Programa pentru concursul naţional de ocupare a posturilor şi a catedrelor didactice vacante din îNVĂŢĂMÂntul preuniversitar

TEME:

1. 
   Geto – dacii
   
2. 
   Etnogeneza
   
3. 
   Geneza şi organizarea statului în Evul Mediu
   
4. 
   Românii în cruciada târzie (secolele XIV – XVI)
   
5. 
   Ţările Române – între medieval şi modern (secolele XVII – XIX)
   
6. 
   Constituirea României moderne
   
7. 
   Ideologii şi viaţă politică până la primul război mondial
   
8. 
   Societate şi cultură în România modernă în secolul al XIX-lea
   
9. 
   Românii din afara graniţelor (secolul XIX şi începutul secolului XX)
   
10. 
    Primul război mondial şi Unirea din 1918
    
11. 
    România interbelică
    
12. 
    Al doilea război mondial
    
13. 
    Regimul comunist în România
    
14. 
    România după 1989
    

BIBLIOGRAFIE:

• 
  Academia Română, Istoria Românilor (tratat), Bucureşti, 2001, 2003, capitolele referitoare la tematica examenului
  

• 
  Bărbulescu, M. , Deletant D., Hitchins K., Papacostea S., Teodor P., Istoria României, Bucureşti, 2002
  
• 
  Berindei, D., Cultura naţională română modernă, Bucureşti, 1996
  
• 
  Brătianu, Gh.,Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti, Bucureşti, 1980
  
• 
  Constantiniu, F., O istorie sinceră a poporului român, Bucureşti , ediţia I 1997, ediţia a II-a 2000, ediţia a III-a 2003.
  
• 
  Deletant, D., România sub regimul comunist, Bucureşti, 1997
  
• 
  Hitchins, K., Românii 1774 – 1866, Bucureşti, 1998
  
• 
  Hitchins, K., România 1866 – 1947, Bucureşti, 1996
  
• 
  Pop, A.I., Istoria Transilvaniei medievale de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul, CluJ-Napoca, 1997
  
• 
  Scurtu, I., Buzatu Gh., Istoria românilor în secolul XX, Bucureşti, 1999
  

PROGRAMA PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

CONŢINUTURI
B ISTORIA UNIVERSALĂ

TEME:

1. 
   Orientul antic (Mesopotamia, Egipt, Persia)
   
2. 
   Lumea greacă (secolele VI – IV îH)
   
3. 
   Statul roman (Republica, Principatul, Imperiul)
   
4. 
   Creştinismul – de la origini până la Reformă
   
5. 
   Evul Mediu Occidental
   
6. 
   Bizanţul
   
7. 
   Lumea islamică
   
8. 
   Renaşterea şi Reforma
   
9. 
   Descoperirile geografice
   
10. 
    Absolutismul (Franţa, Anglia, Rusia)
    
11. 
    Iluminismul – ideologie şi acţiune (Anglia, SUA, Franţa)
    
12. 
    Secolul al XIX-lea – secolul naţiunilor
    
13. 
    Primul război mondial. Lumea interbelică.
    
14. 
    Al doilea război mondial
    
15. 
    Lumea postbelică
    

BIBLIOGRAFIE:

• 
  Bloch, R, Cousin, J., Roma şi destinul ei, vol 1-2, Bucureşti, 1988
  

• 
  Barber, J., Istoria Europei Moderne, Bucureşti, 1998
  

• 
  Bernstein, S, Milza, Istoria Europei, vol 1-5, Iaşi, 1998-1999
  

• 
  Carpentier, J Lebrun, F., Istoria Europei, Bucureşti, 1997
  

• 
  Chamoux, Fr. Civilizaţia greacă vol 1-2, Bucureşti,1985
  

• 
  Chamoux ,Fr, Civilizaţia elenistică, vol 1-2, Bucureşti, 1985
  
• 
  Chanu, P., Civilizaţia Europei în secolul luminilor, vol 1-2, Bucureşti 1986
  
• 
  Courtois, S.T., Cartea neagră a comunismului, Bucureşti, 1998
  
• 
  Fontaine, A, Istoria, războiului rece, vol 1-4, Bucureşti, 1992-1994
  
• 
  McCauley, M, Rusia, America şi Războiul Rece (1949-1991), Iaşi, 1999
  
• 
  Soulet, J. F., Istoria comparată a statelor comuniste, Iaşi, 1998
  
• 
  Tindall, G.B.Shi D.E, America, o istorie narativă, Bucureşti, 1996
  

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONCURSUL NAŢIONAL UNIC PENTRU OCUPAREA

POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

Programa

pentru

GEOGRAFIE / GEOLOGIE

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr. 5462/14.11.2005

- Bucureşti -

2005

GEOGRAFIE

NOTA DE PREZENTARE

Programa elaborată pentru examenul de titularizare în învăţământ în funcţia didactică de predare-învăţare, la specialitatea geografie a fost analizată, readaptată şi rearanjată în şedinţa grupului de lucru, iar conţinuturile rezultate au fost discutate şi validate în comisia naţională de specialitate, la data de 29 septembrie 2003.

Obiectivul major a fost actualizarea conţinuturilor şi raportarea acestora la exigenţele curriculum-ului şcolar şi ale reformei învăţământului. În acest sens au fost îndepărtate anumite teme din programa şcolară de specialitate, înlocuite cu alte teme al căror corespondent în necesarul de pregătire pentru învăţământul preuniversitar este evident. De asemenea, au fost modificate conţinuturile didacticii geografiei. Conţinuturile au vizat prezentarea exigenţelor pentru examenul de titularizare atât la geografie cât şi la didactica specialităţii şi care, la rândul lor, să ofere candidaţilor posibilitatea exprimării nivelului de pregătire iniţială, precum şi competenţele specifice funcţiei de cadru didactic.

Competenţe pentru un cadru didactic cu funcţia de predare-învăţare şi aspirant la ocuparea unei catedre de geografie, prin concursul de titularizare:

1. 
   1. Să cunoască conţinuturile teoretice ale temelor cuprinse în programa de specialitate şi de didactica specialităţii;
   
2. 
   2. Să structureze conţinuturile unităţilor de învăţare şi să le transfere în variate situaţii de cunoaştere şi de aplicare în practica didactică.
   
3. 
   3. Să transpună, corect şi complet, achiziţiile obţinute în domeniile specialităţii şi ale didacticii acesteia în activitatea de predare-învăţare a geografiei, precum şi în practica evaluării nivelului de pregătire a elevilor.
   
4. 
   4. Să actualizeze informaţiile din oferta bibliografică şi să le integreze în procesul de extindere a raţionamentelor şi judecăţilor de valoare.
   
5. 
   5. Să-şi evalueze capacităţile cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, reglându-şi competenţele şi stilul didactic.
   
6. 
   6. Să elaboreze analize şi sinteze, situaţii-problemă şi modele de convergenţă şi divergenţă a informaţiilor de specialitate şi de didactica geografiei.
   

GEOGRAFIA

Programa pentru examenul de titularizare în învăţământ,

începând cu anul şcolar 2005/2006

I. GEOGRAFIE GENERALĂ

A. GEOGRAFIA FIZICĂ

1. Noţiuni de geografie matematică. Elemente ale reprezentărilor cartografice ale Pământului. Reţeaua cartografică: meridiane şi paralele; latitudinea şi longitudinea; scara grafică şi scara numerică. Harta. Mişcările Pământului.

2. Meteorologie şi climatologie. Atmosfera: compoziţie şi structură. Fluxurile de energie radiantă care străbat atmosfera şi bilanţul radiativ. Masele de aer. Fronturile atmosferice. Ciclonii şi anticiclonii. Factorii genetici ai climei: radiativi, fizico-geografici, dinamici, antropici. Temperatura, precipitaţiile, vântul: caracteristici şi repartiţie. Climatele Pământului.

3. Hidrologie. Hidrosfera: Oceanele şi mările: proprietăţi fizice, dinamica apelor (valuri, maree, curenţi), influenţa oceanelor asupra mediului continental. Râurile şi fluviile. Elementele caracteristice ale bazinului şi reţelei hidrografice. Regimul scurgerii. Marile sisteme fluviatile ale Globului: Amazon, Mississippi, Nil, Congo, Chang Jiang (Yang Tze), Gange-Brahmaputra, Volga, Dunăre. Tipuri genetice de lacuri şi repartiţia lor geografică.

4. Geomorfologie.

Procesele geomorfologice: dezagregare, alterare, gravitaţionale (tasare, sufoziune, alunecările de teren), fluvio-torenţiale: spălarea în suprafaţă.

Versanţii: tipuri de evoluţie, clasificare: glacis, pediment, pediplenă, peneplenă.

Relieful creat de apele curgătoare: albie, meandre, luncă, terase, piemonturi, câmpii de nivel de bază.

Relieful petrografic: pe granite, argile, nisipuri, loess, gresii şi conglomerate, calcare.

Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, in blocuri (faliat), eolian.

Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (în formele vulcanice).

Relieful deşerturilor, relieful glaciar (montan şi de calotă), relieful periglaciar.

Relieful litoral: procese, forme, tipuri de ţărm.

5. Biogeografie.

Factorii ecologici (abiotici, biotici) şi rolul lor în distribuţia latitudinală şi altitudinală a organismelor vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografică. Regiunea Holarctică.

6.Geografia solurilor

Componentele şi proprietăţile solului. Răspândirea geografică a solurilor pe Glob. Profilul de sol. Solul ca resursă naturală. Utilizarea şi protecţia solurilor.

7. Geografia mediului

Factorii geoecologici.

Tipuri de mediu şi distribuţia lor latitudinală (medii naturale, medii antropizate, medii antropice).

Surse de poluare şi categorii de poluanţi (poluare fizică, poluare chimică, poluare biologică). Măsuri de combatere a efectelor poluării. Protecţia capitalului natural şi conservarea biodiversităţii la nivel local şi regional. Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale, rezervaţii naturale, refugii, monumente ale naturii.

B. GEOGRAFIA UMANĂ

1. Geografia populaţiei şi aşezărilor umane. Evoluţia numerică a populaţiei; tipuri de evoluţie demografică; diferenţieri teritoriale. Mişcarea naturală: variaţia teritorială a principalelor componente. Mobilitatea teritorială a populaţiei. Tipuri de migraţii şi cauzele lor. Structuri demografice (pe sexe, grupe de vârstă, medii, religii, etnii, rase, socio-economică). Raspândirea populaţiei pe Glob. Factorii care condiţionează repartiţia şi densitatea populaţiei. Particularităţi ale repartiţiei populaţiei urbane şi rurale. Forme de aglomerare umană. Clasificarea oraşelor.

2. Evoluţia hărţii politice a lumii. Criterii de clasificare a statelor.

3. Geografia economică

3.1 Geografia producţiei. Resursele energetice: petrolul, gazele naturale, cărbunii, minereurile de uraniu, apele, energia solară, energia eoliană, energia geotermică. Minereuri de fier şi mangan; valorificarea lor industrială. Resurse şi minereuri neferoase; localizare şi valorificare. Industria energetică, siderurgia, metalurgia neferoasă, industria construcţiilor de maşini, chimică, lemnului, materialelor de construcţii, uşoară şi alimentară. Factori şi forme de localizare a industriei. Marile concentrări industriale ale lumii. Principalii factori ai dezvoltării agriculturii pe Glob. Limitele spaţiului agrar. Tipuri de peisaje agrare.

3.2 Geografia circulaţiei, turismului şi schimburilor economice internaţionale. Transporturile feroviare, rutiere, fluviale, maritime, aeriene şi speciale. Marile porturi. Turismul internaţional. Tipuri de turism. Regiuni şi centre turistice importante pe Glob. Schimburi economice internaţionale. Dezvoltarea economică şi echilibrul ecologic (conceptele de dezvoltare durabilă şi de ecodezvoltare). Probleme ale globalizării economiei. Principalele regiuni de integrare economică.

II. GEOGRAFIA ROMÂNIEI

A. Geografia fizică. Evoluţia paleogeografică şi resursele minerale utile.

1. Relieful. Munţi, podişuri, dealuri şi câmpii: caractere generale. Tipuri de relief: suprafeţe de nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar carpatic, relieful vulcanic, văi carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale diferenţiate pe treptele majore de relief: munţi, podişuri şi dealuri, câmpii.

2. Clima. Factorii genetici ai climei. Principalele caracteristici climatice: temperatura; precipitaţiile; vântul. Regionarea climatică a teritoriului României.

3. Hidrografia. Apele subterane. Tipuri de izvoare şi răspândirea lor. Configuraţia reţelei hidrografice şi modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri şi repartiţia lor teritorială. Marea Neagră.

4. Biogeografie.

Succesiunea zonelor şi etajelor de vegetaţie în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin şi etajul alpin).

Regionarea biogeografică a României.

Protecţia şi conservarea biodiversităţii în România. Parcurile naţionale. Rezervaţiile biosferei: Delta Dunării, Retezat şi Rodna.

5. Solurile.

Zonalitatea, intrazonalitatea şi azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri şi răspândirea lor.

6. Geografia mediului.

Categorii de medii naturale în România. Tipuri majore de peisaje şi gradul lor de naturalitate.

Artificializări ale mediului în România. Mediul urban şi disfuncţionalităţile specifice.

B. Geografia umană

1. Populaţia. Vechimea şi continuitatea populaţiei autohtone în spaţiul carpato-danubian-pontic. Mişcarea migratorie şi naturală a populaţiei. Repartiţia şi densitatea populaţiei. Structurile populaţiei.

2. Aşezările omeneşti.

2.1. Aşezările urbane. Vechimea şi continuitatea vieţii urbane. Răspândirea şi tipologia oraşelor. Probleme privind dezvoltarea urbană în România.

2.2 Aşezările rurale. Tipologia satelor româneşti după poziţie, mărime, fizionomie (forma, structura şi textura vetrei), funcţie şi gradul de dispersie. Tendinţe în evoluţia satului românesc.

3. Economia. Resurse energetice: petrolul, gazele naturale, cărbunii, hidroenergia. Resursele de minereu de fier, de minereuri neferoase şi nemetalifere. Structura şi răspândirea producţiei de energie electrică. Structura şi răspândirea teritorială a industriei. Caracterizarea generală a transporturilor şi căilor de comunicaţie. Fondul funciar şi potenţialul agricol. Zone de producţie agricolă. Potenţialul turistic natural şi cultural-istoric al României. Regiuni şi centre turistice. Comerţul.

4. Geografia regională a României. Caracterizarea complexă a unităţilor şi subunităţilor geografice de ordinul I şi II. Carpaţii şi depresiunile intracarpatice, Depresiunea Transilvaniei, Subcarpaţii, Dealurile Vestice, Podişul Moldovei, Podişul Getic, Podişul Dobrogei, Litoralul românesc al Mării Negre, Câmpia Română, Câmpia de Vest, Delta Dunării.

III. GEOGRAFIA CONTINENTELOR

Trăsături geografice ale continentelor (Europa, Asia, Africa, America de Nord şi de Sud, Australia şi Oceania); unităţi fizico-geografice: Câmpia Chinei de Est (Marea Câmpie Chineză), Câmpia Siberiei de Vest, Sistemul cordiliero-andin, Podişul Braziliei, Câmpia Amazonului, Munţii Atlas, Sahara, Himalaya-Tibet, Câmpia Est-Europeană, Alpii. Concentrări urban-industriale: Rin, Middland, Est-Atlantică, Honshu, Nord-Estul Chinei, Zona Marilor Lacuri - caractere specifice, tendinţe şi contraste în evoluţia lor.

Caracterizarea geografică a unor ţări: Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Rusia, China, Japonia, SUA, Canada, Brazilia, Australia, Republica Africa de Sud.

IV. LUCRĂRI PRACTICE

Citirea şi interpretarea hărţilor la scări diferite. Cunoaşterea orizontului local prin cercetarea pe teren – organizarea cercetării, echipamente şi mijloace necesare. Cartarea componentelor geografice: relief, hidrografie, soluri, vegetaţie, populaţie, aşezări. Reprezentarea grafică şi cartografică a datelor statistice şi a informaţiilor geografice.

BIBLIOGRAFIE

Bibliografie obligatorie

1. 
   1. Ciulache S. (2004) – “Meteorologie şi Climatologie”, Editura Universitară Bucureşti
   
2. 
   2. Erdeli G., Braghină C., Frăsineanu D. (2000) – “Geografia economică mondială”, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti
   
3. 
   3. Erdeli G., Dumitrache L. (2004) – “Geografia populaţiei”, Editura Corint, Bucureşti
   
4. 
   4. Erdeli G., Cucu V. (2005) – “România. Populaţie. Aşezări umane. Economie”, Ed. Transversal Buc
   
5. 
   5. Gâştescu P. (2003) – “Hidrologia continentală”, Editura Transversal, Târgovişte
   
6. 
   6. Gâştescu P., Murărescu O., Breţcan P. (2004) – “Oceanografie”, Editura Transversal, Târgovişte
   
7. 
   7. Grigore M. (1979) – “Reprezentarea grafică şi cartografică a formelor de relief”, Editura Academiei Române, Bucureşti
   
8. 
   8. Iaţu C., Muntele I. (2002) – “Geografia economică”, Editura Economică, Bucureşti
   
9. 
   9. Ielenicz M. (1999) – “Dealurile şi podişurile României”, Editura Fundaţiei România de Mâine, Buc
   
10. 
    10. Ielenicz M. (2000) – “Geografie generală – geografie fizică”, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Buc
    
11. 
    11. Ielenicz M., Pătru Ileana-Georgeta, Ghincea Mioara (2003) – “Subcarpaţii României”, Editura Universitară, Bucureşti
    
12. 
    12. Ielenicz M., Pătru Ileana-Georgeta (2005) – “România – geografie fizică”, vol. I, Ed. Universitară Bucureşti
    
13. 
    13. Ielenicz M. (2004) – “Geomorfologie”, Editura Universitară, Bucureşti
    
14. 
    14. Ilinca N. (1999) – “Geografia urbană”, Editura Atlas Multimedia, Bucureşti
    
15. 
    15. Ilinca N. (2005) – “Geografie umană”. Populaţia şi aşezările omeneşti, Editura CD Press
    
16. 
    16. Lupaşcu Gh., Jigău Gh., Vârlan M. (1998) – “Pedologie generală”, Editura Junimea, Iaşi
    
17. 
    17. Lupaşcu Angela (2001) – “Biogeografie”, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti
    
18. 
    18. Marin I. (1995) – “Continentele, Geografie regională”, Editura Universităţii Bucureşti
    
19. 
    19. Marin I., Marin M, (2005) – “Europa – geografie regională”, Editura Universitară Bucureşti
    
20. 
    20. Năstase A., Osaci Gabriela (2001) – “Topografie - Cartografie”, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti
    
21. 
    21. Neguţ S. coord (2005) – “Geografie economică mondială”, Editura Meteor Press, Bucureşti
    
22. 
    22. Pişota I., Zaharia Liliana (2001) – “Hidrologie”, Editura Universităţii Bucureşti
    
23. 
    23. Pişota I. (2002) – “Biogeografie”, Editura Universitară Bucureşti
    
24. 
    24. Posea Gr. (2003) – “Geografia fizică a României”, partea I, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Buc
    
25. 
    25. Posea Gr. (2004) –“Geografia fizică a României”, partea II, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Buc
    
26. 
    26. Surd V. (2003) – “Geografia aşezărilor omeneşti”, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
    
27. 
    27. Velcea Valeria, Savu Al. (1982) – “Geografia Carpaţilor şi a Subcarpaţilor româneşti”, E.D.P., Buc
    
28. 
    28. Velcea Valeria (2002)–“Geografia fizică a României”, Editura Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu
    
29. 
    29. Vespremeanu E. (1993) – “Oceanografia”, Editura Universităţii, Bucureşti
    
30. 
    30. *** 1983 – “Geografia României”, volumul I, “Geografia fizică”, Ed. Academiei Române, Buc
    
31. 
    31. *** 1987 – “Geografia României”, volumul III, “Geografia Carpaţilor şi Depresiunii Transilvaniei”. Editura Academiei Române, Bucureşti
    
32. 
    32. ***1992 – “Geografia României”, volumul IV, “Regiunile Pericarpatice” Editura Academiei Române, Bucureşti
    
33. 
    33. *** Anuarul statistic 2003 (datele statistice înregistrate la recensământul din martie 2002) (adresa: www.insse.ro)
    
34. 
    34. Manualele şcolare alternative V – XII aprobate de MEN, MEC (lista la adresa: www.edu.ro)
    

DIDACTICA GEOGRAFIEI

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE TITULARIZARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

1. Curriclum şcolar.

1.1. Noţiunea de conţinut al învăţământului şi caracteristicile acestuia. Surse şi criterii de selecţie a conţinutului învăţământului. Factorii care determină integrarea şi ierarhizarea conţinutului învăţământului geografic.

1.2. Transpunerea conţinutului învăţământului geografic în curriculum-ul şcolar.

1.2.1. Documente reglatoare: Planul-cadru, programele şcolare. Manualele şcolare. Curriculum-ul şcolar, delimitări terminologice şi conceptuale. Curriculum Naţional şi Curriculum la Decizia Şcolii. Terminologia specifică şi elementele de conţinut ale curriculum-ului şcolar.

1.2.2. Formarea la elevi a reprezentărilor şi noţiunilor geografice.

1.2.3. Dimensiuni şi finalităţi educaţionale ale geografiei.

2. Strategiile didactice (Metode şi mijloace)

2.1. Metode de învăţământ utilizate în predarea-învăţarea geografiei.

2.1.1. Noţiunea de metodă de predare-învăţare. Funcţiile şi taxonomia metodelor de predare-învăţare.

2.1.2. Metodele de instruire centrate pe acţiunea profesorului (povestirea, descrierea şi explicaţia).

2.1.3. Metodele de instruire centrate pe activitatea elevilor (conversaţia, demonstraţia, observarea, problematizarea, modelarea, utilizarea hărţii în activitatea didactică, experimentarea, proiectul).

2.1.4. Metodele de instruire bazate pe acţiune (exerciţiul, algoritmizarea, activităţile practice, jocul geografic).

2.1.5. Procedee şi instrumente de lucru cu rol complementar în predarea-învăţarea geografiei (munca cu manualul şcolar, cartea, folosirea tablei şi a caietului de notiţe).

2.1.6. Utilizarea soft-ului AEL în predarea-învăţarea geografiei.

2.2. Mijloacele de învăţământ utilizate în predarea–învăţarea geografiei: funcţii, clasificări şi integrarea lor în actul didactic.

3. Proiectarea şi organizarea instruirii (Strategii didactice).

3.1. Tipuri de unităţi de învăţare şi lecţii de geografie.

3.2. Succesiunea evenimentelor instruirii într-o lecţie de geografie.

3.3. Consultaţiile şi meditaţiile; cercul de geografie; cabinetul de geografie; terenul geografic.

3.4. Activităţile didactice extraşcolare.

4. Proiectarea activităţii de predare-învăţare a geografiei - condiţie a unei activităţi didactice reuşite. Delimitări terminologice.

4.1. Conţinutul şi algoritmul proiectării didactice.

4.2. Funcţii şi niveluri ale proiectării activităţii de predare–învăţare-evaluare (macroproiectarea şi microproiectarea didactică).

4.3. Obiectivele procesului de învăţământ geografic şi operaţionalizarea lor. Competenţe generale şi competenţe specifice.

4.4. Proiectarea lecţiei de geografie.

5. Evaluarea rezultatelor învăţării.

5.1. Evaluarea – componentă a procesului de învăţământ.

5.2. Funcţiile evaluării.

5.3. Tipuri de evaluare.

5.4. Metode şi procedee în evaluarea continuă.

5.5. Tipuri de rezultate ale învăţării.

5.6. Metode şi tehnici de evaluare a achiziţiilor şi rezultatelor învăţării.

5.7. Proceduri şi instrumente de evaluare complementară.

5.8. Tipuri şi instrumente de examinare.

5.9. Testarea naţională şi examenele.

BIBLIOGRAFIE

1. 
   1. Cerghit I. (coord) (1988) – Curs de Pedagogie, Bucureşti, T.U.B.
   
2. 
   2. Cerghit I., Neacşu I., Negreţ I., Pânişoară I.O., Potolea D. (2001) – Prelegeri pedagogice, Iaşi, Ed. Polirom.
   
3. 
   3. Cristea S. (2004) – “Studii de pedagogie generală”, E.D.P. Bucureşti
   
4. 
   4. Cucoş C. (2000) - Pedagogie generală, Iaşi, Ed. Polirom.
   
5. 
   5. Dulamă M. (2001) - Elemente din didactica geografiei, Casa de Editură “Atlas – Clusium”, SRL, Cluj – Napoca.
   
6. 
   6. Ilinca N. (2002) - Didactica geografiei, Editura Corint, Bucureşti.
   
7. 
   7. Ilinca N., Lazăr N., Nedelcu A. (2002) - Geografia mediului înconjurător. Probleme fundamentale ale lumii contemporane, ghid metodologic, Editura Paralela 45, Piteşti.
   
8. 
   8. Ilinca N. (2002) - Geografia României, ghid metodologic, Editura Paralela 45, Piteşti.
   
9. 
   9. Landsheere G. (1975) - Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, E.D.P., Bucureşti
   
10. 
    10. Mândruţ O., Apostol Gabriela (2003) – Ghidul profesorului pentru clasele V-VIII, Ed. Corint, Buc.
    
11. 
    11. Mândruţ O. (2003) - Ghidul profesorului pentru clasele IX-XII, Grupul Editorial Corint, Bucureşti.
    
12. 
    12. Nicola I. (2000) – Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti, Ed. Aramis.
    
13. 
    13. Stan Liliana, Steva Eugenia, Dragu V., Vlasov D.V. (2003) - Elemente de didactica geografiei, Editura Polirom, Bucureşti.
    
14. 
    14. *** 1999 - Ghid de evaluare la geografie, Editura Trithemus Media, Bucureşti.
    
15. 
    15. Stoica A. (coord.) (2001) - Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori, Bucureşti, Editura Prognosis.
    
16. 
    16. Stoica A. (2003) - Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional.
    
17. 
    17. *** 2001 - Ghid metodologic de aplicare a programei de geografie, clasele IV - VIII, Editura Aramis, Bucureşti.
    
18. 
    18. *** 2001 - Ghid metodologic pentru aplicarea programei şcolare din aria curriculară Om şi societate, Bucureşti.
    
19. 
    19. MEC (CNC), 1999, Bucureşti - Curriculum Naţional, Programe şcolare pentru clasele V-VIII, volumul 6, Aria curriculară Om şi Societate.
    
20. 
    20. MEC (CNC), 2003, Bucureşti - Curriculum Naţional, Programe şcolare pentru clasele IX-X, site-ul MEC (adresa www.edu.ro)
    
21. 
    21. MEC (CNC) - Curriculum Naţional 2001, Bucureşti, Programe şcolare pentru clasele XI-XII, volumul 5, Aria curriculară Om şi Societate.
    

GEOLOGIE

NOTĂ DE PREZENTARE

Programa elaborată pentru examenul de titularizare în învăţământ pentru funcţia de predare-învăţare, la specialitatea Geologie a fost analizată în şedinţa grupului de lucru şi aprobată în comisia naţională.

Programa propusă pentru Didactica geologiei a fost adaptată exigenţelor actuale ale curriculum-ului şcolar şi ale eficientizării procesului de învăţământ geologic şi a fost discutată şi aprobată în comisia naţională.

Deoarece conţinuturile de predare - învăţare a geologiei sunt apropiate de cele specifice geografiei fizice, pot fi acceptate aceleaşi competenţe în ceea ce priveşte metodica predării geologiei cu cele vizate a fi atinse de profesorul de geografie care aspiră la concursul de titularizare în învăţământul preuniversitar.

Competenţe pentru un cadru didactic cu funcţia de predare-învăţare şi aspirant la ocuparea unei catedre de geologie, prin concursul de titularizare:

1. 
   1. Să cunoască conţinuturile teoretice ale temelor cuprinse în programa de specialitate şi de didactica specialităţii;
   
2. 
   2. Să structureze conţinuturile unităţilor de învăţare şi să le transfere în variate situaţii de cunoaştere şi de aplicare în practica didactică.
   
3. 
   3. Să transpună, corect şi complet, achiziţiile obţinute în domeniile specialităţii şi ale didacticii acesteia în activitatea de predare-învăţare a geologiei, precum şi în practica evaluării nivelului de pregătire a elevilor.
   
4. 
   4. Să actualizeze informaţiile din oferta bibliografică şi să le integreze în procesul de extindere a raţionamentelor şi judecăţilor de valoare.
   
5. 
   5. Să-şi evalueze capacităţile cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, reglându-şi competenţele şi stilul didactic.
   
6. 
   6. Să elaboreze analize şi sinteze, situaţii-problemă şi modele de convergenţă şi divergenţă a informaţiilor de specialitate şi de didactica geologiei.
   

GEOLOGIE

Programa pentru examenul de titularizare în învăţământ,

începând cu anul şcolar 2005/2006

1. 
   I. Geologie generală
   

1. 
   1. Obiectul şi domeniile geologiei. Raporturile geologiei cu celelalte ştiinte. Mişcările Pământului şi efectele lor geologice. Structura internă a Pământului. Litosfera şi placile litosferice. Câmpurile terestre: definiţii, elemente, variaţii şi efecte geologice.
   
2. 
   2. Elemente de geodinamică internă. Magmatismul: procese şi produse magmatice. Vulcanismul: alcătuirea unui aparat vulcanic, clasificarea vulcanilor; produsele activităţii vulcanice. Mişcările tectonice: cauze şi caractere generale. Mişcările seismice: elemente, cauze, propagarea undelor seismice; efecte.
   
3. 
   3. Elemente de geodinamică externă. Acţiunea geodinamică a atmosferei, hidrosferei şi biosferei. Tipuri de roci rezultate.
   
4. 
   4. Acţiunea antropică. Conservarea mediului.
   

2. 
   II. Cristalografie şi mineralogie
   

1. 
   1. Reţeaua cristalină a mineralelor. Elemente şi legături de reţea. Reţele izomorfe. Polimorfism. Simetria morfologică a poliedrelor cristaline. Clase şi sisteme de simetrie. Anizotropia cristalelor. Asociaţii cristaline.
   
2. 
   2. Mineralogie. Proprietăţile fizice ale mineralelor: morfologice, mecanice, optice, termice, magnetice, electrice. Relaţii în chimism, structura şi proprietăţile fizice ale mineralelor. Geneza mineralelor. Principalele clase şi grupe de minerale.
   
1. 
   
   
2. 
   III. Petrologie
   

1. 
   1. Procese şi roci magmatice. Proprietăţile generale şi originea magmelor. Procese magmatice şi postmagmatice. Rocile magmatice: constituenţi, chimism, structura, textura, clasificare. Forme de zăcământ. Principalele familii de roci magmatice plutonice, vulcanice şi filoniene; caracterizare generală.
   
2. 
   2. Procese şi roci sedimentare. Procese sedimentare mecanice, chimice şi biogene. Diageneza. Roci sedimentare: constituenţi, structură. Descrierea familiilor şi a claselor de roci sedimentare.
   
3. 
   3. Metamorfismul şi rocile metamorfice. Factorii metamorfismului. Condiţiile geologice ale metamorfismului şi tipuri de metamorfism. Chimismul şi mineralogia rocilor metamorfice. Structura rocilor metamorfice. Clasificarea şi caracterizarea principalelor roci metamorfice.
   

5. 
   
   
6. 
   IV. Geologie structurală şi geotectonică
   

1. 
   1. Reprezentarea grafică a structurilor geologice. Hărţi geologice, secţiuni geologice, coloane litostratigrafice.
   
2. 
   2. Structuri primare ale rocilor sedimentare şi magmatice.
   
3. 
   3. Raporturi de concordanţă şi discordanţă. Tipuri de discordanţe.
   
4. 
   4. Stress şi deformare. Stress şi strain. Factorii care controlează comportarea rocilor la stress. Geometria cutelor şi mecanisme de cutare. Utilizarea analizei microstructurale. Fisuri. Falii: elemente, clasificarea geometrică şi genetică. Pânze tectonice. Diapirismul şi structurile diapire: elemente, origine, tipuri, localizare.
   
5. 
   5. Elemente de tectonică globală. Teoria expansiunii fundului oceanic. Teoria tectonicii plăcilor. Dinamica plăcilor şi procesele legate de zonele de subducţie.
   
6. 
   6. Regiunile stabile şi zonele mobile (geosinclinale). Evoluţia geosinclinalelor în concepţia tectonicii plăcilor.
   

7. 
   V. Stratigrafie şi geologie istorică
   
   1. 
      1. Stratigrafia. Datarea relativă şi absolută a formaţiunilor geologice. Corelarea stratigrafică a formaţiunilor geologice. Scara geocronologică. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a condiţiilor paleotectonice şi paleoclimatice.
      
   2. 
      2. Geologia istorică. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile şi evoluţia paleogeografică în timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pamântului: Eonul Precambrian şi Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar).
      

VI. Geotectonica României

1. 
   1. Unităţi de platformă. Evoluţia geotectonică prealpină a vorlandului carpatic. Platforma Moldovenească. Platforma Scitică, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire şi structură.
   
2. 
   2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa şi depresiunile intracarpatice. Carpaţii în contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa.
   

METODICA PREDĂRII GEOLOGIEI

1. 
   1. Obiectul şi importanţa metodicii predării geologiei
   
   1. 
      1.1. Definiţia didacticii geologiei
      
   2. 
      1.2. Relaţiile geologiei cu ştiinţele psihopedagogice;
      
   3. 
      1.3. Legăturile dintre geologie ca ştiinţă şi obiect de învăţământ cu alte discipline studiate în învăţământul preuniversitar
      
2. 
   2. Aplicarea principiilor didactice în lecţiile de geologie.
   
3. 
   3. Organizarea procesului de predare-învăţare a geologiei.
   
   1. 
      3.1. Componentele procesului de învăţământ geologic.
      
   2. 
      3.2. Obiectivele instructiv-educative ale predării geologiei.
      

4. Strategiile didactice

1. 
   4.1. Metode de învăţământ şi utilizarea lor în predarea-învăţarea geologiei.
   
2. 
   4.2. Mijloace de învăţământ utilizate în predarea-învăţarea geologiei: Funcţiile şi taxonomia mijloacelor de învăţământ. Folosirea machetelor şi mulajelor în actul de predare-învăţare a geologiei; Utilizarea materialelor grafice şi cartografice în predarea-învăţarea geologiei (hărţi geologice, litofaciale, hidrogeologice, secţiuni geologice şi coloane stratigrafice). Utilizarea formelor şi modelelor cristalografice în predarea-învăţarea noţiunilor de cristalografie; Utilizarea colecţiilor de eşantioane în predarea noţiunilor de mineralogie, petrografie şi paleontologie. Mijloace moderne utilizate în studiul geologiei (diapozitive, filme documentare, enciclopedii computerizate, simulare pe calculator)
   

5. Integrarea informaţiilor oferite de aplicaţiile geologice de teren şi vizitele la muzeul geologic în actul de predare-învăţare a geologiei.

6. Moduri şi forme de organizare a procesului de învăţământ geologic.

1. 
   6.1. Lecţia de geologie. Tipologia lecţiei.
   
2. 
   6.2. Principalele caracteristici ale sistemului de instruire pe clase şi lecţii.
   
3. 
   6.3. Pregătirea profesorului pentru lecţie.
   
4. 
   6.4. Proiectarea activităţii de predare - învăţare a geologiei. Funcţiile proiectarii didactice. Niveluri ale proiectării procesului de învăţământ. Proiectarea lecţiei de geologie. Proiectarea semestrială. Proiectarea anuală.
   

7. Evaluarea rezultatelor învăţării. Funcţiile generale ale evaluării. Metode şi tehnici de evaluare a rezultatelor învăţării. Proceduri şi instrumente de evaluare complementară.

BIBLIOGRAFIE

1. 
   1. Anastasiu N. (1988), Petrologie sedimentară. Ed,Tehnică, Bucuresti.
   
2. 
   2. Dragomir B. (1994), Geologie fizică generală. Tipografia Universităţii, Bucureşti.
   
3. 
   3. Ianovici V., Stipol V., Constantinescu E. (1979), Mineralogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
   
4. 
   4. Mutihac V., Stratulat Maria Iuliana, Fechet Roxana Magdalena (2004), Geologia României, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
   
5. 
   5. Mutihac V., Fechet Roxana Magdalena (2003), Geologie, Editura Tehnică, Bucureşti
   
6. 
   6. Pauliuc S., Dinu C. (1985), Geologie structurală, Editura Tehnică, Bucureşti
   
7. 
   7. Radulescu D. (1981), Petrologie magmatică şi metamorfică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
   
8. 
   8. Săndulescu M . (1984), Geotectonica României, Editura Tehnică, Bucureşti
   
9. 
   9. Seclaman M., Anastasiu N. (1983), Petrografie, Tipografia Universităţii, Bucureşti.
   
10. 
    10. Tătărâm Niţa (1984), Geologie stratigrafică şi Paleogeografie, vol.I, Editura Tehnica, Bucureşti
    
11. 
    11. Tătărâm Niţa (1988), Geologie stratigrafică şi Paleogeografie, vol.II, Editura Tehnica, Bucureşti
    
12. 
    12. Ţicleanu N., Pauliuc S. (2003), Geologie generală, Editura Universitară Bucureşti
    
13. 
    13. *** (1998), Dicţionar de Geologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
    

Didactica Geologiei

1. 
   1. Cerghit I. (coord) (1988), Curs de Pedagogie, Bucureşti, T.U.B.
   
2. 
   2. Cerghit I., Neacşu I., Negreţ I., Pânişoară I. O., Potolea D. (2001), Prelegeri pedagogice, Iaşi, Editura Polirom.
   
3. 
   3. Cucoş C. (2000), Pedagogie generală, Iaşi, Ed. Polirom.
   
4. 
   4. Erhan V., Dumitraşcu C. (1988), Metodica Predării geologiei, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi
   
5. 
   5. Ionescu M., Radu I. (1995), Didactica Modernă, Editura Dacia, Cluj.
   
6. 
   6. Landsheere G. (1975), Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, E.D.P., Bucureşti
   
7. 
   7. Nicola I. (2000), Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti, Ed. Aramis.
   
8. 
   8. Stoica A. (coord.) (2001), Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori, Bucureşti, Editura Prognosis.
   
9. 
   9. Stoica A. (2003), Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional.
   

MINISTERUL EDUCA łIEI, CERCETĂRII I
TINERETULUI
DirecŃia Generală Management ÎnvăŃământ Preuniversitar

Str. Gral Berthelot, nr. 2830, sector I, Bucureti

Tel [phone] /fax: [phone]
PROGRAMA

pentru

Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante
din învăŃământul preuniversitar la disciplina
RELIGIE ORTODOXĂ

Prof.Diac. NICU OCTAVIAN Consilier patriarhal Coordonator din partea Patriarhiei Ortodoxe Române

ConsultanŃi tiinŃifici:

Î.P.S. Dr. LAURENłIU STREZA

1. 
   P.S. Dr. CIPRIAN CÂMPINEANUL
   
2. 
   P.S. Dr. IRINEU SLĂTINEANUL
   

Grup de lucru:

Dr. VASILE TIMIŞ Inspector General M.E.C.T. Coordonator Titularul disciplinelor Didactica Religiei i Elemente de Psihologie a Religiei, Departamentul pentru Pregătirea Profesorilor, Universitatea BabeBolyai Cluj Napoca

Pr. Lect. Univ. Dr. MIHAI VIZITIU	Consilier, Sectorul ÎnvăŃământ al Arhiepiscopiei Iailor
Pr. Conf. Univ. Dr. CONSTANTIN NECULA	Facultatea de Teologie Ortodoxă „A. aguna”, Sibiu
Pr. Prof. Univ. Dr. VALER BEL	Facultatea de Teologie Ortodoxă, Cluj Napoca
Conf. Univ. Dr. CARMEN M. BOLOCAN	Titularul disciplinei Catehetică i Didactica Religiei,
	Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” Iai

Pr. Conf. Univ. Dr. MIRON ERDEI Titularul disciplinelor de Catehetică i Didactica Religiei Facultatea de Teologie Ortodoxă Oradea,

Prof. gr. I drd. LILIANA TURTUROIU Prof. de Religie, coala Nr.1 Topoloveni, Argeş

Prof. gr. I MARIA ORZETIC Prof. de Religie, coala „George Cobuc”, Iai

Prof. drd. MIHAI GIOSAN Inspector de Religie, I.S.J. NeamŃ

Pr. Prof. drd. DRAGOŞ BAHRIM Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Vasile cel Mare”, Iai

Prof. gr.I drd. CĂTĂLIN PÂSLARU Consilier superior CNCEIP, M.E.C.T.

Pr. Prof. Dr. NICOLAE PROTEASA Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Nicolae” Rm. Vâlcea

Pr. Prof. ALEXANDRU BARNEA Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf.Vasile cel Mare”, Iai

Pr. Prof. PETRE MATEIESCU Inspector de Religie, I.S.J. Vâlcea

Prof. GABRIELA FAVU Prof. de Religie, Colegiul Tehnic de Electronică i TelecomunicaŃii, Iai

Prof. Dr. SORIN JOANTĂ Inspector de Religie, I.S.J. Sibiu

Pr. Prof. Dr. NICOLAE BĂLAA Prof. de Religie, Liceul Pedagogic, Râmnicu Vâlcea

Pr. drd . VASILE POP Consilier cultural al Episcopiei Aradului

Prof. gr. I drd. GLIGOR HAGĂU Prof. de Religie, coala Baciu, I.S.J. Cluj

Prof. gr.I IOAN MARIAN POP Prof. de Religie, coala „Avram Iancu”, Baia Mare

NOTĂ DE PREZENTARE

Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la Concursul de ocupare a posturilor didactice / catedrelor vacante din învăŃământul preuniversitar, disciplina Religie ortodoxă i care au absolvit facultăŃi de acest profil.

Argument

Plecând de la specificul disciplinei Religie, precum i de la influenŃa acesteia asupra dezvoltării personalităŃii elevului, structura i conŃinutul noii Programe pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învăŃământul preuniversitar sunt elaborate în concordanŃă cu noua abordare curriculară a proiectării i a realizării activităŃilor didactice, specifice disciplinei.

CompetenŃe vizate

• 
  cunoaterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinŃă, i a elementelor de didactica religiei;
  
• 
  cunoaterea i utilizarea competentă a principalelor documente colare reglatoare: planuricadru, programe colare, programe pentru examene naŃionale;
  
• 
  capacitatea de a adecva conŃinuturile i demersurile didactice la particularităŃile de vârstă ale elevilor;
  
• 
  capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conŃinuturi, precum i capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ i eficient;
  
• 
  probarea capacităŃilor necesare pentru proiectarea, realizarea i evaluarea activităŃilor didactice;
  
• 
  elaborarea de teste iniŃiale, formative i sumative, în funcŃie de obiectivele sau competenŃele vizate;
  
• 
  însuirea abilităŃilor de comunicare, empatice i de cooperare necesare realizării activităŃilor didactice specifice disciplinei religie;
  
• 
  realizarea unor conexiuni inter i transdisciplinare;
  
• 
  folosirea i contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor i metodelor interacŃiunii educaŃionale i ale unor elemente de retorică didactică;
  
• 
  evaluarea capacităŃilor cognitive, comprehensive i de aplicare a achiziŃiilor, în scopul reglării competenŃelor, a stilului didactic precum i a abordării strategiilor didactice moderne.
  

În realizarea Programei pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învăŃământul preuniversitar sa avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunotinŃe temeinice despre conŃinuturile tematice ale Programei colare în vigoare, folosite în procesul de predareînvăŃare a disciplinei Religie.

Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învăŃământul preuniversitar a fost structurată astfel încât să abordeze conŃinuturi din următoarele domenii teologice: Dogmatică, Teologie Biblică, Morală i Spiritualitate Cretină, Istorie Bisericească Universală, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Liturgică, Misiune Cretină i Catehetică, precum i din domeniul Didacticii Religiei.

Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante

din învăŃământul preuniversitar

disciplina

RELIGIE ORTODOXĂ

TEME PENTRU STUDIUL INDIVIDUAL, CURSURI,
SEMINARII I APLICAłII

I. DIDACTICA RELIGIEI

II. CONłINUTURI DE SPECIALITATE

1. 
   Dogmatică
   
2. 
   Teologie Biblică
   
3. 
   Morală i Spiritualitate Cretină
   
4. 
   Istorie Bisericească Universală
   
5. 
   Istoria Bisericii Ortodoxe Române
   
6. 
   Liturgică
   
7. 
   Misiune Cretină i Catehetică
   

III. BIBLIOGRAFIE / BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ

I. DIDACTICA RELIGIEI

I. Religia ca disciplină de învăŃământ

1. 
   Baza legislativă a predării religiei în coală
   
2. 
   Programa colară: structură, importanŃă
   

II. Principii didactice specifice predării religiei: principiul hristologic i principiul eclesiologic

III. Forme de organizare a educaŃiei religioase

1. 
   LecŃia de religie; Tipuri de lecŃie
   
2. 
   Proiectarea calendaristică i proiectarea lecŃiei de religie. Etapele proiectării.
   Obiectivele operaŃionale i contextualizarea lor
   
   
   
3. 
   Forme de activitate extracolare specifice educaŃiei moralreligioase a elevilor i proiectarea acestora: cateheza, serbarea religioasă, vizitele i pelerinajele, expoziŃiile, participarea la slujbele Bisericii
   

1. 
   IV. Metode de învăŃământ:
   
   1. 
      Metode de comunicare orală: metode expozitive (povestirea; descrierea; explicaŃia) i interogative (conversaŃia);
      
   2. 
      Metode de comunicare scrisă (compunerea, referatul i eseul)
      
1. 
   V. Mijloace de învăŃământ: textul biblic, literatura religioasă, icoana, portretul, harta, mijloacele audiovizuale, calculatorul etc.
   

VI. Evaluarea factor de optimizare a educaŃiei religioase

1. 
   Principiile, obiectivele i funcŃiile evaluării
   
2. 
   Metode i instrumente complementare de evaluare
   

VII. Profilul profesorului de religie. Dinamica relaŃiei profesor elev în cadrul educaŃiei religioase. Consilierea i îndrumarea duhovnicească in cadrul educaŃiei religioase

BIBLIOGRAFIE

1. 
   BOLOCAN, CarmenMaria, Catehetica i Didactica Religiei. InterferenŃe i deosebiri, Performantica, Iai, 2005
   
2. 
   CUCO, Constantin, EducaŃia religioasă. Repere teoretice i metodice, Polirom, Iai, 1999
   
3. 
   GORDON, Vasile, ÎnvăŃământul religios românesc la cumpăna dintre milenii. Repere ale unui scurt excurs istoricopedagogic, Ortodoxia, nr. 34, 2000
   
4. 
   EBU, Sebastian, OPRIŞ Dorin, OPRIŞ Monica, Metodica predării religiei, Reîntregirea, Alba Iulia, 2000
   
5. 
   TIMI, Vasile, Religia în coală. ValenŃe eclesiale, educaŃionale i sociale, Presa Universitară Clujeană, ClujNapoca, 2004.
   

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ

1. 
   BANCILĂ, Vasile, IniŃierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996
   
2. 
   ERDEI, Miron, Preocupări privind predarea Religiei în coală, în Rev. Teologică, Sibiu, 23/1998
   

3.TIMIŞ Vasile, Evaluarea factor de reglare i optimizare a educaŃiei religioase, Renaterea, Cluj Napoca, 2003

1. 
   MAICA MAGDALENA, Sfaturi pentru o educaŃie ortodoxă a copiilor de azi, Deisis, Sibiu, 2000
   
2. 
   Programă analitică ajutătoare pentru orele de religie cretină ortodoxă, clasele I – XII, traducere i adaptare de Arhim. Bartolomeu Anania, editura Arhidiecezană, Cluj Napoca, 1996
   
3. 
   Programele colare în vigoare. Se pot consulta la adresa http://www.edu.ro
   
4. 
   Ghid de proiectare didactica. Religie cretinortodoxă, Vol. IIII, Ed. Sfântul Mina, Iai, 20022004.
   

II. CONłINUTURI DE SPECIALITATE

1. DOGMATICĂ

I. RevelaŃia dumnezeiască

1. RevelaŃia naturală i supranaturală

2. Sfânta Scriptură i Sfânta TradiŃie – căi de transmitere a RevelaŃiei (* fără deosebiri interconfesionale)

3. Biserica, locul de păstrare i transmitere a RevelaŃiei

II. Dumnezeu Creatorul

1. 
   Crearea lumii nevăzute
   
2. 
   Crearea lumii văzute
   
3. 
   Omul, chip i asemănare a lui Dumnezeu
   

III. Dogma Sfintei Treimi

1. Persoanele Sfintei Treimi: însuiri specifice i distincŃii

1. 
   IV. Dumnezeu Mântuitorul
   
   1. 
      Dumnezeirea i umanitatea Mântuitorului Iisus Hristos
      
   2. 
      Întreita slujire a Mântuitorului Iisus Hristos
      
1. 
   V. Dumnezeu SfinŃitorul
   

1. Persoana i lucrarea Duhului Sfânt

VI. Sfânta Biserică

1. 
   Întemeierea Bisericii
   
2. 
   Însuirile Bisericii
   

VII. Dumnezeu Judecătorul

1. ÎnvăŃătura cretină despre moarte, judecată i viaŃa după moarte

* Pentru fiecare temă tratată este necesară argumentarea scripturistică i patristică.

BIBLIOGRAFIE

1. 
   BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, tipărită sub îndrumarea i cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Teoctist, cu aprobarea Sfântului Sinod, EIBMBOR, Bucureti, 1990
   
2. 
   CHIłESCU, N., TODORAN, I., PETREUłĂ, I., Teologia Dogmatică i Simbolică, vol. III, Renaterea, Cluj Napoca, 2005
   
3. 
   *** CredinŃa Ortodoxă, tipărită cu binecuvântarea Î.P.S. Dr. DANIEL, Mitropolitul Moldovei i Bucovinei, Trinitas, Iasi, 2007
   

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ

1. 
   STĂNILOAE, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I III, Bucureti, 1978 i ediŃiile ulterioare
   
2. 
   P.S. Dr. IRINEU SLĂTINEANUL, Iisus Hristos sau Logosul înomenit, Ed. România Cretină, Bucureti, 2000
   
3. 
   BRIA, Ioan, Tratat de Teologie dogmatică i ecumenică, Ed. România Cretină, Bucureti, 1999
   
4. 
   EVDOCHIMOV, Paul, Ortodoxia, EIBMBOR, Bucureti, 1997
   
5. 
   FELMY, Karl Christian, Dogmatica experienŃei ecleziale. Înnoirea teologiei ortodoxe contemporane, trad. de pr. prof. dr. Ioan Ică, Deisis, Sibiu, 1999
   

2. TEOLOGIE BIBLICĂ

A. Vechiul Testament

1. 
   Pentateuhul structură i prezentare generală
   
2. 
   Persoana Mântuitorului Iisus Hristos după profeŃiile mesianice.
   

B. Noul Testament

1. 
   Sfintele Evanghelii i Faptele Apostolilor prezentare generală (autori i destinatari)
   
2. 
   Pildele Mântuitorului Iisus Hristos i exegeza lor: pilda semănătorului, pilda vameului i fariseului, pilda fiului risipitor, pilda talanŃilor, pilda samarineanului milostiv.
   

BIBLIOGRAFIE

1. 
   BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, tipărită sub îndrumarea i cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Teoctist, cu aprobarea Sfântului Sinod, EIBMBOR , Bucureti 1990
   
2. 
   BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, ediŃie jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată i adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, sprijinit pe numeroase alte osteneli, EIBMBOR, Bucureti 2001
   
3. 
   NICOLAESCU, N., MARCU, G., VLAD, S., MUNTEANU, L., Studiul Noului Testament, EIBMBOR, Bucureti, 1983
   
4. 
   CORNIłESCU, Emilian, ABRUDAN, Dumitru, Arheologia biblică, EIBMBOR, Bucureti, 1996
   
5. 
   MIHOC, Vasile; MIHOC, Daniel; MIHOC, Ioan, Introducere în studiul Noului Testament, Teofania, Sibiu, 2001
   

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ

1. 
   PREDA, Constantin, CredinŃa i viaŃa Bisericii primare o analiză a Faptelor Apostolilor, Bucureti, 2002
   
2. 
   IEREMIAS, Ioachim, Parabolele lui Iisus, trad. de P.S. Calinic Dumitriu, Pr. Vasile Mihoc i Dr. tefan Matei, cuvânt introductiv de Pr. Galeriu, Anastasia, Bucureti, 2000.
   
3. 
   MIHOC, Vasile, Predici exegetice la duminicile de peste an, Teofania, Sibiu, 2001
   
4. 
   SEMEN, Petre; MELNICIUCPUICĂ, Ilie, Ateptând mântuirea, Trinitas, Iai, 1999
   

3. MORALĂ I SPIRITUALITATE CRETINĂ

I. Legea morală a Vechiului Testament

1. Decalogul: structură i interpretare

II. Legea morală a Noului Testament

1. Predica de pe Munte i tâlcuirea ei: Fericirile, raportul între Legea Veche i Noua Lege, despre milostenie, despre rugăciune, despre post, despre judecata semenilor

III. VirtuŃile teologice credinŃa, nădejdea, dragostea

IV. Familia cretină i provocările societăŃii contemporane

BIBLIOGRAFIE

1. 
   P.F. Dr. DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Comori ale Ortodoxiei,
   Trinitas, Iai, 2007
   
   
   
2. 
   BRECK, John, Darul sacru al vieŃii, Patmos, Alba Iulia, 2001
   
3. 
   MLADIN, N., BUCEVSCHI, O., Teologie morală ortodoxă, vol. I II., Reîntregirea,
   Alba Iulia, 2003
   
   
   

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ

1. 
   RĂDUCĂ, Vasile, Căsătoria, taină a comuniunii i desăvâririi persoanei, în
   StudiiTeologice, nr. 34/ 1992
   
   
   
2. 
   LARCHET, JeanClaude, Terapeutica bolilor spirituale, Sophia, Bucureti, 2001
   
3. 
   MOLDOVAN, Ilie, Iubirea – taina căsătoriei, Alba Iulia, 1996
   
4. 
   RESCEANU, tefan, Atitudinea Bisericii faŃă de avort, divorŃ, abandonul de copii, droguri etc. în vol. colectiv PastoraŃie i misiune în Biserica Ortodoxă, Editura Episcopiei Dunării de Jos, GalaŃi, 2001.
   
5. 
   MANTZARIDIS, Georgios, Morala cretină. Omul i Dumnezeu. Omul i semenul. PoziŃionări i perspective existenŃiale i bioetice, Editura Bizantină, Bucureti, 2006
   

4. ISTORIA BISERICEASCĂ UNIVERSALĂ

I. Întemeierea Bisericii i răspândirea Cretinismului prin predica SfinŃilor Apostoli

II. Cretinismul în timpul Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Sinodul I Ecumenic

III. Schisma cea mare cauzele politice i religioase etapele schismei consecinŃele

1. 
   IV. Reforma protestantă cauzele reformei reformatorii: Martin Luther si J. Calvin urmările reformei
   
2. 
   V. Ortodoxia azi. RelaŃiile interortodoxe i dialogurile ecumenice
   

BIBLIOGRAFIE

1. 
   RĂMUREANU, I, BODOGAE, T., ESAN, M., Istoria bisericească universală, vol.I, ed.III, EIBMBOR, Bucureti, 1987, vol.II, EIBMBOR, Bucureti, 1993
   
2. 
   CHIFĂR, Nicolae, Istoria Cretinismului, vol. IIV, Trinitas, Iai, 20012004
   

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ

1. 
   POPESCU, Teodor M., Geneza i evoluŃia schismei, în Ortodoxia, XI, nr. 23, Bucureti, 1954
   
2. 
   DAVID, Petru I., Ecumenismul. Factor de stabilitate în lumea de astăzi, Gnosis, Bucuresti, 1998
   
3. 
   MORARU, Alexandru, Biserica Ortodoxă Română între anii 18852000. Dialog teologic i ecumenic, vol. III, tom. 2, EIBMBOR, Bucureti, 2006
   

5. ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

I. Începuturile vieŃii cretine pe teritoriul Ńării noastre: dovezi arheologice, lingvistice, martiri. Primele forme de organizare bisericească: Episcopia Tomisului

II. Întemeierea mitropoliilor din łara Românească i Moldova

1. 
   Contextul politic al întemeierii mitropoliilor
   
2. 
   Activitatea MitropoliŃilor Iachint de Vicina i Iosif Muat
   

III. ContribuŃia Bisericii Ortodoxe Române la dezvoltarea culturii i apărarea identităŃii naŃionale: SfinŃii mitropoliŃii: Dosoftei, Varlaam, Antim Ivireanul i Mitropolitul Andrei aguna

IV. Biserica Ortodoxă Română azi Revirimentul învăŃământului teologic Religia în coală Presa bisericească

BIBLIOGRAFIE

1. 
   PĂCURARIU, pr. prof. dr. Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, EIBMBOR, vol. IIII, Bucureti 1991,1994,1997 i ediŃia revizuită, vol. III, Trinitas, Iai, 20042006
   
2. 
   MORARU, Alexandru, Biserica Ortodoxă Română între anii 18852000. Biserică. NaŃiune. Cultură, vol. III, tom. 1, EIBMBOR, Bucureti, 2006
   
3. 
   http://www.patriarhia.ro/
   

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ

1. 
   *** Mărturisitori după gratii. Slujitori ai Bisericii în temniŃele comuniste, Editura Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului i Clujului, ClujNapoca, 1996
   
2. 
   POPESCU Emilian, Izvoarele apostolice ale Cretinismului românesc. Sfântul Apostol Andrei, în ST, nr. 13/1994
   
3. 
   Idem, Cretinismul timpuriu pe teritoriul României. 1. Originile. 2. BizanŃul sau Roma?, în vol. Priveghind i lucrând pentru mântuire, Trinitas, Iai, 2000
   
4. 
   MANEA, Vasile, PreoŃi ortodoci în închisorile comuniste, Patmos, Alba Iulia, 2000
   

6. LITURGICĂ

I. Sfânta Liturghie: prezentare istorică i rânduială

II. Sfintele Taine: instituirea i importanŃa lor în viaŃa cretină

III. Ierurgiile în viaŃa credincioilor

1. 
   Ierurgii legate de viaŃă
   
2. 
   Ierurgii legate de moarte
   

BIBLIOGRAFIE

1. 
   BRANITE, Ene, Liturgica specială, EIBMBOR, Bucureti, 1980
   
2. 
   Î.P.S. Dr. LAURENłIU STREZA, Tainele de iniŃiere cretină, Trinitas , Iai, 2002
   
3. 
   NECULA, Nicolae, TradiŃie i înnoire în slujirea liturgică, vol. I, Editura Episcopiei Dunării de Jos GalaŃi, 1996;
   

7. MISIUNE CRESTINĂ I CATEHETICĂ

I. Mântuitorul Iisus Hristos – Catehet i Pedagog Desăvârit

II. Scopuri i obiective în cadrul catehezei i educaŃiei religioase

III. Rolul profesorului de religie în păstrarea, transmiterea i apărarea dreptei credinŃe

1. 
   IV. ValenŃele educative ale cultului divin
   
2. 
   V. Însuirea i trăirea deprinderilor religioase în cadrul orei de Religie
   

VI. Participarea tinerilor la viaŃa liturgică i la activităŃile catehetice

VII. ImplicaŃiile pastoralmisionare i educative ale colaborării profesorului de religie cu preotul paroh

BIBLIOGRAFIE

1. 
   Î.P.S. Dr. DANIEL, Mitropolitul Moldovei i Bucovinei, Dăruire i dăinuire. Raze i chipuri de lumină din istoria i spiritualitatea românilor, ed. a IIa, Trinitas, Iai, 2005
   
2. 
   BEL,Valer, Misiunea Bisericii în lumea contemporană, P.U.C.,ClujNapoca,2002
   
3. 
   CĂLUGĂR, Dumitru, Catehetica, Renaterea, ClujNapoca, 2007
   
4. 
   GORDON, Vasile, Biserica i coala. Analize omiletice, catehetice si pastorale. Christiana, Bucureti, 2003
   
5. 
   TIMI, Vasile, Religia în coală. ValenŃe eclesiale, educaŃionale i sociale, Presa Universitară Clujeană, ClujNapoca, 2004
   

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ

1. 
   CLEMENT ALEXANDRINUL, Pedagogul, în col. PărinŃi i Scriitori Bisericeti, vol. 5, traducere, introducere i note de Pr. Prof. Dr. D. Fecioru, Bucureti, 1982
   
2. 
   IRINEU, Episcop de Ekaterinburg i Irbit, EducaŃia religioasă. InvăŃături pentru copii i tineri, Sophia, Bucureti,2002
   
3. 
   BRIA, Ion, CredinŃa pe care o mărturisim, EIBMBOR, Bucureti, 1989
   
4. 
   CHIRILĂ, Ioan, (coord.), Misiunea Bisericii în Sfânta Sciptură i în istorie, Renaterea, ClujNapoca, 2006
   
5. 
   CUCO, Constantin, EducaŃia religioasă. Repere teoretice i metodice, Polirom, Iai, 1999
   
6. 
   JURCA, Eugen, ExperienŃa duhovnicească i cultivarea puterilor sufleteti ContribuŃii de metodologie i pedagogie cretină, Marineasa, Timioara, 2001
   
7. 
   NECULA, Constantin, Sarea pământului, Tehnopress, Iai, 2002
   
8. 
   TIMI, Vasile, Misiunea Bisericii i EducaŃia. Atitudini, interferenŃe, perspective, Presa Universitară clujeană, ClujNapoca, 2004
   
9. 
   ANTA Gheorghe, Valorile cretine în educaŃia morală a adolescentului, Casa CărŃii de tiinŃă, ClujNapoca, 2004
   
10. 
    *** PastoraŃie i misiune în Biserica Ortodoxă, Editura Episcopiei Dunării de Jos, GalaŃi, 2001
    

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR