ani), precum şi a populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) şi în consecinţă creşterea importanţei segmentului vârstnicilor. Acest fapt va pune pe termen lung problema înlocuirii generaţiilor în general, a vitalităţii populaţiei care au repercursiuni directe asupra investiţiilor şi pieţei forţei de muncă. Populaţia urbană va cunoaşte o descreştere mai puternică decât cea înregistrată în mediul rural. Măsurile destinate reducerii fenomenelor demografice negative trebuie să se bazeze pe relansarea economică. Deşi dezvoltarea economică nu conduce în mod necesar la o creştere demografică bazată pe spor natural, ea ar stimula, într-o mai mare măsură, reducerea emigrării din zonă. Creşterea populaţiei în vârstă de 65 de ani şi peste conduce la nevoi ridicate în ceea ce priveşte serviciile de sănătate şi asistenţă socială şi la creşterea cheltuielilor sociale datorită presiunii acestei categorii de populaţie asupra populaţiei active. Faţă de cele estimările prezentate se propune următorul obiectiv pentru domeniul socio -demografic: 
Direcţii de dezvoltare:
Domeniul: Yüklə 1,13 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||