Proiect tehnic
Yüklə 0,86 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 01-16 iulie 2005
- 19-28 septembrie 2005
- 02-08 octombrie 2005
- Anul 2006
- Impactul inundatiilor si fenomenelor asociate asupra calitatii vietii
- Figure 26 Nivelul PIB Romania si Bulgaria (Eurostat 2003)
aprilie – mai 2005 datorita precipitatiilor inregistrate in judetul Giurgiu si judetele limitrofe s-au produs cresteri de niveluri si debite pe raurile care strabat judetul Giurgiu, scurgeri de pe versanti si inundari ale unor terenuri. Aceste depasiri de cote si niveluri ca si cantitatea mare de precipitatii cazuta intr-un interval scurt au produs urmatoarele efecte negative: - 110 ha culturi, 3885 ha paduri si 37 ha islazuri; 01-16 iulie 2005 datorita precipitatiilor, cu caracter de torentialitate, ce au depasit in unele localitati, in 24 de ore media multianuala inregistrata in luna iulie, cazute in judetul Giurgiu si judetele limitrofe s-au produs cresteri de niveluri si debite pe raurile care strabat judetul Giurgiu, inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Arges la PH Malu Spart 234 cm in data de 13.07.2005, fiind depasita cota de atentie cu 24 cm, Arges la PH Gradinari 347 cm in data de 14.07.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 97 cm, Arges la PH Budesti (jud. Calarasi) 367 cm in data de 13.07.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 57 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 182 cm in data de 06.07.2005, fiind depasita cota de atentie cu 32 cm, Neajlov la PH Calugareni 342 cm in data de 07.07.2005 fiind depasita cota de pericol cu 17 cm si Glavacioc la PH Crovu 330 cm in data de 04.07.2005 fiind depasita cota de pericol cu 30 cm precum si scurgeri de pe versanti. 15-25 august 2005 datorita precipitatiilor cazute in bazinele superioare ale raurilor Arges, Neajlov si Sabar s-au produs cresteri de niveluri si debite, inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Arges la PH Malu Spart 292 cm in data de 18.08.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 52 cm, Arges la PH Budesti (jud. Calarasi) 317 cm in data de 22.08.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 17 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 170 cm in data de 19.08.2005, fiind depasita cota de atentie cu 20 cm, Neajlov la PH Calugareni 292 cm in data de 21.08.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 32 cm, Glavacioc la PH Crovu 220 cm in data de 19.08.2005 fiind depasita cota de atentie cu 20 cm si Sabar la PH Poienari 218 cm fiind depasita cota de inundatie cu 18 cm precum si scurgeri de pe versanti. Depasirile de cote si niveluri si scurgerile de pe versanti produse in lunile iulie si august au avut urmatoarele efecte negative: - au fost afectate 26 localitati astfel :
- circulatia pe drumurile judetene afectate s-a desfasurat cu dificultate sau a fost blocata pentru anumite perioade de timp. - 20 de localitati au ramas fara alimentare cu energie electrica, echipe ale societatii electrica actionand pentru remedierea defectiunilor aparute la 150 posturi de transformare; - circulatia pe linia 103 Bucuresti – Progresu – Giurgiu a fost intrerupta datorita deplasarii pilei nr. 2 a podului amplasat peste raul Arges, sat Gradistea, comuna Comana, structura metalica a podului prabusindu-se in albia raului Arges, legatura feroviara intre Bucuresti si Giurgiu fiind deviata pe relatia Videle;
Depasirile de cote si niveluri si scurgerile de pe versanti produse in aceasta perioada au avut urmatoarele efecte negative: - au fost afectate 32 localitati astfel:
- circulatia pe drumurile nationale afectate s-a desfasurat cu dificultate si a fost blocata pentru anumite perioade de timp. - circulatia pe drumurile judetene afectate s-a desfasurat cu dificultate sau a fost blocata pentru anumite perioade de timp. 02-08 octombrie 2005 datorita precipitatiilor abundente inregistrate in zilele de 02-03.10.2005 ce au depasit capacitatea de preluare a rigolelor si sistemului de canalizare precum si scurgerilor de pe versanti au fost afectate: - 5 localitati respectiv Cosoba, Clejani, Hotarele, Ulmi si Varasti; - situatia pagubelor pe localitati se prezinta astfel:
Anul 2006 Datorita depasirii cotei de pericol, pe fluviul Dunarea: Pagubele produse in perioada 01.04-17.04.2006:
Datorita alunecarilor de teren produse in comuna Prundu sat Puieni semnalate in data de 06.04.2006 In zona Ulita lui Brezoi in partea de sud-est a satului s-a produs o alunecare de teren pe o fasie de cca 60 m latime de o parte si de alta a ulitei fiind afectate :
Tot in aceasta zona a fost afectat si un stalp de alimentare cu energie electrica care s-a deplasat cu cca. 1,5 m si s-a prabusit dar a ramas functional
Impactul inundatiilor si fenomenelor asociate asupra calitatii vietii Situatia economica Daca utilizam PIB-ul pe cap de locuitor drept unul dintre indicatorii macroeconomici principali, Bulgaria si Romania au cele mai scazute randamente economice din UE. Drept rezultat, cetatenii Bulgariei si ai Romaniei au cel mai scazut nivel de trai. Diferenta dintre nivelul de trai din cele doua tari si UE este mai mare decat diferenta dintre PIB-urile corespunzatoare pe cap de locuitor. In ultimii ani, procesul postaderare al celor doua tari a fost marcat de rate de crestere mari si de o buna refacere economica, fara insa ca acestea sa genereze o crestere substantiala a veniturilor la nivelul gospodariilor. 
Figure 26 Nivelul PIB Romania si Bulgaria (Eurostat 2003) Bulgaria si Romania prezinta un nivel ridicat al lipsurilor in ceea ce priveste standardul de viata, inregistrand niveluri de 3,9, respectiv 3,4 pe indexul lipsurilor (pe baza a sase articole considerate necesare traiului). In aceasta privinta, cele doua tari intra in contrast cu cele sase tari cu cele mai scazute venituri din UE, care au un index global al lipsurilor de 2,5, si in special cu tarile din UE25, care inregistreaza un index al lipsurilor de 1,0. Nivelul lipsurilor se masoara pe baza a sase articole pe care o gospodarie nu si le poate permite: incalzirea adecvata a locuintei; o masa cu carne o data la doua zile, daca se doreste; inlocuirea mobilierului uzat; cumpararea de imbracaminte noua mai degraba decat la mana a doua; banii necesari pentru o saptamana de concediu pe an; a invita la masa sau la o bautura prietenii sau rudele cel putin o data pe luna. Indexul lipsurilor este o incercare de a construi indici de saracie care sa masoare excluderea separat de nivelul de trai minim. Studiul a relevat faptul ca multor persoane nu le sunt satisfacute aceste nevoi de baza in Bulgaria si Romania. Conditiile economice generale predominante in Bulgaria si Romania influenteaza si masura in care gospodariile isi produc propriile alimente. In ambele tari, mai mult de jumatate dintre locuitori au declarat ca intretin culturi agricole sau cresc animale pentru a-si asigura necesarul de alimente. In Bulgaria, 64% dintre gospodariile din cvartila celor mai mici venituri se bazeaza pe propriile activitati de producere a hranei pentru asigurarea necesarului de alimente in gospodarie; in Romania, situatia este si mai acuta, cu 75% dintre gospodariile cele mai sarace bazandu-se pe productia proprie de alimente pentru asigurarea necesarului. Cifrele corespunzatoare pentru cele sase tari UE cu cele mai scazute venituri si respectiv pentru UE25 sunt semnificativ mai scazute, de 56% si respectiv de 19% dintre gospodariile din cvartila celor mai mici venituri, bazandu-se pe productia proprie de alimente pentru asigurarea necesarului. Acest tip de agricultura de subzistenta reprezinta o solutie limitata si pe termen scurt pentru conditiile de viata dificile din Bulgaria si Romania. Desi s-a dovedit o strategie utila de supravietuire, aceasta nu poate fi considerata o solutie pe termen lung de dezvoltare a celor doua tari inspre economia bazata pe cunoastere. Acest fapt releva in mod direct ca influenta unor fenomene naturale distructive cum sunt inundatiile este semnificativa asupra calitatii vietii, afectand insasi sursa de obtinere a necesarului de alimente. Inundatiile afecteaza atat terenurile agricole care stau la baza obtinerii alimentelor de baza cat si animalele crescute in gospodariile individuale in sistem descentralizat in doua moduri: prin pagube de ordin material respectiv decesul animalelor datorat viiturilor (deces prin inec de regula) si al doilea prin diminuarea semnificativa a hranei acestora, parte din culturi fiind in general furaje pentru animale. Sanatatea si ingrijrea sanatatii O stare buna de sanatate este o conditie esentiala pentru o buna calitate a vietii starea de sanatate a populatiei din Bulgaria si Romania se situeaza sub media din UE25. 15%, respectiv 16% dintre respondentii din Bulgaria si Romania au declarat ca au o stare de sanatate proasta – aproximativ dublu fata de media din UE25. Mai mult, un sfert din populatia din Bulgaria si respectiv Romania declara are boli cronice sau infirmitati care o impiedica intr-o anumita masura sa duca o viata activa si independenta. Cetatenii varstnici din Bulgaria si Romania au adesea o stare proasta de sanatate. Grupurile cu venituri mici, somerii, cei cu studii modeste si cei care traiesc in zone urbane sunt mai expusi riscului de a avea probleme de sanatate. Cu exceptia populatiei urbane, nivelul de satisfactie fata de starea proprie de sanatate in cadrul tuturor grupurilor mentionate este sub media nationala.
De mentionat faptul ca in urma interviurilor in zona de studiu pe teritoriul Romaniei in zona transfrontaliera inundatiile de pana acum nu au avut impact asupra sanatatii populatiei in mod semnificativ, pagubele constand in principal in pagube de ordin material provenite de infiltrarea apei pe sub corpul digului de aparare impotriva inundatiilor de-a lungul Fluviului Dunarea. Edilii intervievati au mentionat ca populatia nu a fost afectata in mod direct, neexistand morti sau raniti in urma debitelor istorice inregistrate pe Dunare.
O alta problema semnalata este in stransa legatura cu prima si e reprezentata de cresterea nivelului apelor freatice in forajele de alimentare cu apa (foraje individuale) in general in prima panza freatica a caror executie din punct de vedere tehnic este precara. In ceea ce priveste analiza perspectivelor de stramutare elaboratorul studiului nu considera necesara o astfel de masura din cauza faptului ca nu exista constructii (locuinte) in imediata vecinatate a digului de aparare impotriva inundatiilor, in zona inundabila, vatra satelor fiind situata pe o cota superioara zonei predispuse la inundatii. Posibilitatea de stramutare a localitatilor precum Gostinu si Oinacu poate fi luata in calcul in cazul producerii unei avarii majore la digul de apare care insa este in stare buna fiind intretinut de ANIF (Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare). O alta problema semnalata de primarul comunei Gostinu este eroziunea malului Dunarii in albia majora a acestuia, distanta intre cursul actual si digul de aparare ajungand pe alocuri la 10-20 m. fapt ce poate prezenta un risc major de eroziue a digului in cazul unor nivele crescute ale Dunarii. Acesta problema a fost semnalata autoritatilor responsabile si sunt asteptate masurile de remediere insemnand consolidarea malului pe sectorul respectiv, proiect ce ar trebui sa se desfasoare in colaborare cu Consiliul Judetean Giurgiu si ANIF Sectorul din Bulgaria al Dunarii nu intampina astfel de probleme in principal din cauza terenului natural, care prezinta cote mult superioare fata de cursul Dunarii. Fenomenele de infiltratine nu afecteaza populatia, perdeaua vegetala de protectie amplasata in albia majora fiind in stare foarte buna. Concluzii - “Masa rotunda” organizata In cadrul proiectului “Studiu privind fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu: perceptia populatiei si solutii alternative de preIntâmpinarea dezastrelor, In special a inundatiilor din regiunea transfrontaliera Giurgiu – Ruse”. In data de 16.06.2009 la sediul Consiliului Judetean Giurgiu a avut loc “Masa rotunda” organizata in cadrul proiectului “Studiu privind fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu: perceptia populatiei si solutii alternative de preintampinarea dezastrelor, in special a inundatiilor din regiunea transfrontaliera Giurgiu – Ruse”. Aceasta masa rotunda a fost organizata pentru consultarea cu actorii locali implicati in managementul situatiilor de urgenta si stabilirea, de comun acord cu acestia pe baza rezultatelor studiului elaborat, unei harti preliminare a celor mai afectate localitati in urma producerii de inundatii in cadrul celor doua zone transfrontaliere. In cadrul aceastei activitati , a fost prezentat draftul studiului de specialitate care a continut date referitoare la zonele cu risc de inundatii din zona transfrontaliera Giurgiu si Ruse. Draftul studiului,atat in varianta pe hartie cat si in varianta electronica, a fost pus la dispozitia fiecarui participant in vederea completarii cu date relevante din domeniul sau de activitate. La intalnire au participat membrii echipei de implementare a proiectului precum si reprezentanti ai institutiilor din ambele tari Romania si Bulgaria care au atributii in gestionarea situatiilor de criza, respectiv:
Scopul acestei informari il reprezinta mediatizarea evenimentului desfasurat in cadrul proiectului in vederea diseminarii informatiilor legate de riscul , prevenirea si limitarea efectelor inundatiilor in scopul informarii, educarii si constientizarii cetatenilor. In urma prezentarii studiului si a hartii cu zonele de risc la inundatii definite, au fost discutate aceste zone in special in sectorul romanesc si a rezultat ca aceasta harta va fi actualizata ulterior cu informatii suplimentare din partea bulgara, cu toate ca a fost subliniat ca malul bulgaresc al Dunarii are o cota superioara celui romanesc, nefiind supus inundatiilor. Participantii au fost de acord cu propunerea facuta de consultant privind zonele de risc la inundatii si motivarea acestuia in alegerea acestor zone. 
1 Conform datelor statistice din anul 2002 2 Prin temperaturi extreme se inteleg acele valori ale temperaturilor care provoaca pagube materiale prin valoare si durata sau o combinatie a celor doua. Referirea este facuta atat pentru valorile ridicate ale temperaturilor generatoare de canicula in timpul verii, cat si pentru valorile scazute din timpul iernii. 3 Magnitudine Gutemberg-Richter 4 Conform Lege 575 din 2001 publicat in MO nr. 726 din 14 Nov 2001 5 An de incepere a analizei conform datelor statistice disponibile 6 Corp de apa puternic modificat 7 Corp de apa artificial Yüklə 0,86 Mb. Dostları ilə paylaş:
|