Proiect privind exercitarea atribuţiilor de conducere
Yüklə 221,84 Kb.
|
C A P I T O L U L III ANALIZA CALITATIVĂ A ACTIVITĂŢII INSTANŢEI 3.1. Efectele principalelor modificări legislative operate în cursul anului 2009 asupra activităţii instanţei În cursul anului 2009 nu au survenit modificări legislative care să afecteze competenţa materială sau funcţională a instanţei specializate, astfel cum a fost prezentată mai sus. Cea mai importantă modificare legislativă a constat în republicarea Legii nr. 273/2004 – privind regimul juridic al adopţiilor, lege care a fost modificată prin O.U.G. nr. 102/2008, aprobată cu completări prin Legea nr. 49/2009, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 557/23 iunie 2004. Aceste modificări au survenit ca urmare a deciziei nr. 369/20 martie 2008 a Curţii Constituţionale, În esenţă, legea adopţiilor nu a fost modificată în substanţa ei şi nici sub aspectul competenţei de soluţionare a cauzelor, ce aparţine în continuare tribunalului, ca instanţă de fond. Principala modificare o reprezintă introducerea unor noi texte de lege prin care se conferă posibilitatea ca, după deschiderea procedurii adopţiei şi după data la care consimţământul părintelui a devenit irevocabil, cu ocazia judecării procesului de adopţie definitivă, instanţa să poată solicita din nou consimţământul la adopţie al părinţilor fireşti ai copilului, dacă există indicii că au intervenit elemente noi, de natură să determine revenirea asupra consimţământului iniţial. De asemenea, ca element de noutate absolută, a fost introdusă în Legea nr. 273/2004, o cale de atac specială, a revizuirii, care însă se deosebeşte de revizuirea de drept comun, reglementată de prevederile art. 322 – 328 C. pr. civ., motivul de revizuire fiind unul specific, în sensul că „dacă, ulterior rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii adopţiei, dispare cauza care […] a făcut imposibilă exprimarea de către unul dintre părinţi a consimţământului la adopţie, împotriva acestei hotărâri se poate face cerere de revizuire”. Din punct de vedere procedural, „cererea de revizuire se soluţionează în camera de consiliu, cu citarea părinţilor fireşti, a direcţiei care a solicitat deschiderea procedurii adopţiei interne şi, dacă este cazul, a direcţiei în a cărei rază administrativ – teritorială se află domiciliul adoptatorului sau al familiei adoptatoare”. Şi în cadrul cererii de revizuire, ca de altfel şi în celelalte etape ale adopţiei, participarea procurorului este obligatorie. Este de precizat că, de la data survenirii acestor modificări, nu au fost înregistrate pe rolul Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov dosare având ca obiect revizuirea adopţiei.
La începutul anului 2009, în vederea aplicării criteriului repartizării aleatorii a cauzelor, la Tribunalul pentru Minori şi Familie au fost constituite completurile de judecată, prin hotărârea colegiului de conducere. Ulterior, toate modificările survenite în componenţa completurilor de judecată, inclusiv stabilirea completurilor pe perioada vacanţei judecătoreşti, s-au realizat prin hotărâri ale colegiului de conducere. Planificarea de permanenţă a judecătorilor, atât în materie civilă cât şi în materie penală, s-a făcut pentru fiecare zi, la începutul anului, potrivit dispoziţiilor din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, această planificare fiind supusă aprobării colegiului de conducere. Dosarele sunt repartizate aleatoriu în chiar ziua înregistrării lor, în ordinea sosirii la instanţă, iar potrivit dispoziţiilor regulamentare se procedează la listarea cauzelor repartizate în ziua respectivă. Incidentele procedurale au fost soluţionate în conformitate cu prevederile art. 98 şi următoarele din Regulament, iar în caz de absenţă compunerea completului de judecată s-a realizat prin participarea judecătorului din planificarea de permanenţă. Prin hotărâre a colegiului de conducere au fost stabiliţi atât judecătorul, în persoana preşedintelui instanţei, cât şi grefierul (d-na. grefier şef Doina Lenuţa Grigore), ca persoane responsabile pentru repartizarea aleatorie a dosarelor. Ca şi deficienţă la acest capitol, putem semnala faptul că în cursul anului 2009 sistemul ECRIS de înregistrare a dosarelor şi de repartizare aleatorie a cauzelor care funcţionează în cadrul Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov s-a defectat în trei rânduri, în perioada 05 – 07 ianuarie 2009, 05 iunie – 23 iunie 2009 şi 14 octombrie – 19 octombrie 2009, . În urma defecţiunii sistemului ECRIS din data de 14 octombrie 2009, întreaga bază de date a Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov a fost pierdută, începând cu data de 12 iunie 2009, specialistul IT, domnul Maca Teodor, neîndeplinindu-şi obligaţiile ce-i reveneau de a verifica periodic dacă aceste date sunt înregistrate şi salvate pe suport magnetic. Aceste deficienţe au fost semnalate Tribunalului Braşov şi Curţii de Apel Braşov, prin referatul întocmit la data de 20 octombrie 2009 de preşedintele instanţei. Pe perioada avariei, dosarele au fost înregistrate manual, în ordinea intrării, fiind repartizate în sistem ciclic pe completele de judecată, evidenţa fiind ţinută separat pentru fiecare complet de grefierul responsabil cu repartizarea aleatorie. După remedierea avariei, au fost luate măsuri pentru reintroducerea datelor şi a dosarelor a căror informaţie s-a şters în aplicaţia ECRIS. Toate dosarele înregistrate în perioada în care aplicaţia ECRIS a fost defectă au fost menţionate în registrul de avarie. 3.2.2. date privind durata de soluţionare a cauzelor Celeritatea soluţionării cauzelor constituie un indicator deosebit de important pentru aprecierea calităţii activităţii tribunalului specializat, element care afectează în mod direct percepţia publicului asupra actului de justiţie. La nivelul tribunalului specializat, durata medie de soluţionare a cauzelor în anul 2009, în materie civilă şi penală, indiferent că este vorba de cauze în primă instanţă sau de dosare aflate în căile de atac, este cuprinsă între 0 şi 6 luni. Pe rolul tribunalului specializat există un număr de 5 dosare penale în primă instanţă mai vechi de un an de zile, respectiv un dosar civil, aflat în calea de atac a apelului, care a depăşit un an de zile de la momentul înregistrării (acest din urmă dosar aflându-se în nelucrare o bună perioadă din anul 2009, ca urmare a suspendării sale pentru soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate). Durata mai lungă de soluţionarea a dosarelor penale aflate în primă instanţă se datorează, în principal, fie suspendării cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate invocată de părţi în cursul judecăţii de către Curtea Constituţională, fie neîndeplinirea procedurii de citare cu părţi care locuiesc în străinătate, ori pentru lipsa asistenţei juridice a inculpaţilor, în situaţiile în care legea prevede obligativitatea acesteia. De asemenea, este de precizat că aceste dosare mai vechi sunt cauze complexe cu un număr mare de părţi (inculpaţi, părţi vătămate) şi martori, iar din aceste motive procedura de soluţionare este greoaie şi îndelungată, presupunând petrecerea unui timp îndelungat în sala de judecată. De regulă, pentru aceste dosare cu un probatoriu vast sunt alocate de către judecători zile speciale de şedinţă, pentru a nu fi afectată activitatea de judecată dintr-o şedinţă obişnuită şi pentru a se evita ca părţile şi martorii din alte cauze, în care cercetarea judecătorească durează mai puţin, să aştepte perioade îndelungate pentru strigarea cauzei în care sunt implicaţi. Ca şi concluzie generală, putem aprecia că activitatea Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov, din punctul de vedere al duratei de soluţionare a cauzelor, se caracterizează prin celeritate deosebită, procentul cauzelor considerate vechi (care depăşesc un an de zile) fiind extrem de redus: 6 dosare din numărul total de dosare înregistrat în anul 2009, la care se adaugă şi stocul (un total de 1.524 de dosare), reprezentând un procent de 0,39 %.
Din totalul hotărârilor pronunţate în materie penală în primă instanţă de tribunalul specializat (201), un număr de 12 sentinţe penale pronunţate în primă instanţă au fost atacate cu apel, iar un număr de 52 de sentinţe penale au fost atacate cu recurs. Tot în materie penală, au fost atacate cu recurs un număr de 23 de decizii pronunţate în apel, din totalul de 54. În materie civilă, dintre hotărârile pronunţate în primă instanţă de tribunalul specializat (584), un număr de 7 sentinţe civile au fost atacate cu recurs şi 1 hotărâre a fost atacată cu apel. De asemenea, un număr de 41 de decizii civile pronunţate în calea de atac a apelului au fost atacate cu recurs, din totalul de 174. Din totalul sentinţelor pronunţate în materie penală de tribunalul specializat, ca instanţă de fond (201) un număr de 5 hotărâri au fost desfiinţate în căile de atac, 3 pentru nelegalitate şi 2 pentru netemeinicie. De asemenea, au fost casate, în recurs, un număr de 5 decizii pronunţate de Tribunalul pentru Minori şi Familie în calea de atac a apelului, din totalul de 54 de hotărâri pronunţate. Prin urmare, în materie penală, un număr de 10 hotărâri pronunţate de instanţa specializată au fost desfiinţate sau casate în căile de atac, din totalul de 87 de hotărâri atacate, ceea ce reprezintă 11,5 % hotărâri desfiinţate din totalul celor atacate şi 3,9 % din totalul hotărârilor pronunţate în primă instanţă şi în apel (255). Ponderea de atacabilitate a hotărârilor în materie penală a fost, prin urmare, în cursul anului 2009, de 34,1 %.
De asemenea, au fost casate, în recurs, un număr de 5 decizii pronunţate de Tribunalul pentru Minori şi Familie în calea de atac a apelului, din totalul de 41 de hotărâri atacate. Prin urmare, în materie civilă, un număr de 6 hotărâri pronunţate de instanţa specializată au fost desfiinţate sau casate în căile de atac, din totalul de 48 de hotărâri atacate, ceea ce reprezintă 12,5 % hotărâri desfiinţate din totalul celor atacate şi 0,8 % din totalul hotărârilor pronunţate în primă instanţă şi în apel. Ponderea de atacabilitate a hotărârilor în materie civilă a fost, prin urmare, în cursul anului 2009, de 6,3 %. Raportat la numărul total de hotărâri judecătoreşti pronunţate de Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov în cursul anului 2009, în primă instanţă şi în apel, rezultă că ponderea de atacabilitate a hotărârilor a fost de 13,3 %. Pe ansamblu, indicele de casare la nivelul tribunalului specializat a fost, în cursul anului 2009, de 11,8 %. Comparativ cu anul 2008, acest indice de casare a scăzut simţitor de la 16,6 %, remarcându-se deci o îmbunătăţire de aproape 5 procente. Pe judecători, situaţia se prezintă în felul următor:
În materie civilă, principalele motive de schimbare/modificare a hotărârilor pronunţate în calea de atac au vizat netemeinicia acestora: greşita aplicare a prevederilor art. 38 C. fam., referitor la motivele temeinice care pot conduce la desfacerea căsătorie, evaluarea eronată a motivelor temeinice prevăzute de art. 40 al. 2 C. fam privind încuviinţarea dată de instanţă ca soţul care a luat, la momentul încheierii căsătoriei, numele celuilalt soţ, să păstreze acest nume. Şi în materie penală, cele mai întâlnite motive de desfiinţare/casare vizează tot aspecte legate de netemeinicia hotărârilor pronunţate, cu referire mai ales la individualizarea pedepselor, aplicarea unui spor de pedeapsă, aspecte privind latura civilă a procesului penal – modalitatea de acordare a daunelor materiale sau morale, dar şi aspecte de nelegalitate, vizând greşita încadrare juridică a infracţiunilor.
Ca şi instanţă de control judiciar, pe parcursul anului 2009 judecătorii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov şi-au adus contribuţia la unificarea practicii judiciare diferite constatate la nivelul judecătoriilor de din raza sa de competenţă. Astfel, în ceea ce priveşte modalitatea de stabilire, majorare sau reducere a pensiei de întreţinere, unele instanţe au stabilit obligaţia într-un cuantum bănesc fix, raportat la veniturile debitorului obligaţiei, în timp ce alte instanţe au stabilit această obligaţie de întreţinere în cuantum procentual – 1/2, 1/3 sau 1/4, după caz – din veniturile debitorului. În cadrul instanţei specializate s-a procedat la unificarea acestei practici, opinia concordantă a judecătorilor din cadrul Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov fiind în sensul că stabilirea pensiei de întreţinere în cotă procentuală din veniturile debitorului obligaţiei este greşită, atâta vreme cât obligaţia în cauză se impune să aibă un cuantum fix stabilit de o instanţă judecătorească, pentru a putea fi pusă în executare de serviciul de contabilitate de la locul de muncă al debitorului. S-a apreciat că ar fi total nelegal ca suma reprezentând pensia de întreţinere datorată creditorului obligaţiei să fie apreciată, în fiecare lună, de către angajatorul debitorului, în condiţiile în care este bine cunoscut că există sume de bani câştigate de o persoană care nu au caracter de stabilitate (sporuri, premii, ore suplimentare), iar faptul că aceste sume intră sau nu în cuantumul pensiei de întreţinere poate fi decis numai de instanţa de judecată, iar nu de un serviciu cu atribuţii administrative. 3.2.5. aplicarea dreptului comunitar, respectiv a CEDO la nivelul instanţei Prin specificul activităţii sale, Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov îşi fundamentează hotărârile pe dispoziţiile Legii nr. 272/2004 – privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, respectiv al Legii nr. 273/2004 – republicată, privind regimul juridic al adopţiei, legi care reprezintă o reflectare fidelă a prevederilor Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, ale prevederilor Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului, ambele ratificate de România, cât şi a legislaţiei secundare, fiind respectate principiile interesului superior al copilului, ale egalităţii de şanse, nediscriminării, respectării demnităţii copilului, iar hotărârile relevante ale CEDO în materia aplicării art. 8 din Convenţie (cauza Ignaccolo – Zenide vs. România) art. 6 (cauza Pini şi Bertani, Manera şi Atripaldi vs. României), art. 10 şi art. 13 din Convenţie (cauza Sabou şi Pîrcălab vs. România) sunt cunoscute şi aplicate de către judecătorii tribunalului specializat. În materie penală, în hotărârile judecătoreşti pronunţate de această instanţă se regăsesc principiile consacrate în art. 5 din Convenţie – dreptul la libertate şi siguranţă, art. 6 – dreptul la un proces echitabil, iar modul de aplicare a domeniului interzicerii drepturilor părinteşti şi a dreptului de a alege – interpretate de jurisprudenţa CEDO prin Hotărârile în cauza Hearst vs. Marea Britanie şi cauza Sabou vs. România este de asemenea cunoscut si aplicat. Prin urmare, se poate constata că, la nivelul anului 2009, au fost făcute progrese remarcabile în ceea ce priveşte asimilarea şi aplicarea în cauze de către magistraţii instanţei specializate a jurisprudenţei CEDO, în vederea asigurării pentru justiţiabili a exerciţiului drepturilor lor fundamentale. Aceste progrese s-au realizat, în principal, prin studiu individual de către fiecare judecător în parte, precum şi prin participare magistraţilor la activităţi de formare profesională continuă. În ceea ce priveşte jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, menţionăm că în cadrul tribunalului specializat nu au fost înregistrate, în cursul anului 2009, situaţii în care să se invoce aplicarea normelor comunitare. În materia cooperării judiciare internaţionale în materie penală, Tribunalul pentru Minori şi Familie a acţionat cu promptitudine la solicitările de emitere a mandatelor europene de arestare, în cadrul instanţei specializate această atribuţie fiind exercitată de un judecător delegat, conform hotărârii colegiului de conducere. 3.3. Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară Aşa cum am menţionat la începutul acestui bilanţ, Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov este singura instanţă specializată din ţară în judecarea cauzelor de familie şi minori. Toţi judecătorii instanţei participă la şedinţe de judecată atât în materie penală, cât şi în materie civilă, nefiind încă posibilă înfiinţarea de secţii specializate. Din cauza numărului redus de judecători care funcţionează în cadrul tribunalului specializat, având în vedere şi necesitatea respectării criteriului de repartizare aleatorie a cauzelor (fiind necesar să existe cel puţin două completuri de judecată în căile de atac, unde cauzele se soluţionează în completuri formate din doi judecători, în apel, respectiv trei judecători, în recurs – practic este imposibil ca magistraţii instanţei să se specializeze într-o anumită materie – penal sau civil. Ar fi absolut necesară respectarea principiului specializării judecătorilor, concretizat în posibilitatea efectivă şi reală a acestora de a participa la şedinţele de judecată în funcţie de domeniul în care au soluţionat cauze de-a lungul carierei lor şi în care şi-au perfecţionat pregătirea profesională, respectiv, fie în domeniul civil, fie în domeniul penal, ţinându-se cont şi de opţiunea fiecăruia. Este o situaţie singulară la nivelul unei instanţe de acest grad din ţară, iar aprecierile Consiliului Superior al Magistraturii, în sensul că participarea tuturor judecătorilor unei instanţe la soluţionarea propunerilor de arestare preventivă încalcă principiul specializării, converg spre aceeaşi idee.
Toţi judecătorii tribunalului specializat au luat parte, în anul 2009, la întâlnirile trimestriale organizate în cadrul Curţii de Apel Braşov, atât la Secţia penală cât şi în cadrul Secţiei civile, având ca obiect practica judiciară neunitară în cadrul instanţelor din raza de competenţă teritorială a acestei curţi. În ceea ce priveşte activitatea de studiu şi perfecţionare individuală, se poate remarca faptul că aceasta s-a realizat prin consultarea de către magistraţi a legislaţiei şi jurisprudenţei relevante, a articolelor din domeniu juridic publicate în reviste de specialitate, accesul la aceste informaţii fiind asigurat atât prin intermediul fondului de bibliotecă ce există la tribunalul specializat, cu precizarea că, în lipsa unui spaţiu adecvat, biblioteca este amplasată în cabinetul preşedintelui. Magistraţii şi membrii personalului auxiliar au acces la internet şi la programul legislativ, astfel că nu există niciun impediment pentru ca aceştia să fie la curent în permanenţă cu modificările legislative sau cu practica judiciară a altor instanţe, care se regăseşte pe portal-ul acestora. Procesul de pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate s-a concretizat prin participarea grefierilor, în cursul anului 2009, la formele de pregătire şi perfecţionare profesională a acestora organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, precum şi prin participarea la întâlnirile de pregătire profesională organizate la nivel de instanţă.
Astfel, s-a convocat adunarea generală a judecătorilor şi colegiul de conducere ori de câte ori a fost necesar şi s-au prezidat şedinţele acestora de către preşedintele instanţei. La începutul anului 2009, prin hotărârea colegiului de conducere a instanţei, au fost stabilite numărul şi componenţa completelor de judecată. De asemenea, s-au desemnat judecătorii care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecată, cu aprobarea colegiului de conducere. Este se evidenţiat faptul că în statul de funcţii al instanţei specializate nu există posturi de vicepreşedinte ori de preşedinte/preşedinţi de secţie, astfel că toate aceste atribuţii ce revin funcţiilor mai sus enumerate sunt exercitate de preşedintele instanţei, în paralel cu activitatea de judecată. Menţionez că Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov a fost condus prin delegare aproape jumătate din anul 2009, din data de 01 ianuarie 2009 şi până la data de 18 martie 2009 de d-na judecător Izabela Nicoleta Ilie, iar din data de 19 martie 2009 şi până la data de 14 iulie 2009 de subsemnata. Începând cu data de 15 iulie 2009, am fost numită în calitate de preşedinte al Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov, pentru o perioadă de 3 ani, conform hotărârii nr. 510/09 iulie 2009 a Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare a promovării concursului pentru numirea în funcţii de conducere, organizat în perioada 10 aprilie – 30 iunie 2009. Apreciez că cel mai important rol care îi revine preşedintelui instanţei specializate constă în eliminarea, diminuarea sau prevenirea unor aspecte negative care ar putea influenţa bunul mers al activităţii judiciare, dar numai în limita competenţelor conferite de lege şi regulamente, cu respectarea principiului supremaţiei legii în statul de drept. În general tipul de management adoptat de conducerea instanţei a fost unul deschis, participativ, încercându-se implicarea a cat mai multe persoane in procesul decizional. În plus, orice chestiune determinanta pentru bunul mers al instanţei a fost analizata pe larg, cu participarea întregului personal vizat, deciziile luate fiind de cele mai multe ori in consens cu opinia majoritara a colectivului. Încă de la începutul delegării mele în funcţia de preşedinte al tribunalului specializat, am încercat să implementez măsurile necesare pentru eliminarea deficienţelor constatate la compartimentele deficitare. În acest sens, o situaţie deosebită a reprezentat-o activitatea desfăşurată în cadrul biroului de executări penale. Deficienţele constatate la compartimentul de executări penale (întârzieri în efectuarea lucrărilor de către grefierul delegat, lipsa unor registre prevăzute de dispoziţiile art. 83 pct. 10 şi art. 83 pct. 23 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti) au fost remediate în cursul acestui an, ca urmare a hotărârii nr. 07/23 martie 2009 a Colegiului de Conducere a instanţei, prin care fostul grefier delegat la acest compartiment a fost înlocuit, la sesizarea primului – grefier al instanţei. Activitatea deficitară a fostului grefierului delegat la compartimentul de executări penale a fost o consecinţă a aglomerării excesive a acestuia. Este de menţionat că grefierul respectiv a îndeplinit atribuţii privind repartizarea aleatorie a cauzelor, evidenţa incidentelor procedurale, participând, totodată, ca grefier de şedinţă, în una sau două şedinţe de judecată lunar. La toate acestea s-a adăugat şi supravegherea ineficientă realizată de judecătorul delegat la compartimentul de executări penale care a efectuat doar menţiuni în registrul de control cu privire la deficienţele constatate, fără a dispune vreo măsură concretă în acest sens. Prin urmare, s-a luat decizia ca actualul grefier care se ocupă de un compartiment atât de important (d-na. grefier Carmen Ţurcanu) să fie degrevat de alte atribuţii, cu excepţia participării la o şedinţă de judecată în fiecare lună, solicitare exprimată de chiar grefierul în cauză. De asemenea, şi judecătorul delegat la compartimentul de executări penale (d-na. judecător Mirela Şerban) a fost degrevat de o parte din activitatea de judecată, având cu două şedinţe lunar mai puţin decât ceilalţi colegi. De altfel, remedierea disfuncţionalităţilor constatate în activitatea de executări penale, constatate prin raportul Inspecţiei Judiciare – Serviciul de Inspecţie Judiciară pentru Judecători – din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a reprezentat o măsură prioritară pentru conducerea instanţei, fiind una dintre primele măsuri pe care le-am pus în discuţia colegiului de conducere a instanţei, imediat după delegarea mea în funcţia de preşedinte. Ca urmare a măsurilor dispuse, pe parcursul anului 2009 s-a constatat o îmbunătăţire substanţială a activităţii acestui compartiment, în sensul că au fost înfiinţate registrele care lipseau, iar formele de executare (mandatele de executare a pedepselor, ordine de interzicere a părăsirii ţării) au fost emise de urgenţă, în ziua primirii, sau cel mai târziu în ziua următoare (formele de executare a cheltuielilor judiciare, ori alte măsuri dispuse prin hotărârile penale).
În cadrul Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov funcţionează un Birou de Informare şi Relaţii publice, cu program stabilit şi afişat la loc vizibil, precum şi pe portalul instanţei specializate, condus de un judecător desemnat de preşedintele instanţei, în conformitate cu prevederile art. 78 al. 1 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti (d-na. judecător Izabela Nicoleta Ilie), care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt, existând permanent disponibilitatea de a da curs oricărei solicitări legale privind obţinerea de informaţii, venite din partea publicului sau reprezentanţilor mass-media. Biroul de Informare şi Relaţii Publice a fost organizat şi a funcţionat şi în anul 2009, ca şi în anul precedent, în conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 şi conform normelor specifice prevăzute de Legea nr. 544/2001 – privind liberul acces la informaţiile de interes public şi în O.G. nr. 27/2002 – aprobată prin Legea nr. 233/2002. În conformitate cu prevederile art. 3 şi art. 4 din Legea nr. 544/2001 – privind liberul acces la informaţiile de interes public, prin Hotărârea colegiului de conducere al Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov s-a desemnat în anul 2008 un judecător responsabil cu asigurarea accesului persoanelor interesate la informaţiile de interes public, în persoana doamnei judecător Izabela Nicoleta Ilie, care are şi rolul de purtător de cuvânt al instanţei, iar prelucrarea datelor cu caracter personal a fost făcută în conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 677/2001 – pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Este de menţionat că în anul 2009 Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov nu a fost sesizat de către persoanele interesate cu cereri având ca obiect dreptul de acces la date, dreptul de intervenţie şi dreptul la informare. Nu au fost înregistrate litigii având ca obiect apărarea drepturilor garantate de Legea nr. 677/2001, iar instanţa specializată nu a fost supusă unei proceduri de investigare exercitate de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. În plus, tribunalul specializat a evidenţiat calitatea sa de operator care prelucrează date cu caracter personal pe actele oficiale emise. Au existat însă solicitări din partea reprezentanţilor mass-media cu privire la accesul la informaţiile de interes public, care au fost formulate oral şi li s-au comunicat acele informaţii de îndată. Utilizarea programului ECRIS cu privire la modalitatea de repartizare a cauzelor, în conformitate strictă cu dispoziţiile regulamentare, a contribuit de asemenea la asigurarea transparenţei activităţii instanţei.
În anul 2009, ca urmare a faptului că conducerea instanţei a fost exercitată, în cea mai mare parte a timpului, prin delegare, s-a omis a se lua măsuri în acest sens. Cu toate acestea, în luna decembrie 2009, în vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor mai sus enunţate, preşedintele instanţei a solicitat judecătorilor să indice un număr de 10 hotărâri relevante pronunţate de-a lungul timpului, pentru a fi publicate pe protalul instanţei specializate, prin grija specialistului IT, urmând ca începând cu anul 2010 acestea să fie postate pe portalul instanţei, Pe viitor, vor fi luate toate măsurile necesare care se impun în vederea respectării dispoziţiilor regulamentare privind publicarea pe portal a tuturor hotărârilor judecătoreşti care constituie informaţii de interes public, în conformitate cu prevederile art. 26/5 al. 2 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. 3.8. Asigurarea accesului liber la justiţie În vederea asigurării liberului acces la justiţie, magistraţii din cadrul Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov au aplicat prevederile privind asistenţa judiciară gratuită în materie civilă, în acord cu dispoziţiile O.U.G. nr. 51/2008, atunci când solicitanţii au dovedit starea materială precară în care se găsesc, astfel încât aceasta să nu constituie o piedica in accesul liber la justiţie. În cauzele penale, asistenţa juridică gratuită a fost permanent asigurată cu respectarea dispoziţiilor art. 171 – 174 din Codul procedură penală, în cazurile în care aceasta este obligatorie. În ceea ce priveşte aplicarea Legii nr. 211 – privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, este de menţionat că magistraţii acestei instanţe nu au fost sesizaţi, în cursul anului 2009, cu cereri privind acordarea unei astfel de asistenţe juridice şi nici cu cereri privind acordarea de compensaţii financiare. Singura cerere având ca obiect acordarea de compensaţii financiare a fost soluţionată în anul 2008 de Comisia pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor, constituită din doi judecători, desemnaţi pe o perioadă de 3 ani de adunarea generală a judecătorilor, în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 211/2004. În ceea ce priveşte cauzele penale având ca obiect infracţiuni de trafic de minori prevăzute de Legea nr. 678/2001, asistenţa juridică a victimelor infracţiunilor este obligatorie prin efectul legii, aşa încât aceasta a fost întotdeauna asigurată. Aşa cum am arătat în cuprinsul acestui bilanţ, Biroul de Informare şi Relaţii Publice a fost organizat şi a funcţionat şi în anul 2009, ca şi în anul precedent, în conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 şi conform normelor specifice prevăzute de Legea nr. 544/2001 – privind liberul acces la informaţiile de interes public şi în O.G. nr. 27/2002 – aprobată prin Legea nr. 233/2002 – privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor. 3.9. Aspecte privind evaluarea şi răspunderea disciplinară a personalului instanţei Fiind o instanţă formată din mai puţin de 10 magistraţi, evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor din cadrul tribunalului specializat se realizează, conform prevederilor art. 25 al. 6 din Hotărârea C.S.M. nr. 676/2007 – pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, de comisia constituită la nivelul instanţei ierarhic superioare – Curtea de Apel Braşov. La ultima evaluare a activităţii profesionale, toţi judecătorii din cadrul Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov au obţinut calificativul „foarte bine”, următoarea evaluare urmând a se finaliza în anul 2011, la sfârşitul celor trei ani de monitorizare, activitatea de evaluare fiind evidenţiată în procesele – verbale încheiate anual de comisie. În anul 2009, niciunul dintre judecătorii tribunalului specializat nu a săvârşit abateri disciplinare în legătură cu îndatoririle de serviciu sau alte fapte care afectează prestigiul justiţiei şi nici nu a fost cercetat disciplinar de comisia de disciplină din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Conducerea Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov a procedat, în anul 2009, la evaluarea activităţii personalului auxiliar, rezultatele evaluării reflectând faptul că, în general, personalul auxiliar al instanţei specializate şi cel conex a dovedit responsabilitate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, astfel că nu s-a pus problema aplicării de sancţiuni disciplinare, nefiind semnalate incidente majore sau depistate situaţii care să reflecte neglijenţă ori superficialitate în modul de abordare a sarcinilor de serviciu. 3.10. Concluzii privind progresele înregistrate, precum şi vulnerabilităţile identificate şi măsurile de remediere a acestora Calitatea actului de justiţie poate fi influenţată de o multitudine de factori cu impact negativ, care se află în legătură directă atât cu aspectele judiciare propriu – zise, cât şi cu aspectele de natură administrativă. Influenţa acestor factori negativi se impune a fi înlăturată sau cel puţin diminuată, prin adoptarea unor măsuri coerente de natură managerială, luându-se în considerare specificul instanţei, dar şi conduita profesională a fiecărui judecător sau membru al personalului auxiliar de specialitate. Pe perioada analizată au existat vulnerabilităţi legate atât de competenţa Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov, cât şi de insuficienţa resurselor umane şi materiale ale instanţei specializate. Un prim aspect este legat de numărul redus de judecători care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestei instanţe şi care, în ciuda numărului relativ mic de dosare pe care îl soluţionează anual (mai mic decât media de dosar/judecător pe ţară) depun eforturi considerabile pentru a asigura activitatea de permanenţă şi pentru a acoperi şi atribuţiile specifice compartimentelor auxiliare. Cu aceeaşi problemă se confruntă şi personalul auxiliar şi conex, în statul de funcţii al tribunalului specializat nefiind prevăzute o serie de funcţii care există la toate celelalte tribunale din ţară (grefier statistician, grefier arhivar) aceste atribuţii fiind astfel preluate şi aduse la îndeplinire de către ceilalţi grefieri de şedinţă sau de primul grefier. Există, de asemenea, mari disfuncţionalităţi cu privire la logistica instanţei specializate. Astfel, în lipsa unui sediu propriu, instanţa specializată îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu pus la dispoziţie de Tribunalul Braşov, în sediul acestuia. Dacă la momentul înfiinţării instanţei specializate, la data de 22 noiembrie 2004, spaţiul alocat tribunalului specializat, astfel cum a fost prezentat la începutul acestei lucrări, era corespunzător, având în vedere numărul redus de judecători şi de grefieri, ulterior, odată cu modificarea competenţei instanţei şi mărirea schemei de personal, acest spaţiu a devenit mai mult decât insuficient. Deşi au fost adresate numeroase demersuri instituţiilor abilitate vizând identificarea unui spaţiu corespunzător pentru desfăşurarea activităţii instanţei (adresa nr. 381/34/22 septembrie 2008 către Curtea de Apel Braşov, adresele nr. 418/34/17 octombrie 2008 către Consiliul Judeţean Braşov, Instituţia Prefectului jud. Braşov, Primăria mun. Braşov), toate aceste solicitări au rămas fără un răspuns favorabil. Singura instituţie care a dat un răspuns la aceste memorii a fost Instituţia Primarului mun. Braşov care, prin adresa nr. 25126/01 aprilie 2009, a comunicat că nu deţine spaţii disponibile pentru repartizare, dar va întreprinde demersuri pentru identificarea unui imobil corespunzător. Lipsa unui spaţiu corespunzător desfăşurării activităţii instanţei se reflectă prin următoarele aspecte:
Yüklə 221,84 Kb. Dostları ilə paylaş:
|