Programa pentru concursul naţional de ocupare a posturilor şi a catedrelor didactice vacante din îNVĂŢĂMÂntul preuniversitar
Teme comune pentru MUZICĂ INSTRUMENTALĂ, ARTĂ VOCALĂ INTERPRETATIVĂ ( CANTO) ŞI MUZICĂ DE CAMERĂ
Yüklə 1,38 Mb.
|
Teme comune pentru MUZICĂ INSTRUMENTALĂ, ARTĂ VOCALĂ INTERPRETATIVĂ ( CANTO) ŞI MUZICĂ DE CAMERĂPrin tematica, programa îşi propune : -sã dea posibilitatea candidatului sã dovedeascã în ce masurã cunoaşte si stãpâneşte terminologia reformei curriculare pentru educaţia muzical-instrumentală, competenţa sa în plan operaţional, precum şi capacitatea de evaluare corectă a relaţiei dintre programă şi manuale/partituri; -sa orienteze pregătirea candidatului înspre didactica aplicată specifică educaţiei muzicale în care să se deplaseze accentul de pe transmiterea de informaţii pe formarea şi crearea de atitudini de dezvoltare a imaginaţiei elevilor, în care evaluarea să reprezinte o activitate vie, axată pe practica muzicală; -sã pună în valoare măsura în care candidatul stãpâneşte repertoriul (cântece, piese instrumentale, audiţii) pentru clasele I-XII pe etape de educaţie muzicalã (componenta operaţionalã) corespunzator specificului catedrei la care este încadrat candidatul. 1.Cunoaşterea termenilor actuali din Curriculum Naţional si a unor termeni de specialitate din didactica educaţiei muzicale: Curriculum Naţional, Curriculum de bazã si la decizia şcolii, arii curriculare, cicluri curriculare. 2. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare.Caracterul formativ- educativ al procesului de învăţământ: - lecţia de instrument/artă vocală; specificul specificul acesteia; - formarea şi dezvoltarea deprinderilor; - etapele pregătirii unei lucrări muzicale( instrumentale sau vocale); - formarea şi dezvoltarea memoriei muzicale a elevilor( instrumentişti/cântăreţi); - organizarea şi îndrumarea studiului individual; - pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public; - pregătirea pentru performanţă; - importanţa fişei psihopedagogice în activitatea de formare şi dezvoltare muzicală a elevului
a. cunoaşterea programei ( lecturare, asimilare)în perspective corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cu obiectivele/competenţele acesteia. b. proiectarea lecţiei de instrument/artă vocală prin prisma realizării obiectivelor/competenţelor cadru. Model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente ( organizarea studiului individual, ) c. şi strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de instrument/artă vocală: procedee de predare liniei melodice, a ritmurilor, măsurilor, din textul muzical, a tehnicii instrumentale, audiţie muzicală activă; d. constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev.
- locul audiţiei muzicale în lecţia de instrument/artă vocală, exemple ; -mediul sonor ca premisã a formãrii si dezvoltãrii auzului muzical timbruri, ritmuri, tempouri, intensitãţi, sensul melodiei etc.) ; - repertoriul de audiţii muzicale, procedee de audiţie activã cu muzicã de genuri şi stiluri diferite; - corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline ( literatură, educaţie plastică educaţie vizuală, design, scenografie, arta costumelor, istoria artelor, artă dramatică etc) ; 5. Creativitatea în lecţia de instrument; modalitatăţi de dezvoltare a acesteia - formarea gândirii critice, autocritice, reflexive, autonome ; raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor. 6. Evaluarea în ora de instrument/artă vocală: - tipuri de evaluare specifice evaluării în ora de instrument ; - eficienţa evaluării în procesul de învăţământ ;
- caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor –elev - tipuri de relaţii
Creţu C.-Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 1996 Cristea S.-Dicţionar de termeni pedagogici, EDP, Bucureşti, 1998 Cucoş C.-Pedagogie şi axiologie, Ed. Polirom, Iaşi, 1995 Stanciu M.-Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iaşi, 1999 Cerghit I.-Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti, 1980 Neacşu I- Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti, 1990 Radu I.-Experienţa didactică şi creativitate, Ed. Dacia Preda V.-Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999 xxx-Normative de dotare cu mijloace de învăţământ, MEN, Bucureşti, 1993 Silverstone R.-Televiziunea în viaţa cotidiană, Ed. Polirom, Iaşi, 1998 Geissler E.G.-Mijloace de educaţie, EDP, Bucureşti, 1997 xxx-Dicţionar de pedagogie, EDP, Bucureşti, 1979 Ionescu M.-Previziune şi control în procesul didactic, Ed. Dacia, Cluj,1979 Radu I.- Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995 Iucu R-Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi 2000 de Katele J.M.-L`evaluation, Bruxelles, 1986 Pavelcu V-Principii de docimologie, EDP, Bucureşti, 1968 Strungă C.-Evaluarea şcolară, Editura de Vest, Timişoara 1999 Landsherre G-Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975 Stoica A.-(coord.)Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti,2001
I. T. Radu- Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, EDP, 2001 Şchiopu -Psihologia vărstelor, EDP, Bucureşti, 1981 .xxx-Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1995 Joiţa E.-Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998
Temele pentru teoria muzicii sunt comune cu cele de la Educaţie muzicală, iar temele de istoria muzicii, estetică muzicală şi forme şi analize muzicale sunt comune cu cele de la Muzică instrumentală, Artă vocală (canto) şi Muzică de cameră ARMONIE
Scara generală muzicală. Portativul general. Scriitura la 4 voci. Ambitusul vocilor. Conducerea (mişcările) vocilor. Sistemul tonal-funcţional. Funcţiuni în tonalitate. Acordul de trei sunete. Trisonuri pe treptele principale. Poziţiile melodice şi armonice (poziţia şi distribuţia acordurilor). Cadenţe armonice. Înlănţuirea severă:
Schimbul de poziţie Înlănţuirea liberă (renunţarea la mersul treptat sau/şi nota comună, dublarea /omiterea cvintei acordurilor, nerezolvarea sensibilei în cadenţa finală) Armonizarea anacruzei Sextacordul:
Cvartsextacordul:
Acordul de septimă de dominantă:
Acordul de nonă al dominantei:
Trepte secundare:
Acordurile de septimă pe treptele I şi IV, în major Secvenţe armonice diatonice Majorul armonic Minorul natural (eolic) Note melodice efectiv disonante
Buciu Dan, Armonia tonală, vol I Editura Conservatorului de Muzică Bucureşti, 1989 Negrea Marţian, Tratat de armonie, Ed. Muzicală, Bucureşti 1958 Paşcanu Alexandru Armonia, EDP, Bucureşti, 1982 Rameau J. PH. Tratat de armonie, facsimil, 1722 Turk Hans Peter Curs de armonie tonală, vol. I Conservatorul Gh. Dima, Cluj 1975 Didactica specialităţii Prin tematică, programa îşi propune : -sã dea posibilitatea candidatului sã dovedeascã în ce masurã cunoaşte si stãpâneşte terminologia reformei curriculare pentru educaţia muzical-instrumentală, competenţa sa în plan operaţional, precum şi capacitatea de evaluare corectă a relaţiei dintre programă şi manuale/partituri; -sa orienteze pregătirea candidatului înspre didactica aplicată specifică educaţiei muzicale în care să se deplaseze accentul de pe transmiterea de informaţii pe formarea şi crearea de atitudini de dezvoltare a imaginaţiei elevilor, în care evaluarea să reprezinte o activitate vie, axată pe practica muzicală; -sã pună în valoare măsura în care candidatul stãpâneşte repertoriul (cântece, piese instrumentale, audiţii) pentru clasele I-XII pe etape de educaţie muzicalã (componenta operaţionalã) corespunzator specificului catedrei la care este încadrat candidatul.
- lecţia de educaţie muzicală specializată ; specificul acesteia; - formarea şi dezvoltarea deprinderilor specifice disciplinei; - formarea şi dezvoltarea memoriei muzicale a elevilor ( dacă este cazul); - organizarea şi îndrumarea studiului individual; - pregătirea pentru performanţă; - importanţa fişei psihopedagogice în activitatea de formare şi dezvoltare muzicală a elevului
a. cunoaşterea programei ( lecturare, asimilare)în perspective corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cu obiectivele/competenţele acesteia. b. proiectarea lecţiei prin prisma realizării obiectivelor/competenţelor cadru. Model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente ( organizarea studiului individual, ) c. strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei, conforme cu etapele de predare a disciplinei: procedee de predare liniei melodice, a ritmurilor, măsurilor, din textul muzical, audiţie muzicală activă; d. constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev.
- clasificarea pe diverse criterii, a mijloacelor necesare pentru realizarea lecţiei (audiţia, exerciţiul, elemente de limbaj muzical).
- audiţia muzicalã-act de educare a sensibilitãţii auditive, afective, de formare a capacitatăţii de selectare a valorilor muzicale şi personalităţii elevului: - locul audiţiei muzicale în lecţie, exemple ; - mediul sonor ca premisã a formãrii si dezvoltãrii auzului muzical timbruri, ritmuri, tempouri, intensitãţi, sensul melodiei etc.) ; - repertoriul de audiţii muzicale, procedee de audiţie activã cu muzicã de tipuri, genuri şi stiluri diferite; - corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline ( literatură, educaţie plastică educaţie vizuală, design, scenografie, arta costumelor, istoria artelor, artă dramatică etc) ;
- formarea gândirii critice, autocritice, reflexive, autonome ; raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor. 6. Evaluarea: - tipuri de evaluare specifice evaluării în ora de instrument ; - eficienţa evaluării în procesul de învăţământ ;
- caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor –elev - tipuri de relaţii
Cristea S. – Dicţionar de termeni pedagogici, Bucureşti, 1998 Piaget, J. –Psihologia copilului, EDP. Bucureşti 1980 Planchard, E. Pedagogia şcolară contemporană, EDP, Bucureşti 1992 Bârzea C. – Arta şi stiinţa educaţiei, EDP, Bucureşti 1995 Brunner J. – Pentru o teorie a instruirii, EDP Bucureşti 1970 Ionescu M. – Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995 Călin M. – Procesul instructiv – educativ EDP, Bucureşti 1995 Cristea S. – Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului, Bucureşti, EDP, 1994 Creţu C.-Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 1996 Cucoş C.-Pedagogie şi axiologie, Ed. Polirom, Iaşi, 1995 Stanciu M.-Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iaşi, 1999 Cerghit I.-Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti, 1980 Neacşu I- Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Ed. Militară, Bucureşti, 1990 Radu I.-Experienţa didactică şi creativitate, Ed. Dacia Preda V.-Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999 xxx-Normative de dotare cu mijloace de învăţământ, MEN, Bucureşti, 1993 Silverstone R.-Televiziunea în viaţa cotidiană, Ed. Polirom, Iaşi, 1998 Geissler E.G.-Mijloace de educaţie, EDP, Bucureşti, 1997 xxx-Dicţionar de pedagogie, EDP, Bucureşti, 1979 Ionescu M.-Previziune şi control în procesul didactic, Ed. Dacia, Cluj,1979 Radu I.- Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995 Iucu R-Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi 2000 de Katele J.M.-L`evaluation, Bruxelles, 1986 Pavelcu V-Principii de docimologie, EDP, Bucureşti, 1968 Strungă C.-Evaluarea şcolară, Editura de Vest, Timişoara 1999 Landsherre G-Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975 Stoica A.-(coord.)Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, Bucureşti,2001 Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001 I. T. Radu- Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, EDP, 2001 Şchiopu -Psihologia vărstelor, EDP, Bucureşti, 1981 .xxx-Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1995 Joiţa E.-Eficienţa instruiii, EDP, Bucureşti, 1998 Bogdan Tiberiu,Iulian Nica:” Copii excepţionali” E.D.P., Bucuresti, 1970 Dragu Anca, ”Structura personalitãţii profesorului” I.P.C., 1996 Gârboveanu Maria, “Stimularea creativitãţii elevilor în procesul de învãţãmânt”, E.D.P., 1981 Huizinga Johan, “Homo ludens”, Univers, 1977 Ilea Anca, “Muzica. Metodica pentru şcoli normale” E.D.P., Bucuresti 1992 Ionescu C-tin, “Educaţia muzicalã” Ed. Muzicalã, Bucuresti, 1982 “Psihologia muzicii” Ed. Muzicalã, Bucureşti, 1984 De Landsheare G. “Evaluarea continuã a elevilor” E.D.P., Bucuresti, 1980 Munteanu Gabriela “De la didacticã la educaţia muzicalã” Ed. Fundaţia România de mâine, Bucuresti 1997 Popescu Mihãieşti Al.”Învãţarea şcolarã” Rev. ”Învãţãmântul primar” nr. 1-2, Bucuresti, 1995 * * * - Alte cursuri, prelegeri şi studii de specialitate multiplicate în cadrul universităţilor, academiilor şi facultăţilor de artă. ANSAMBLURI MUZICALE VOCALE ŞI INSTRUMENTALE Pentru absolvenţii învăţământului superior de lungă durată Şcoli şi licee de artă Dirijat şi cânt coral Dirijat ansambluri muzicale instrumentale/orchestrale
Temele pentru teoria muzicii sunt comune cu cele de la Educaţie muzicală, iar temele pentru armonie, istoria muzicii, estetică muzicală, forme şi analize muzicale sunt comune cu cele de la Educaţie muzicală specializată Teme de specialitate pentru Dirijat şi cânt coral Dirijat ansambluri muzicale instrumentale/orchestrale:
Didactica specialităţii : Temele sunt comune cu temele de la Educaţie muzicală specializată Bibliografia este comună cu cea de la Educaţie muzicală specilaizată Yüklə 1,38 Mb. Dostları ilə paylaş:
|