Proiect tehnic
Particularitati climatice in lunca si Delta Dunarii
Yüklə 0,86 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- TOTAL JUDET
- Table 39 Obiective afectate de inundatii
- Figure 22 Zonarea bazinelor hidrografice ale Bulgariei
- Figure 23 Bazinul fluviului Dunarea
- Table 40 Corpuri de apa in bazinul hidrografic
- Figure 24 Spatiul hidrografic Arges -Vedea
| Particularitati climatice in lunca si Delta Dunarii
Clima sectorului Dunarii Superioare prezinta unele aspecte atlantic - continentale, cu exceptia zonei de izvoare care apartine tipului boreal. Bazinul Dunarii de Mijloc, din punct de vedere climateric, are caracteristici pregnant continentale, in special in Marea Campie Panonica. In aceste sectoare, temperatura medie anuala este de 10º. In sectorul Dunarii Inferioare, clima este influentata de Dunare si relieful jos, de lunca. Clima este in general continentala, doar in defileul Cazane si Portile de Fier are aspect montan, cu usoare inf luente mediteraneene. Temperatura medie anuala este, pentru Lunca Dunarii si Delta, cea mai ridicata din tara (peste 11 °C) datorita temperaturilor medii ridicate din iulie (24 °C) si din ia nuarie (-1 °C, in sud, -2 °C in Delta). Nuantele climatice pe care le prezinta Dunarea in aceasta zona sunt insa ale regiunilor inconjuratoare, nu ale fluviului propriu zis:
Zilele tropicale , similare celor din sudul Campiei Romane si Baraganului, sunt atenuate de umiditatea mai ridicata a aerului, cauzata de evaporarea apei in lungul Dunarii si in lunca, unde panza freatic a este la suprafata sau aproape de suprafata. Clima deltei este determinata atat de pozitia ei in extremitatea estica, unde predomina climatul continental mai arid, cat si de altitudinea coborata si de influentele marii (relativ reduse totusi), care ii dau o nuanta pontica. Conditiile climaterice sunt deosebite, cu mici variatii de temperatura, cu ierni blande si veri fara canicula. Temperatura medie anuala este de peste 10 °C. Delta este regiunea cu cele mai putine precipitatii din tara (400-450 mm/an). Precipita tiile scad spre est, iar lipsa lor este compensata de umiditatea datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice. Bat frecvent, dar sensibil atenuate de relieful “de adapost” al Luncii Dunarii, C rivatul din NE, Austrul in partea de vest a sectorului romanesc al fluviului si brizele diurne.
Table 39 Obiective afectate de inundatii 2.1. Bulgaria, reteaua hidrografica si principalii alfuenti ai Dunarii potentiali generatori de inundatii in zona de studiu Urmand directiva cadru a apei Uniunii Europene (2000/60/EC) teritoriul Bulgariei este impartit in 4 bazine fiecare cu un management independent dupa cum urmeaza:
Figure 22 Zonarea bazinelor hidrografice ale Bulgariei Zona de interes a acestui studiu o reprezinta Bazinul fluviului Dunarea, acesta acoperind 45% din suprafata Bulgariei in special partea de Nord; Bazinul Dunarii include doua unitati majore din punct de vedrere morfologic si structural: Campia Dunarii caracterizata prin teritorii joase si un relief deluros si partea de nord a acesteia caracterizata de zona muntoasa a Balkanilor care la randul ei este imparta in doua zone: Lantul principal Balkanic si Zona colinara; Lantul muntos principal are o altitudine medie de 900m, iar zona colinara o altitudine de 384m. 
Figure 23 Bazinul fluviului Dunarea Pentru bazinul Dunarii, in contextul Directivei 2000/60/EC au fost determinate numarul corpurilor de apa de suprafata astfel:
Table 40 Corpuri de apa in bazinul hidrografic Tot in acest bazin principalii afluenti ai Dunarii si bazinele acestora sunt: Bazinul Ogosta – 37 corpuri de apa Bazinul Yantra – Bazinul Iskar Bazinul Vit Bazinul Osam Bazinul Rusenski Lom
2.2 Romania, reteaua hidrografica si principalii alfuenti ai Dunarii potentiali generatori de inundatii in zona de studiu Bazinul hidrografic pentru judetul Giurgiu este spatiul hidrografic administrat deDirectia Apelor Arges – Vedea Pitesti, care cuprinde 3 bazine hidrografice (si o parte din bazinul Dunarii – intre confluenta cu raul Olt si cea cu raul Arges) situate in sudul Romaniei, toate tributare fluviului Dunarea: Arges, Vedea si Calmatui. Suprafata totala a acestui spatiu este de 21.479 km2 . Spatiul hidrografic Arges-Vedea ocupa 9% din suprafata Romaniei. Reteaua hidrografica a Argesului cuprinde 178 cursuri de apa, cu o lungime totala de 4579 km, avand o densitate medie de 0,36 km/km2. Zona de obarsie a Argesului o formeaza muntii Fagaras unde densitatea retelei hidrografice este mare, depasind de multe ori 1,4 km/km2. Altitudinea medie in aceasta zona montana variaza intre 1200 si 1000 m, astfel ca si panta medie are valori mari (150 – 80 ‰). Pe sectorul mijlociu (intre Curtea de Arges si Gaesti), Argesul dreneaza impreuna cu afluentii sai zona dealurilor subcarpatice, zona colinara si de piemont – cu o altitudine medie de circa 800 m, unde densitatea retelei hidrografice este de 0,3 – 0,5 km / km2 si panta medie are valori de 10 – 15‰. Sectorul cursului inferior se desfasoara intre Ionesti (Gaesti) si varsare si se caracterizeaza printr-o vale larga, cu numeroase meandre avand o panta de scurgere ce variaza intre 9 si 6 ‰. Intreaga retea hidrografica a bazinelor Vedea si Calmatui se inscrie intr-o zona cu o densitate foarte mica ce variaza de la 0,4 km/km2 in partea superioara a bazinelor, la 0,2 – 0,3 km/km2 in partea centrala si ajunge la 0,1 km/km2 in partea inferioara. Bazinul hidrografic al raului Vedea are o retea formata din 81 cursuri de apa ce totalizeaza 2036 km, densitatea medie fiind de 0,37 km/km2. Calmatuiul are 10 cursuri de apa, totalizand 331 km, cu o densitate medie de 0,23 km/km2. In bazinul Dunarii mai exista alte 5 cursuri de apa, cu o importanta redusa (Pasarea, Parapanca, Oncesti, Zboiul) (lungime totala 93 km). Pe teritoriul Spatiul Hidrografic Arges Vedea, exista un numar de 59 de sectoare de rau regularizate pe o lungime totala de 399,35 km. Analizand parametrii hidromorfologici ai acestora in conformitate cu criteriile pentru definirea presiunilor hidromorfologice semnificative, se constata ca un numar de 10 lucrari de regularizare totalizand 148.3 km pot fi considerate presiuni hidromorfologice semnificative. Din indiguirile din Spatiul Hidrografic Arges Vedea, in numar de 62 , insumand o lungime de 308,26 km, ce au fost analizate prin prisma criteriilor mai sus mentionate, pot fi considerate presiuni hidromorfologice semnificative doar un numar de 3, avand o lungime totala de 154.16 km. Regularizarile si indiguirile (fig. 3.15), produc in principal ca presiune hidromorfologica, modificari ale morfologiei cursurilor de apa, alterari ale caracteristicilor hidraulice si intreruperi ale continuitatii laterale.
Bazinul hidrografic al raului Arges este cuprins intre urmatoarele coordonate geografice: 43o54’50" - 45o36’30" latitudine nordica si 24o30’50"- 26o44’25" longitudune estica. Se invecineaza la nord cu bazinul hidrografic Olt, la vest cu bazinele hidrografice Olt si Vedea, la sud cu bazinul Dunarii si la est cu bazinul hidrografic al Ialomitei, avand o suprafata de 12.550 km2. Component al bazinului dunarean si situat in partea de sud a tarii, bazinul hidrografic al raului Vedea are o suprafata de 5430 km2 si este cuprins pe directia nord-sud intre paralele de 45o03’20’’ si 43o42’13’’ latitudine nordica, iar pe directia vest-est intre meridianele de 24o27’26’’ si 25o36’56’’ longitudine estica, fiind limitat de bazinele hidrografice ale Oltului, Calmatuiului si Argesului. Bazinul hidrografic Calmatui este limitat de bazinele hidrografice ale Oltului (la vest), Vedea (la est) si fluviul Dunarea la sud. Are o suprafata mai mica, de numai 1413 km2. Restul suprafetei spatiului hidrografic este reprezentat de o parte a bazinului Dunarea (intre confluenta cu Oltul si cea cu Argesul – 2086 km2). Din punct de vedere administrativ, acest spatiu hidrografic ocupa aproape integral judetele Arges, Giurgiu, Teleorman, Ilfov (inclusiv municipiul Bucuresti) si parti mai mici din judetele Dambovita, Olt si Calarasi. Populatia din aceasta zona este de circa 3,8 milioane locuitori, avand o densitate medie de 178 locuitori/km2 (tabelul 2.1). Dintre acestia, 2,65 milioane traiesc in cele 30 orase. Cele mai importante dintre acestea sunt: Bucuresti, Pitesti, Giurgiu, Alexandria. Analiza fenomenelor naturale distructive, respectiv inundatii majore in Bugaria. La sfarsitul lunii mai, inceputul lunii iunie 2005 Bulgaria a suferit inundatii masive in urma ploilor torentiale, cauzand pagube materiale asupra infrastructurii, respectiv asupra drumurilor si podurilor de asemenea , asupra agriculturii. De la inceputl lunii iulie, cand pagubele produse initial inca nu erau repaarate, ploile au continuat ajungand pana la 106 l/m2 in cateva zile. Ca urmare a acestor precipitatii abundente raurile Yantra, Kamchia, Rusensky Lom si afluentii acestora si-au crescut debitele iesind din matca, depasind albia majora. Inundatiile provocate de acestea au afectat 265 462 ha de teren agricol, mai mult de 100 sate si aproximativ 30 munipalitati din urmatoarele regiuni : Targovishte, Ruse, Velico Tarnovo, Satara Zagora, Haskovo, Pazardzik, Shoumen si Bourgas. Aproximativ 45000 persoane au fost afectate de inundatii din care 10000 afectati in mod direct si aproximativ 6000 persoane au fost evacuate din propriile locuinte,nefiind raportate decese in urma inundatiilor, situatia sintetizata fiind prezentata in tabelul urmator.
Yüklə 0,86 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
