Proiect privind exercitarea atribuţiilor de conducere

Pentru remedierea deficienţelor constatate se impun a fi luate următoarele măsuri:

• 
  pe termen lung, este necesar a fi continuate demersurile iniţiate de conducerea tribunalului specializat în obţinerea unui spaţiu corespunzător pentru desfăşurarea activităţii unei instanţe cu specific aparte, care are nevoie, în principal, de o cameră specială destinată ascultării copiilor, care ar trebui să respecte cel puţin următoarele cerinţe: să fie izolată vizual şi fonic, fără ferestre sau uşi care să comunice cu alte încăperi, aşa încât să poată fi evitată acţiunea oricărui stimul vizual sau auditiv ce poate altera concentrarea ori distributivitatea atenţiei copilului, precum şi orice intervenţie exterioară necontrolată; camera ar trebui să fie dotată cu mobilier vopsit în culori vesele şi calde, care să fie bine fixat în perete (dulapuri), şi să aibă colţurile şi muchiile protejate de materiale moi;
  
• 
  pentru o bună funcţionare a instanţei s-ar impune existenţa a cel puţin două săli de judecată, având în vedere competenţa tribunalului specializat care soluţionează atât cauze civile cât şi penale, în primă instanţă apel şi recurs; existenţa a două săli de judecată ar conduce la evitarea situaţiilor neplăcute generate de necesitatea soluţionării de îndată a unor cauze urgente (propuneri de arestare şi de prelungire a arestării, recursuri împotriva măsurilor preventive), atunci când sala de judecată este ocupată de un alt complet care este nevoit să suspende şedinţa pentru o perioadă delimitată de timp, pentru a se soluţiona aceste cauze urgente;
  
• 
  este imperios necesar ca grefierul delegat la compartimentul de executări penale să-şi desfăşoare activitatea într-un birou separat, dotat cu mobilier corespunzător, în care să existe cel puţin un fişet securizat, unde să poată fi păstrate dosarele în condiţii optime, până la predarea lor la arhivă, în condiţiile art. 127 al. 5 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti; în prezent, aceste dosare sunt depozitate într-un dulap asigurat cu lacăt care a fost amplasat, în lipsă de spaţiu, pe holul tribunalului;
  
• 
  un spaţiu adecvat ar implica şi existenţa unei încăperi separate cu destinaţia de grefă a instanţei, unde să-şi desfăşoare activitatea doar primul – grefier, şi care să reprezinte o anticameră a cabinetului preşedintelui;
  
• 
  pe termen scurt, nu pot fi identificate soluţii cu privire la mărirea spaţiului alocat instanţei specializate în incinta Tribunalului Braşov, având în vedere că şi această din urmă instituţie se confruntă cu o problemă similară, ca urmare a comasării a două instanţe mari (tribunalul şi judecătoria) în aceeaşi clădire; o soluţie pentru viitor ar putea fi găsirea unui sediu corespunzător nevoilor specifice pe care le are tribunalul specializat, într-o altă locaţie, în acest sens urmând a fi reînnoite, periodic, solicitările noastre adresate atât Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti cât şi autorităţilor locale;
  
• 
  se impune a fi continuate demersurile pentru achiziţionarea unui autovehicul corespunzător, în prezent maşina care deserveşte instanţa specializată fiind folosită doar în situaţii de urgenţă extremă, din cauza consumului mare de combustibil şi a nesiguranţei conferite de precaritatea stării tehnice şi a uzurii în care se află; este de menţionat că autovehiculul este cel mai adesea utilizat în curse efectuate pe distanţe scurte, în oraş, iar personalul instanţei care este nevoit să se deplaseze la cursuri de perfecţionare profesională în afara localităţii preferă să folosească fie mijloace de transport public, fie autoturismele personale;
  
• 
  concluzionând cu privire la soluţiile ce ar putea fi adoptate, pe termen scurt sau lung, cu privire la situaţia deficitară din punct de vedere logistic a instanţei, apreciez că s-ar impune modificări de ordin legislativ, prin care tribunalelor specializate să le fie conferită personalitate juridică, devenind ordonatori de terţiari de credite, la fel ca celelalte tribunale din sistemul judiciar român; în lipsa unei baze legale care să creeze premisele unei reale dezvoltări, din punct de vedere instituţional şi funcţional, instanţa specializată nu-şi poate susţine interesele în mod real, decât la nivel declarativ.
  

C A P I T O L U L IV

GESTIONAREA RESURSELOR
4.1. Resursele umane aflate la dispoziţia

instanţei în anul 2009

Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov a fost înfiinţat ca şi instanţă pilot prin Ordinul nr. 3142/C/22 noiembrie 2004 emis de Ministrul Justiţiei, şi a început să funcţioneze efectiv la data de 22 noiembrie 2004.

În organigrama Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov sunt prevăzute, în prezent, un număr de şase posturi de judecător, inclusiv postul de conducere de preşedinte al instanţei, dintre care sunt ocupate efectiv doar cinci posturi.

La momentul înfiinţării instanţei specializate – 22 noiembrie 2004 – s-a stabilit ca aceasta să îşi desfăşoare activitatea cu un număr de trei judecători, luându-se în considerare competenţa restrânsă de la acel moment a Tribunalului pentru Minori şi Familie, care soluţiona doar cauze de primă instanţă în materie de minori şi familie.

Ulterior, după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, prin care tribunalul specializat a devenit instanţă de control judiciar, având în competenţa de soluţionare şi căile de atac ale apelului sau recursului declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorie în materie civilă şi penală (dar exclusiv în ceea ce priveşte cauzele având ca obiect minori şi raporturi de familie), a fost nevoie să se suplimenteze numărul de judecători, având în vedere specificul căilor de atac (pentru formarea completului de apel sunt necesari doi judecători, iar recursul se soluţionează de un complet format din trei judecători).

La momentul de faţă, îşi desfăşoară activitatea în mod efectiv în cadrul tribunalului specializat un număr de cinci judecători, dintre care un judecător exercită şi funcţia de preşedinte al instanţei. Un post de judecător a fost ocupat prin transfer, în luna septembrie 2009, magistratul fiind detaşat la Consiliul Superior al Magistraturii până în luna iulie 2010.

Prin urmare, la acest moment conducerea Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov este asigurată de către preşedintele instanţei, colegiul de conducere şi adunarea generală a judecătorilor, fiecare exercitând atribuţiile specifice care le revin conform dispoziţiilor legale şi regulamentare. Din colegiul de conducere al instanţei, alături de preşedinte, care este membru de drept, mai fac parte alţi doi magistraţi (doamnele judecător Anda Magdalena Chiscop şi Alina Nicoleta Pădurariu).

Coordonarea activităţii personalului de specialitate se realizează de către conducerea instanţei, prin intermediul primului – grefier.

Din cauza specificului instanţei, care are în competenţa de soluţionare atât cauze penale cât şi cauze civile în primă instanţă, în apel şi în recurs, situaţie care este unică la nivel de ţară, activitatea judecătorilor din cadrul Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov se confruntă cu numeroase dificultăţi, în ciuda statisticii care situează instanţa sub media numărului de dosar soluţionate pe ţară. Astfel, magistraţii instanţei au intrat lunar, în anul 2009, în 5 până la 7 şedinţe (primă instanţă, apeluri şi recursuri), la care s-au adăugat cauzele care se soluţionează de urgenţă, şi unde se formează un alt complet separat, potrivit planificării de permanenţă: propuneri de arestare preventivă, prelungirea arestării preventive, recursuri împotriva hotărârilor primei instanţe cu privire la măsurile preventive, emiterea autorizaţiilor de percheziţie, ordonanţe preşedinţiale întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 272/2004.

Totodată, din cei cinci judecători, un număr de trei au efectuat, prin rotaţie, în anul 2009, conform planificării, serviciul de permanenţă în materie penală, ceea ce înseamnă că trei săptămâni din cinci, fiecare judecător din cadrul instanţei a desfăşurat o activitate de permanenţă, fiind nevoit să rămână la domiciliu la sfârşit de săptămână, în eventualitatea ivirii unui recurs în materie penală.

De asemenea, tot numărul mic de judecători face imposibilă specializarea acestora exclusiv în materie penală sau civilă, nefiind astfel respectat (în ciuda denumirii instanţei) principiul de bază al specializării judecătorului, în acord cu care îşi desfăşoară activitatea toate celelalte instanţe din ţară. Numărul redus de judecători constituie şi cauza pentru care efectuarea concediilor de către magistraţii instanţei specializate, în perioada vacanţei judecătoreşti, se realizează în fiecare an cu mare dificultate, întrucât este obligatoriu, potrivit competenţei, ca cel puţin trei judecători să se afle în permanenţă în activitate, situaţie care conduce nu numai la fragmentarea excesivă a perioadei de concediu legal a fiecărui judecător dar şi la afectarea timpului destinat odihnei.

Situaţia mai sus prezentată a condus în câteva rânduri, mai ales pe parcursul anului 2008, când tribunalul specializat a funcţionat o perioadă de câteva luni de zile cu doar patru judecători, la imposibilitatea judecării anumitor cauze, atunci când magistraţii s-au abţinut, potrivit prevederilor legale, fiind incompatibili să soluţioneze un anumit dosar (de regulă cauze penale, în care judecătorii fie au soluţionat propunerea de arestare sau de prelungire a arestării preventive, fie au făcut parte din completul care a soluţionat recursul împotriva încheierii prin care judecătoria a dispus arestarea preventivă a inculpatului, devenind astfel incompatibili să mai soluţioneze fondul sau calea de atac exercitată în aceea cauză). Soluţia găsită în această situaţie a fost trimiterea cauzei de către Curtea de Apel Braşov spre competentă soluţionare unei instanţe corespunzătoare în grad din raza sa de competenţă teritorială, şi anume Tribunalul Covasna.

Pe parcursul anului 2009, având în vedere că la tribunalul specializat şi-au desfăşurat activitatea un număr de 5 judecător, situaţiile de incompatibilitate prezentate mai sus au scăzut semnificativ.

Pe de altă parte, trebuie menţionat că, pe lângă activitatea de judecată, fiecare dintre cei cinci judecători exercită şi alte atribuţii prevăzute de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti – la compartimentul de executări penale şi executări civile, analiza practicii de casare a instanţelor superioare, în materie civilă şi penală, organizarea învăţământului profesional a judecătorilor, pregătirea profesională a personalului din cadrul compartimentului auxiliar.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, precizez că în cadrul tribunalului specializat îşi desfăşoară activitatea compartimentele auxiliare prevăzute de art. 37 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, respectiv grefa, registratura şi arhiva (penală, civilă şi cea pasivă) care ocupă aceeaşi încăpere, biblioteca şi un birou de informare şi relaţii publice.

La momentul înfiinţării, la data de 22 noiembrie 2004, instanţa specializată a început să funcţioneze cu un număr de trei grefieri de şedinţă şi un grefier arhivar, iar ulterior, ca urmare a extinderii competenţei sale materiale prin Legea nr. 247/2005, devenind şi instanţă de control judiciar, prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr.1629/C/2005 statul de funcţii al instanţei a fost suplimentat cu încă un post de grefier. Ulterior, prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1589/C/2006 au mai fost atribuite încă două posturi de grefier.

În prezent, în cadrul instanţei funcţionează un număr de şase grefieri de şedinţă, din care unul este prim grefier, un grefier arhivar/registrator, un agent procedural şi un şofer.

Pe lângă activităţile legate de şedinţa de judecată, grefierii desfăşoară şi alte activităţi potrivit Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, respectiv cele privind compartimentul de executări penale şi executări civile, statistică, legalizarea şi învestirea cu formulă executorie a hotărârilor rămase definitive, evidenţa taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.

Toţi grefierii de şedinţă, cu excepţia primului – grefier, care exercită atribuţii specifice funcţiei de conducere, sunt planificaţi la serviciul de permanenţă în materie civilă, în procedura ordonanţei preşedinţiale prevăzute de art. 94 din Legea nr. 272/2004 şi în materie penală, alături de judecători.

4.2. Resursele materiale aflate la

dispoziţia instanţei în anul 2009
În singura sală de judecată atribuită tribunalului specializat în spaţiul alocat în incinta Tribunalului Braşov se desfăşoară atât şedinţele penale cât şi cele civile. Sala de judecată este dotată cu aparatură de înregistrare audio – video şi cu o boxă pentru persoanele aflate în stare de deţinere.

De asemenea, în cursul anului 2008 Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov a fost dotat cu aparatură specială pentru audierea martorilor cu identitate protejată, această aparatură fiind necesară pentru a se asigura protecţia datelor de identificare şi a identităţii reale a acestor persoane, în conformitate cu prevederile art. 86/1 şi art. 86/2 C. pr. pen. În lipsa unui spaţiu adecvat, aparatura respectivă a fost instalată în cabinetul preşedintelui, ceea ce presupune mutarea efectivă a preşedintelui din birou (în birourile altor colegi) pe perioada desfăşurării procedurii de ascultare în condiţii de identitate protejată.

În ceea ce priveşte operaţiunea de informatizare a instanţei care a început în anul 2006, este de menţionat că în prezent, în cadrul tribunalului specializat, toate dosarele sunt repartizate în mod aleatoriu prin intermediul aplicaţiei informatice ECRIS (cu excepţia dosarelor care, potrivit Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, se repartizează manual, în sistem ciclic).

Ca un aspect pozitiv şi care conduce la îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie, trebuie precizat că fiecare judecător şi fiecare grefier beneficiază de propriul calculator, cu ajutorul căruia îşi îndeplineşte obligaţiile de serviciu, fiind conectat la aplicaţia informatică ECRIS şi la programul legislativ, având totodată acces şi la internet, iar în fiecare birou există montată o imprimantă. Toţi judecătorii şi grefierii din cadrul tribunalului specializat au urmat, în cursul anului 2008, cursuri de specializare în domeniul IT (utilizare calculator), organizate de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, respectiv Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului la sediul Tribunalului Braşov, obţinând atestate în acest sens. Tehnoredactarea hotărârilor judecătoreşti se realizează integral de judecătorii instanţei, astfel că grefierii au fost degrevaţi în totalitate de această activitate care le revenea până la momentul utilării instanţei cu calculatoare.

În afară de echipamentele informatice mai sus menţionate, este de precizat faptul că, în cursul anului 2007, Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov a fost dotat cu un Notebook – laptop SAN + două adaptoare storage SX 80, două staţii de lucru, Laser monocrom Lexmark, RACK, video – proiector, 3 Antivirus, toate aceste echipamente având o valoare de inventariere de 70.645 lei.

Tribunalul specializat deţine un autoturism propriu, marca DAEWOO ESPERO, cu o vechime de peste 12 ani, şi care are un număr de aproximativ 250.000 km. parcurşi, fiind preluat din vechiul parc de maşini al Ministerului Justiţiei. Acest autovehicul necesită permanent reparaţii întrucât se află într-o stare avansată de degradare care poate pune în primejdie chiar integritatea corporală a persoanelor ce-l folosesc şi a celorlalţi participanţi la trafic. Autoturismul este folosit pentru transportul agentului procedural, în cazuri urgente, ridicarea consumabilelor necesare funcţionării instanţei, deplasarea dosarelor, etc. Deşi au fost adresate numeroase cereri în cursul anilor 2007 – 2009 către Tribunalul Braşov şi Curtea de Apel Braşov în vederea atribuirii unui alt autovehicul, solicitările tribunalului specializat nu s-au soldat cu succes, lipsa resurselor financiare constituind cauza respingerii demersurilor noastre.

C A P I T O L U L V

RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ
Specificul instanţei specializate îl reprezintă soluţionarea cu celeritate a cauzelor în care sunt implicaţi minori, dosare penale sau civile, ca o componentă a respectării drepturilor şi intereselor legitime ale copilului, fie că este vorba de un infractor minor sau de o parte vătămată minoră, fie că aceşti minori sunt copii lipsiţi de ocrotire părintească, abuzaţi sau neglijaţi.

Specializarea judecătorilor şi a personalului auxiliar care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov se reflectă în mod pozitiv în colaborarea instanţei cu instituţiile direct implicate în apărarea şi promovarea drepturilor copiilor: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov, Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov, Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov.

Este de menţionat că doi dintre magistraţii acestei instanţe (doamnele judecător Izabela Nicoleta Ilie şi Mirela Şerban) au participat la conferinţa desfăşurată la Stockholm, Suedia, în perioada 03 – 04 decembrie 2009, organizată în cadrul Proiectului „Children of the Union – Rights and Empowerment” .

De asemenea, subsemnata am luat parte, în calitate de expert, la conferinţa având ca obiect „Justiţia juvenilă”, care s-a desfăşurat în perioada 07 – 14 decembrie 2009 la Basrah, Irak, sub auspiciile EUJUST LEX – Misiunea judiciară pentru Irak din cadrul Consiliului Uniunii Europene. În cadrul acestei conferinţe, la care au asistat judecători şi procurori din Irak, am prezentat o lucrare în limba engleză, având ca obiect „Asocierea infractorilor minori şi majori la săvârşirea de infracţiuni. Particularităţi şi proceduri, Studiu de caz.”.

O foarte bună colaborare există între instanţa noastră şi parchetul specializat în cauze pentru minori şi de familie, cei trei procurori participând la activitatea de judecată, atât în cauzele civile prevăzute de Legea nr. 272/2004 şi nr. 273/2004, cât şi în cauzele penale în primă instanţă, apel sau recurs. Au existat situaţii în care, participând la şedinţe de judecată civile, procurorii s-au autosesizat cu privire la abuzuri exercitate de părinţi sau alte persoane asupra minorilor, instrumentând dosare prin care au solicitat tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi, în condiţiile legii.

În ceea ce priveşte colaborarea instanţei specializate cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov, aceasta se caracterizează prin transparenţă şi comunicare directă. Ca regulă generală, pentru a se respecta principiul unei practici unitare la nivel de instanţă, reprezentaţii D.G.A.S.P.C. Braşov, în măsura în care au constatat existenţa unor soluţii diferite pronunţate pentru cazuri similare, ne-au invitat la discuţii deschise, în vederea punerii de acord a diferitelor păreri. Aceste întâlniri au avut rezultate mai mult decât benefice, în sensul în care s-a ajuns la o practică unitară în cadrul instanţei, cel puţin în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 272/2004 şi nr. 273/2004, aspect care se reflectă cel mai clar în indicele redus al atacării cu recurs a hotărârilor pronunţate în aceste materii (din totalul de 588 de sentinţe pronunţate în anul 2009 ca instanţă de fond de Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov doar un număr de 7 au fost atacate, şi doar 1 hotărâre a fost modificată/schimbată).

O bună relaţie de colaborare există cu Baroul de Avocaţi Braşov, care a răspuns întotdeauna, cu promptitudine, solicitărilor instanţei specializate de a desemna avocaţi care să asiste sau să reprezinte interesele inculpaţilor minori sau majori în cauzele penale, precum şi a altor părţi angajate în litigii civile.

Specificul tribunalului specializat, constând în soluţionarea unor cauze civile sau penale care au legătură cu minori, implică şi existenţa unor relaţii de bună colaborare cu consilierii de probaţiune din cadrul Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov. Această colaborare, pe care o apreciem ca fiind deosebit de reuşită, s-a caracterizat, în decursul timpului, printr-o strânsă legătură existentă între judecătorii şi grefierii instanţei, pe de o parte, şi consilierii de probaţiune, pe de altă parte, aceştia din urmă aducându-şi aportul, în mod concret şi substanţial, la buna desfăşurare a activităţii de judecată ce vizează, în principal, inculpaţii minori. Astfel, prin referatele de evaluare întocmite în conformitate cu prevederile art. 482 C. pr. pen., referate care au rolul de a furniza organului judiciar date privind persoana minorului şi perspectivele de reintegrare socială a acestuia, consilierii de probaţiune contribuie la luarea unei decizii cât mai echitabile de către instanţa învestită cu soluţionarea unor asemenea cauze, în care sunt implicaţi tineri care nu au împlinit vârsta majoratului şi nu au încă discernământul pe deplin format.

Este de remarcat că protecţia instituţională a infractorilor minori în judeţul Braşov este pe deplin realizată. Astfel, pe lângă faptul că instanţa noastră este unicul tribunal specializat pe soluţionarea cauzelor cu minori şi de familie din ţară, în judeţul Braşov a fost înfiinţat, la data de 08 mai 2009, şi primul atelier pentru derularea muncii în folosul comunităţii de către persoanele (minore sau majore) condamnate la o pedeapsă neprivativă de libertate, care au primit o astfel de obligaţie din partea instanţei de judecată. Înfiinţarea acestui atelier a fost posibilă prin eforturile Direcţiei de Probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi funcţionează în subordinea Fundaţiei pentru Promovarea Sancţiunilor Comunitare. Aceste ateliere, pe lângă faptul că permit instanţei de judecată să facă o aplicare mai largă şi să realizeze o mai justă individualizare a sancţiunilor de drept penal, în situaţia săvârşirii de către minor a unei infracţiuni, reprezintă o activitate utilă în folosul comunităţii care conduce la creşterea responsabilităţii sociale a persoanelor condamnate şi care aduce, în acelaşi timp, numeroase beneficii respectivei comunităţi.

Activitatea judiciară specifică a acestei instanţe, pe lângă relaţiile de colaborare cu celelalte instituţii, implică şi informarea publicului asupra realităţilor sistemului judiciar, care se poate realiza prin intermediul mass-media. Judecătorul care îndeplineşte şi funcţia de purtător de cuvânt al instanţei, pe lângă activitatea de soluţionare în termen a petiţiilor, în condiţiile legii, ia toate măsurile pentru a asigura şi a menţine o bună colaborare cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei judiciare, potrivit dispoziţiilor art. 77 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Este deosebit de important ca şi în continuare aceste relaţii interinstituţionale să fie menţinute sau chiar îmbunătăţite, întrucât o bună colaborare nu poate fi decât benefică, atât în ceea ce priveşte activitatea judiciară desfăşurată de instanţa specializată, dar şi cu privire la percepţia publică a celorlalţi actori ai scenei sociale, fie că este vorba de persoane implicate în mod direct în activităţi litigioase şi care sunt influenţate de activitatea judiciară, fie că ne referim la persoane care află în mod indirect despre procedurile judiciare specifice tribunalului specializat.
C A P I T O L U L VI

CONCLUZII
Activitatea Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov, ca primă şi unică, până în prezent, instanţă de acest fel din ţară, a reprezentat şi ne place să credem că va constitui şi în continuare, un model pentru magistraţii altor instanţe, indiferent dacă aceştia sunt sau nu specializaţi în judecarea cauzelor cu minori şi de familie. Experienţa acumulată pe parcursul anilor de judecătorii şi grefierii acestei instanţe a fost transmisă colegilor din ţară implicaţi în justiţia juvenilă, preşedinţilor de instanţe interesaţi de această activitate, dar şi tuturor instituţiilor care au legătură în mod direct cu tot ceea ce reprezintă justiţia juvenilă.

Toate aceste reuşite, evidenţiate şi de către numeroşii experţi străini care au evaluat sau au vizitat tribunalul specializat, dar şi de către organizaţiile nonguvernamentale cu care am colaborat, nu ar fi fost posibile însă fără munca şi motivaţia tuturor judecătorilor ce îl compun, precum şi a personalului auxiliar, şi nu vor putea fi menţinute în viitor sau îmbunătăţite, dacă această instanţă nu va fi susţinută să devină într-adevăr un etalon pentru ceea ce ar trebui să reprezinte justiţia juvenilă în România.

Deşi s-a pus în discuţie, de-a lungul timpului, posibilitatea desfiinţării Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov, pe considerentul cheltuielilor excesive pe care le implică funcţionarea unei asemenea instanţe, precum şi a numărului relativ redus de dosare soluţionate, consider că ar trebui avut în vedere cu prioritate la luarea unei asemenea decizii în principal interesul superior al minorilor care iau parte la procedurile judiciare, fie că sunt inculpaţi, părţi vătămate sau persoane neglijate, abuzate, interes care presupune ca dosarele în care aceştia sunt implicaţi să fie soluţionate cu celeritate şi de judecători care au o pregătire temeinică în ceea ce priveşte soluţionarea unui asemenea tip de cauze – criterii pe deplin îndeplinite la tribunalul specializat. Toate acestea implică nu doar o temeinică cunoaştere a legii ci şi o abilitate din punct de vedere psihologic de a lucra cu copiii, care nu au discernământul format, nu sunt conştienţi de realitatea juridică (penală sau civilă) în care sunt implicaţi şi nu au înţelegerea deplină a ceea ce se întâmplă într-o sală de judecată, fiind de datoria magistratului specializat în soluţionarea unui asemenea tip de cauze ca, în afară de studierea datelor speţei, în vederea pronunţării hotărârii, să stea de vorbă cu aceşti copii, să le explice, pe înţelesul lor, cauza pentru care au fost chemaţi în faţa instanţei de judecată.

Calitatea actului de justiţie nu se măsoară doar în numărul de cauze pe care se presupune că ar trebui să le soluţioneze un magistrat, ci constă, în primul rând, în pronunţarea unor hotărâri prin care drepturile persoanelor care sunt implicate într-o procedură judiciară să fie respectate, cu atât mai mult cu cât este de vorba de minori, iar specializarea judecătorilor să reprezinte regula, iar nu excepţia.

judecător Ramona Delida Szikszay,

Preşedintele Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov