Proiect tehnic
Yüklə 0,86 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Industria prelucratoare 68,7
- Energie electrica si termica, gaze si apa 16,0
- Comert, servicii si turism
- Nr. crt. Denumire agent economic
- Figure 2 Harta Europa: Bulgaria
- Figure 3 Harta Regiunea Ruse
- Tipuri de dezastre si caracteristicile acestora
- Accident chimic si industrial
Industria Structura productiei industriale pe principalele activitati - %-
Indicatorii statistici pentru productia industriala: - indicii productiei industriale –serie bruta (anul 2007 fata de 2006) = 107,2% - indicii volumului cifrei de afaceri (anul 2007 fata de 2006) = 109,2%. In judet exista 2 parcuri industriale: - Parcul Tehnologic si Industrial Giurgiu Nord - unde isi desfasoara activitatea 13 societati comerciale cu cca. 1.500 salariati cu posibilitati de extindere de pana la 3.500 salariati, in domeniile urmatoare: tesatorie, finisaj, confectii, chimicale, prelucrarea si fasonarea sticlei plate, mobila; - Parcul Industrial Bolintin Deal – in suprafata de 143 ha nu este inca functional. In municipiul Giurgiu functioneaza de asemenea S.C. Administratia Zonei Libere Giurgiu S.A., care este intinsa pe o suprafata de 160 ha si care beneficiaza de lucrari de infrastructura, de suprastructura, legaturi telefonice prin fibra optica, spatii libere pentru productie si comert. In prezent aici isi desfasoara activitatea cca. 3000 de persoane in cele peste 200 de societati comerciale cu capital strain, mixt sau romanesc, precum si firme straine. Interesul pentru Zona Libera Giurgiu nu se limiteaza la facilitatile fiscale si vamale, investitorii apreciind amplasamentul favorabil care confera legaturi de transport cu principalele culoare de trafic rutiere, feroviare si fluviale internationale. Printre companiile care isi desfasoara activitatea in Zona Libera Giurgiu mentionam: Flamingo Computers, Ager Business Tech, MB Distribution, Hyundai Auto Romania, etc. Pentru atragerea de noi clienti, Administratia Zonei Libere Giurgiu a inceput o noua activitate, de operare containere si marfuri generale in Terminalul din Zona Libera Giurgiu. Pana la momentul deschiderii acestui prim terminal, in nici unul dintre porturile fluviale si fluvial-maritime romanesti nu a existat nici un terminal de containere pe Dunare, atat in sectorul de navigatie la granita dintre Romania si Bulgaria, cat si in sectorul strict romanesc. Obiectivul este integrat intr-o structura generatoare de fluxuri de trafic prin legaturile cu principalele terminale la Dunare (din tari ca Ungaria, Slovacia, Austria, Germania), cu terminalele de containere din Constanta, dar si cu traficul de marfuri din Orientul apropiat catre Europa de Vest.
Fondul funciar al judetului in profil teritorial in suprafata de 352.602 ha, cuprinde 277.965 ha teren agricol (din care 99% in sectorul privat ) si 74.637 ha teren neagricol. Suprafata arabila este de 261.082 ha din care 99% in domeniul privat, vii 4.194 ha, livezi 831 ha, pasuni 11.776 ha si fanete 82 ha. In prezent pe teritoriul judetului Giurgiu functioneaza 192 exploatatii cu personalitate juridica cu o suprafata arabila utilizata de 90.162 ha, 315 exploatatii de tip familial cu o suprafata arabila utilizata de 5.642 ha, restul suprafetei arabile de 165.278 ha (63,3%) se regaseste in gospodariile individuale ale populatiei. Tipul de sol care predomina este cernoziomul (incadrat in zona I de fertilitate in sudul judetului, in zona II de fertilitate in centrul si estul judetului) si sol brun roscat si brun de padure (in zona III de fertilitate in nordul judetului). Sub aspectul suprafetelor cat si al productiilor obtinute predomina culturile de grau (75.908 ha), porumb (65.081 ha) si floarea soarelui(36.539 ha). Alte plante cultivate: orz, orzoaica, soia, rapita, legume, plante de nutret. In sectorul zootehnic, la nivelul judetului Giurgiu, reprezentative sunt efectivele de bovine (37.840 capete), porcine(53.531 capete), ovine (70.519 capete) si pasari (2.087.168 capete). Pescuitul, ca meserie si agrement, este facilitat de existenta unui fond piscicol impresionant si divers (crap, caras, somn, salau, stiuca, etc.) intins pe o suprafata de 2.444 ha luciu de apa administrate de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, filiala Calarasi. Pe raza judetului Giurgiu exista 28 unitati de productie in acvacultura cu o suprafata de 2.383 ha, 3 asociatii de pescuit sportiv, o asociatie de pescari profesionisti pentru pescuitul comercial exercitat in apele fluviului Dunarea. Comert, servicii si turism La 31.12.2007, la nivelul judetului Giurgiu, erau inregistrati 7775 de agenti economici, din care: 2 regii autonome, 149 societati pe actiuni, 5276 societati cu raspundere limitata, 2333 persoane fizice si asociatii familiale, 15 societati cooperatiste. Lista societatilor comerciale premiate conform TOP-ului firmelor pe 2006 intocmit de Camera de Comert, Industrie si Agricultura Giurgiu
Indicatori statistici pentru comertul international: - exporturile FOB de marfuri in perioada 01.01-31.10.2007 = 30.187 mii euro - importurile CIF de marfuri in perioada 01.01-31.10.2007 = 214.778 mii euro. Pozitia geografica, precum si cadrul natural si cel cultural istoric favorizeaza diferitele forme de turism: de circulatie, cultural, rural, de vanatoare si pescuit. Rezervatia din padurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei si florei specifice Campiei Dunarii. Unicitatea rezervatiei este datorata existentei bujorului romanesc, in luna mai desfasurandu-se „Sarbatoarea Bujorului”. Pe teritoriul judetului sunt in prezent 11 unitati de cazare turistica, din care: 3 hoteluri, un hostel, 4 moteluri, o pensiune turistica urbana si 2 motonave. Indicatori statistici pentru turism: - sosiri in principalele structuri de primire turistica (in anul 2007): 22.842 - innoptari in principalele structuri de primire turistica (in anul 2007): 80.740.
Inexistenta retelei de distributie a gazului metan in municipiul Giurgiu, la care se adauga starea proasta a drumurilor judetene, au constituit principalele motive care i-au determinat pe potentialii investitori sa ocoleasca municipiul si judetul Giurgiu. Avand in vedere specificul judetului Giurgiu, exista potential de dezvoltare nevalorificat in urmatoarele domenii: - agricultura, cu accent pe spatii de colectare a produselor agricole, pe valorificarea superioara a materiei prime si pe irigarea terenurilor arabile; - Parc Industrial Bolintin Deal la Nord si la Sud de autostrada Bucuresti-Pitesti; - Turism si agroturism, cu focalizare pe insulele Dunarii, Parcul Natural Comana, siturile arheologice; - Servicii. In anul 2008 se va finaliza aductiunea de gaze naturale pentru municipiul Giurgiu si va fi racordata prima zona (zona centru) a municipiului Giurgiu. Infrastructura Reteaua de drumuri ce strabate judetul Giurgiu se afla intr-o stare puternica de degradare, situatia prezentandu-se astfel:
este necesara suma de 11.600 mii lei. Probleme la nivelul judetului:
Regiunea Ruse 
Figure 2 Harta Europa: Bulgaria Ruse este una dintre cele 28 de regiuni din Bulgaria. Este alcatuita din opt municipalitati : Ruse, Byala, Ivanovo, Tsenovo, Borovo, Silvio pole, Dve Mogili si Vetovo, capitala administrativa fiind orasul Ruse cu o populatie de 162,131 locuitori. Frontiera de nord a regiunii coincide cu frontiera de stat de-a lungul fluviului Dunarea. Pozitia sa geografica o caracterizeaza ca pe un nod de transport important European. Aici este singurul pod peste Dunare ce leaga Romania de Bulgaria. Suprafata regiunii este de 2,803 km2, 2.5% din totalul teritoriului Bulgariei, avand ca vecinatati regiunile Razagrad, Silistra, Targovishte, Veliko turonovo si la Nord fluviul Dunarea. Populatia regiunii este de 264,232 locuitori, 3.4% din populatia tarii, plasand regiunea pe locul 12 din cele 28 de regiuni ale Bulgariei1. Densitatea populatiei este de 94 locuitori/km2 valoare superioara mediei nationale de 71 loc/km2. In regiune sunt 83 asezari si 6 orase (Ruse, Bayala, Dve Mogili, Vetovo, Borovo si Senovo) impartite in 8 municipalitati. Orasul Ruse, cel mai mare oras din Bulgaria, este situat pe partea dreapta a Dunarii la o altitudine de aproximativ 50m deasupra nivelului marii la o distanta de 496 m fata de cursul Dunarii. Este amplasat la 320km Nord-Est de capitala Sofia, 203km Nord-Est de Varna, 106km Nord-Est de VelikoTuronovo, fiind si cel mai important oras de pe malul Dunarii. 
Figure 3 Harta Regiunea Ruse Relieful variaza intre ondulator si plat si extinde peste parti din Campia Dunarii si zona Ludogorie. Aceasta zona are un bogat trecut istoric, ca evidentiat prin numeroasele sale repere arheologice. Aceasta a fost locuit de triburi tracice si dupa 1 d.Hr. Romanii au construit un castel la Sextaginta Prista, acesta fiind marcajul de frontiera a Imperiului. Dupa infiintarea statului orasului a devenit o puternica cetate, precum si un centru comercial si administrativ. Ramasitele arheologice de la acel moment includ orasul medieval de Cherven si bisericile de la Ivanovo, care sunt sub protectia UNESCO. Sub dominatia otomana, Ruse si regiunea sa a fost un important centru militar, comercial, de productie si de centru cultural. Din 1864 orasul a servit ca sediu al tonului Villaet (Regiunea Dunarii) din Imperiul Otoman. In 1866 constructia primei caii ferate din Bulgaria de la Ruse la Varna, a contribuit in continuare la dezvoltarea economica a regiunii. Clima este temperat continentala, principalele rauri sunt Yantra si Rusenski Lom. Din punct de vedere al resurselor naturale zona este relativ saraca fiind exploatate cariere de quart si calcar. Regiunea Ruse are un avantaj major din punct de vedere economic datorita amplasarii sale. Climatul si solul regiunii sunt favorabile dezvoltarii sectorului agricol, aici fiind una dintre cele mai vechi statiuni de cercetare agricole in localitatea Slivo Pole. Fiind una dintre cele mai dezvoltate regiuni orasul Ruse este cel mai mare centu industrial al Bulgariei jucand un rol important in economia tarii si a relatiilor de cooperare internationale. In Ruse fiind una dintre cele mai mari rafinarii dar care totusi nu opereaza la capacitata maxima; de asemenea zona libera de pe teritoriul orasului favorizeaza aportul de capital strain in zona. Rata somajului a crescut in zona incepand cu anul 1992 datorita restructurarilor din sectorul industrial si din agricultura de asemenea observandu-se o scadere a populatiei. Sectorul energetic al regiunii este reprezentat de una dintre cele mai mari centrale termoelectrice din Bulgaria. Cel mai important sector industrial este cel de constructii de masini, constructii si reparatii de nave, urmat indeaproape de sectorul alimentar. Alte sectoare industriale cu o mai mica pondere din punct de vedere economic sunt reprezentate de industria cauciucului si materialelor textile. Suprafata teritoriului arabil al regiunii este de 58% din suprafata regiunii, un sfert din acesta fiind irigat. Ca si culturi predominante mentionam cerealele, floarea soarelui, sfecla de zahar, vita de vie. Un alt sector al agriculturii este reprezentat de cresterea bovinelor, ovinelor si a porcinelor, de asemenea sericicultura si apicultura nefiind neglijate. Venitul mediu pe regiune a fost stabilit cu 11.8% mai mic decat venitul mediu la nivel national in anul 2002. Daca luam in considerare numai sectorul agricol, acesta a fost cu 14% mai mare decat media nationala. Rata somajului fiind de 17.4% in regiunea Ruse fiind superioara ca valoare ratei nationale. Lungimea retelei de drumuri a regiunii masoara 501 km cu o densitate superioara celei nationale. Importanta caii ferate Ruse-Varna fiind in crestere odata cu cresterea transportului international pe Coridorul European 7. Orasul Ruse are de asemenea un aeroport civil si port international. Toate asezarile sunt conectate la reteaua electrica si de alimentare cu apa. In regiune sunt 124 unitati de invatamant, inclusiv o universitate tehnica, regiunea acopera nevoile de la scoala primara la nivel tertiar. Pe parcursul anului scolar 2002/2003, au existat 7 244 de studenti in colegii si universitati, dintre care majoritatea au fost la nivel universitatar. In plus, 555 de profesori au fost inregistrati, reprezentand 22,4% din toate cadrele didactice din regiunea de Nord. Serviciile medicale sunt asigurate de diverse spitale, cu o medie de 8 paturi/1000 locuitori. La inceputul anului 2003 erat 667 medici, 132 medisci stomatologi si 1264 asistenti medicali; vlorile insumate reprezentand 19% din personalul total al regiunii centrale si de nord. Tipuri de dezastre si caracteristicile acestora Prin dezastre se intelege: a) fenomene naturale distructive de origine geologica sau meteorologica, ori imbolnavirea unui numar mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomene de masa. In aceasta categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecarile si prabusirile de teren, inundatiile si fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile si epizotiile; b) evenimente cu urmari deosebit de grave, asupra mediului inconjurator, provocate de accidente. In acesta categorie sunt cuprinse: acccidentele chimice, biologice, nucleare, in subteran, avarii la construtiile hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masa si exploziilor, accidentele majore la utilaje si instalatii tehnologice periculoase, caderile de obiecte cosmice, accidente majore si avarii mari la retelele de instalatii si telecomunicatii. Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic terms related to disaster management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), prin dezastru (similar catastrofa) se intelege: Grava intrerupere a functionarii unei societati, generand pierderi umane, materiale sau modificari nefaste ale mediului, care nu poate fi refacuta prin resursele acesteia. Dezastrele se pot clasifica fie dupa modul de manifestare (lente sau rapide), fie dupa cauza (naturale sau antropice). O alta forma de a defini dezastrele este formula urmatoare: Dezastrele=Vulnerabilitati+Hazard Termenii formulei au urmatoarele semnificatii: Vulnerabilitati = urbanizare, degradarea mediului, lipsa de educatie, cresterea populatiei, fragilitatea economiei, saracie, structuri de urgenta birocratice etc. Hazard = fenomen rar sau extrem de natura umana sau naturala care afecteaza viata, proprietatile si activitatea umana iar a carui extindere poate duce la dezastre; Tipuri de hazard :
Conform acestei terminologii, se mai definesc: Criza = situatie interna sau externa a carei evolutie poate genera o amenintare asupra valorilor, intereselor si scopurilor prioritare ale partilor implicate (separat sau impreuna); Accident = intamplare neprevazuta venita pe neasteptate, curmand o situatie normala, avand drept cauza activitatea umana; Accident complementar = accident care are loc pe timpul sau dupa desfasurarea unui dezastru naturale, datorat acestuia. Definitii pentru fenomene naturale distructive de origine biologica sau meteorologica, ori imbolnavirea unui numar mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomene de masa Alunecare de teren = deplasare a rocilor care formeaza versantii unor munti sau dealuri, pantele unor lucrari de hidroamelioratii sau a altor lucrari de imbunatatiri funciare; Cutremur = ruptura brutala a rocilor din scoarta terestra, datorita miscarii placilor tectonice, care genereaza o miscare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane si distrugeri materiale; Epidemii = raspandirea in proportii de masa a unei boli transmisibile la animale; Fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afecteaza violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si degradarea mediului ambiant; Inundatii = acoperirea terenului cu un strat de apa in stagnare sau miscare, care prin marimea si durata sa provoaca victime umane si distrugeri materiale ce deregleaza buna desfasurare a activitatilor socialeconomice din zona afectata. Fise caracteristice principalelor tipuri de fenomene naturale distructive Cutremur Cauza fenomenului: vezi definitia. Caracteristici generale: miscare vibratorie generata de undele seismice care poate genera prabusiri de teren, replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului si alunecari de teren. predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung si mediu cu o mare probabilitate de reusita. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reusita redusa. Predictibilitatea se bazeaza pe monitorizarea activitatii seismice, istoricul acesteia si observatii in teren. Factori de vulnerabilitate: construirea de localitati in zone cu risc seismic ridicat; cladiri cu structuri de rezistenta antiseismica neadecvate (defecte de proiectare sau executare); densitate mare de locuinte si populatie pe suprafete reduse; informarea redusa (in special a populatiei) despre cutremure. Efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor cladiri sau a altor tipuri de infrastructura, incendii, accidente hidrotehnice, alunecari de teren etc.); pierderi umane ( procent ridicat mai ales in zonele des populate sau pentru cladirile prost conformate antiseismic); sanatate publica (numar ridicat de persoane ce necesita interventii chirurgicale, contaminarea apei potabile si probleme de asigurare a conditiilor sanitare minime de supravietuire). Masuri de reducere a riscului: proiectarea lucrarilor de investitii conform normelor de zonare seismice; informarea, pregatirea si antrenarea populatiei privind normele de comportament in caz de cutremur. Masuri de pregatire specifice: instiintarea populatiei, intocmirea si exersarea masurilor cuprinse in planurile de protectie si interventie. Masuri postdezastru: evaluarea distrugerilor si pierderilor, cautaresalvare, asistenta medicala de urgenta, reabilitarea facilitatilor economico sociale. afectate, distribuirea de ajutoare. Instrumente de evaluare a impactului: scarile de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli, MSK, japoneza, etc.). Alunecare de teren Cauza fenomenului: vezi definitia. Caracteristici generale: prezinta mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene meteorologice periculoase, eruptii vulcanice, etc.), fiind considerat cel mai raspandit fenomen geologic. Predictibilitate: dupa frecventa de aparitie, extinderea fenomenului si consecintele generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice. Factori de vulnerabilitate: cladiri construite pe versantii dealurilor si muntilor, drumuri si linii de comunicatii in zone muntoase, cladiri cu fundatii slabe, conducte aeriene sau ingropate. Efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicatie sau a cursurilor de apa, reducerea productiei agricole sau forestiere; pierderi umane. Masuri de reducere a riscului: realizarea hartilor cu zone de risc, realizarea unei legislatii in domeniu, asigurarea bunurilor si persoanelor. Masuri de pregatire specifice: educarea comunitatii posibil a fi efectuata, realizarea unui sistem de monitorizare, instiintare si evacuare. Masuri postdezastru: cautaresalvare, asistenta medicala, adapostirea de urgenta a persoanelor sinistrat. Instrumente de evaluare a impactului: echipe de expertii. Inundatii Cauza fenomenului: vezi definitia. Caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii, inaltimea viiturii, durata si frecventa acesteia. Predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu si scurt, in functie de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii si al cursurilor de apa. Factori de vulnerabilitate: cladiri construite in zona inundabila, lipsa sistemului de avertizare a populatiei, capacitate redusa de absorbtie a solului, cladiri si fundatii cu capacitate de rezistenta slaba, stocuri de alimente neprotejate. Efecte: distrugeri materiale, pierderi umane si contaminarea surselor de apa. Masuri de reducere a riscului: lucrari de aparare si amenajare a digurilor. Masuri de pregatire specifice: sisteme de detectie si alarmare, educarea si participarea comunitatii, planificarea executarii lucrarilor de aparare. Masuri postdezastru: evaluarea efectelor dezastrului, cautaresalvare, asistenta medicala, aprovizionarea pe termen scurt cu apa si alimente, purificarea apei si adapostire temporara. Instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor. Seceta Cauza fenomenului: deficit fluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera. Caracteristici generale: dezastru cu efect temporar, mai ales asupra agriculturii, a caror forme de manifestare depinde de o serie de factori (existenta sistemului de irigatii, etc.). Predictibilitate: perioadele de precipitatii reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice. Prognozele meteorologice fac posibila avertizarea timpurie asupra posibilitatii de producerea a fenomenului. Factori de vulnerabilitate: stabilirea de habitate in zone aride, terenuri agricole izolate, lipsa unor resurse de alimentare cu apa, lipsa unei planificari privind alocarea resurselor in zonele de risc, etc. Efecte: scaderea productiei agricole, viticole si zootehnice, cresterea preturilor, cresterea ratei inflatiei, reducerea starii nutritionale a populatiei, imbolnaviri, criza energetica, etc. Masuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare si instiintare imediata. Masuri de pregatire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental de aparare impotriva efectelor dezastrului; Masuri postdezastru: mentinerea stabilitatii preturilor, distribuirea centralizata a hranei, asigurarea rezervelor de alimente la nivel curent, asigurarea cu apa, etc. Instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea situatiei meteorologice si hidrologice, nutritionale si economico-sociale. Poluarea mediului Cauza fenomenului: poluarea aerului, poluare marina, poluarea apei potabile, cresterea globale a temperatirii, distrugerea stratului de ozon. Predictibilitate: poluarea este considerata si raportata la consumul pe cap de locuitor, astfel ca in tarile in curs de dezvoltare ea este in crestere. Factori de vulnerabilitate: industrializarea si lipsa legilor in domeniu, lipsa resurselor pentru contracararea fenomenului. Efecte: distrugerea recoltelor agricole, padurilor si sistemului acvifer, distrugeri materiale, inrautatirea starii de sanatate a populatiei, cresterea temperaturii etc. Masuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului, promovarea de politici pentru promovarea si protectia surselor de apa, controlul producerii de aerosol si produselor de freon, etc. Masuri de pregatire specifice: elaborarea unui plan de protectie si siguranta a mediului la nivel national, includerea problemelor de mediu in programele guvernamentale de dezvoltare etc. Instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestra si aeriana a solului si apei, evolutia climei, etc. Defrisare paduri Cauza fenomenului: incendiile de masa, boli ale masei lemnoase, exploatare nerationala. Caracteristice generale: declansarea altor hazarde prin slabirea stabilitatii solului, masa lemnoasa moarta. Predictibilitate: depinde de politica tarii respective in domeniul si existenta unei baze de date privind modul de manifestare al fenomenului. Factori de vulnerabilitate: subdezvoltare, dependenta de lemn ca sursa de energie, lipsa unei politici de exploatare, cresterea rapida a populatiei etc. Efecte: distrugerea culturilor traditionale si cresterea necesitatilor de import, inundatii, seceta, foamete etc. Masuri de pregatire specifice: educarea comunitatii, promovarea unor alternative la folosirea lemnului ca combustibil. Instrumente de evaluare a impactului: cartografierea padurilor si supravegherea acestora, monitorizarea programelor de reimpaduriri. Epizootiile Cauze: vezi definitia. Caracteristici generale: se datoreaza unei combinatii de mai multi factori cum ar fi temperatura, introducerea de noi soiuri de animale, folosirea de pesticide, calitatea apei si migrarea animalelor. Predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor. Factori de vulnerabilitate: numarul mare si variat de animale, lipsa de control asupra importurilor etc. Efecte: imbolnavirea in proportii de masa la nivelul comunitatii, foametea etc. Masuri de pregatire specifice: elaborarea unui plan national de aparare, programe de pregatire a responsabililor guvernamentali si a fermierilor, etc. Instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidentei si severitatii infectiei. Epidemii Cauza fenomenului: conditii sanitare precare, saracie, contaminarea apei si alimentelor etc. Caracteristici generale: posibilitate ridicata de raspandire, existenta unor dezechilibre economice si sociale, lipsa personalului specializat, etc. Predictibilitatea: studiile si rapoartele epidemiologice pot creste capacitatea de diagnoza si prognoza, inclusiv la bolile cu perioade mari de incubatie, etc. Factori de vulnerabilitate: sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutritie deficitara, apa potabila de slaba calitate etc. Efecte: bolnavi si morti, pierderi economice, panica etc. Masuri de reducere a riscului: monitorizarea evolutiei factorului de risc medical de urgenta, elaborarea unui plan de protectie cu alocarea resurselor necesare. Masuri de pregatire specifice: verificare si confirmare diagnostice, identificarea cazurilor, gasirea surselor epidemice, controlul evolutiei cazurilor, etc. Masuri postdezastru: existenta unui serviciu medical de urgenta, ajutor medical. Instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologica, evaluarea periodica a eficientei serviciului medical de urgenta. Accident chimic si industrial Cauza fenomenului: greseli de exploatare a instalatiilor, nerespectarea regulilor de depozitare, manipulare si transport, accidente pe caile de comunicatii, etc. Predictibilitatea: sisteme de monitorizare, deoarece industrializarea va creste incidenta acestora. Factori de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare si alarmare, neinstruirea populatiei posibil a fi afectata, necunoasterea si nerespectarea legislatiei in domeniu. Efecte: distrugeri ale instalatiilor si structurilor industriale, generarea unor incendii de masa, contaminarea apei, terenului si aerului, morti, raniti, etc. Masuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregatire si interventie la nivel local. Masuri de pregatire specifice: identificarea materialelor periculoase, stabilirea zonelor de risc, elaborarea si testarea planurilor de protectie si interventie, etc. Masuri postdezastru: evacuarea din zona de risc, cautare salvare, decontaminare zonei afectate si a personalului, masuri de prim ajutor, etc.; Instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare. Yüklə 0,86 Mb. Dostları ilə paylaş:
|