Proiectele realizate de reprezentanțele Institutului Cultural Român din străinătate în luna septembrie 2016 Institutul Cultural Român de la Beijing

28 septembrie / Spectacolul de teatru coregrafic L`om DadA de Gigi Căciuleanu la Palatul de arte frumoase (BOZAR) din Bruxelles, cu ocazia aniversării centenarului mişcării Dadaiste. În luna septembrie, spectacolul a fost itinerat la Bruxelles, Londra și Paris. L`om DadA este inspirat din textul L’homme approximatif de Tristan Tzara și este jucat în limbile română și franceză de Gigi Căciuleanu și Lari Giorgescu. L'Om DadA este o coproducţie a Teatrului Naţional Bucureşti şi a Centrului de Cercetare şi Creaţie Teatrală „Ion Sava“, cu Gigi Căciuleanu Romania Dance Company şi Fundația Art Production, realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român.

24 septembrie – 27 noiembrie / Artiștii români Anca Benera, Arnold Estefan, Tudor Bratu și Mircea Cantor au participat la vernisajul expoziției „The Measure of our Traveling Feet“, la Muzeul Marres (House for Contemporary Culture) din Maastricht. Această expoziție colectivă este dedicată semnificațiilor sociale și culturale ale migrației și reunește artiști din Belgia, Franța, Germania, India, Liban, Olanda, S.U.A. și Ungaria. Anca Benera şi Arnold Estefan au prezentat lucrările: Jus soli (instalație obiect și performance documentat video – 2013) și Untitled (instalație mixed-media, inspirată din povestea bunicilor Ancăi Benera, refugiați în timpul celui de-al doilea război mondial – 2016). Mircea Cantor a expus lucrarea Tracking Happiness (videoclip – metaforă a trecerii timpului).
Institutul Cultural Român de la Budapesta

1 septembrie – 20 noiembrie / Reprezentanța a sprijinit participarea unui grup de artiști plastici din România (Florin Ștefan, Berszán Zsolt, Betuker István, Radu Comșa, Răzvan Botiș, Irina Măgurean, Vlad Olariu și Sorin Neamțu) la două expoziții vernisate în cadrul primei ediții a Festivalului „Art Capital“ de la Szentendre, Ungaria. În 3 septembrie 2016 s-a desfăşurat vernisajul expoziției „Aproape obiecte – Artiști ai Fabricii de pensule din Cluj“, la Muzeul Vajda Lajos din Szentendre. Fenyvesi Áron, istoric de artă, curator al Galeriei Trafó din Budapesta a prezentat publicului conceptul expoziției și inițiativa „Fabrica de pensule“ din Cluj, ca model de succes. Expoziția a putut fi vizitată până în 16 octombrie 2016. În aceeași zi s-a desfășurat și vernisajul expoziției internaționale intitulate „Timp pierdut“, la Művészet Malom (Moara Artelor) din aceeași localitate – curator, Gulyás Gábor, directorul Centrului Muzeal Ferenczy din Szentendre. La această expoziție sunt prezenți cu lucrări artiști din Finlanda, S.U.A., Ungaria, Serbia, Marea Britanie, Polonia și România. Expoziția va sta pe simeze până în 20 noiembrie 2016. La cele două vernisaje au participat: E.S. Marius Lazurca, ambasadorul României în Ungaria, Gyürk Dorottya, viceprimar al orașului Szentendre, responsabil cu relațiile culturale, Csilla E. Csorba, director general al Muzeului Literaturii „Petőfi“ din Budapesta, artiști plastici din mai multe țări, critici de artă, curatori, galerişti din România și din Ungaria, reprezentanți ai presei de specialitate, muzicieni și iubitori de artă.

5 septembrie / Institutul Cultural Român de la Budapesta a sărbătorit la Micherechi „Ziua Limbii Române“ cu un spectacol de teatru pentru copii. Spectacolul Sarea-n bucate, o reprezentație cu păpuşi a Teatrului „Gong“ din Sibiu, după basmul lui Petre Ispirescu (adaptare: Florin Grigoraş, scenariul şi regia artistică: Mihaela Grigoraş) a fost adresat celor 120 de copii de la Grădinița și Școala Generală românească din Micherechi și a adus în prim plan, în ritm de cântec, dans şi poveste, valori morale şi sentimente veritabile: iubirea, sinceritatea, vrednicia şi cinstea. Cu ajutorul mişcării scenice, a păpuşilor şi a fundalului muzical deosebit, povestea Sarea în bucate a ajuns la inimile copiilor, adaptarea textului asigurând claritate şi accesibilitate mesajului.

8 septembrie – 1 noiembrie / Reprezentanța a vernisat expoziția personală de pictură și grafică „Vis“, semnată Doina Mihăilescu, în prezența artistei și a criticului de artă Oliv Mircea. Criticul a descris publicului câteva dintre cele opt teme principale prezente în expoziție (desenul cu ochii închiși, crinul pustiei, stâlpnicul, mesajele Akroatice...) ce constituie „octava celestă“. Vorbind despre influențele bizantine din lucrările Doinei Mihăilescu, criticul de artă Oliv Mircea a afirmat că artista abordează „teologia imaginii“ fără să uite că „icoana funcționează ca imagine în măsura în care face parte din mediu liturgic“, astfel „icoana nu mai operează ca imagine, ci se constituie într-o experiență care trebuie reconstituită, o experiență a sensului care este dincolo de chip și de formă“. La vernisaj au fost prezenți artiștii plastici Ingo Glass, Csaba Zemlényi și Adela Kiss, criticul de artă Ernyey Gyula, Márta Ládjánski, director al Festivalului „L1 Dance Fest“, Anamaria Brad Sarca, reprezentantă a Centrului Pedagogic pentru Naționalități, iubitori de artă și reprezentanți ai comunității românești din Ungaria.

14-15 septembrie / Reprezentanța a organizat cea de-a treia ediţie a „Zilelor jazzului românesc în Ungaria“, pe scena Clubului de Jazz „Opus“, la Budapest Music Center. În data de 14 septembrie 2016, Emil Bîzgă Cvartet (Emil Bîzga – trompetă, Cătălin Milea – saxofon şi clarinet bas, Marius Vernescu – pian și Iulian Nicolau – percuție) a oferit un concert inedit de etno-jazz, foarte bine primit de public. O parte dintre piesele prezentate la Budapesta se regăsesc pe albumul „Live in Hannover“ produs de „A&A Records“, în 2016. La acestea s-au adăugat compoziții semnate de Emil Bîzgă şi Mircea Tiberian. În data de 15 septembrie 2016, Bega Blues Band (Johnny Bota – bas, vioară, percuție, backing vocals; Mircea Bunea – chitară; Lucian Nagy – saxofon, instrumente de suflat, percuție, backing vocals; Maria Chioran – voce; Toni Kühn – claviaturi, chitară, melodica și Lică Dolga – tobe), cea mai longevivă formație de jazz din România, cu peste trei decenii de activitate, a prezentat publicului un program de jazz-blues, cuprinzând piese compuse de Johnny Bota și de Lucian Nagy, care se regăsesc pe albumul „Brassica Soup“ produs de EM Records şi lansat în România, în luna noiembrie 2015. Programul prezentat a fost întregit și de standarde de jazz. Cele două concerte au fost aplaudate de un public numeros alcătuit din reprezentanți ai Ambasadei Republicii Moldova în Ungaria, reprezentanți ai Comisiei Dunării, muzicieni de jazz şi de muzică clasică, jurnaliști de specialitate, criticul de jazz Mihály Czékus, reprezentanți ai mediului de afaceri şi ai comunității românești din Ungaria, iubitori de jazz. Presa de limbă română din Ungaria fost reprezentată de Ştefan Crâsta, redactor al emisiunii „Ecranul nostru“, de la MTVA, care a înregistrat secvențe din concertul susținut de Bega Blues Band și a realizat interviuri TV cu membrii trupei și cu Gabriela Matei, directorul Institutului Cultural Român de la Budapesta.
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ la Chișinău

3-4 septembrie / Congresul internațional al eminescologilor, ediția a V-a, sub egida Academiei Române, Academiei de Științe din Moldova, Institutului de Filologie a A.Ş.M. și a Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu“ din Chișinău. Evenimentul a reunit eminescologi importanți din România, Italia, Turcia și Spania. Pentru a marca Ziua Limbii Române, reprezentanța a participat și în acest an, în calitate de partener, la organizarea congresului. În acest context, a susţinut prezența la eveniment a unor scriitori și cercetători: prof. Ali Narcin (Turcia), acad. Mircea Martin, dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, scriitorii: Teodor Dună, Ioan Groșan, Horia Gârbea, Ioan Es. Pop (România). Obiectivul principal al congresului a fost crearea unui program bine sistematizat de promovare a operei și personalității lui Eminescu în întreaga lume, aprofundarea studiilor eminesciene, informarea reciprocă a eminescologilor asupra exegezelor apărute în ultimul timp.

7-8 septembrie / Promovarea literaturii române în Basarabia. Proiect iniţiat în urmă cu doi ani, care s-a bucurat de un real succes şi anul acesta. Conferințele au fost susținute de autori consacrați, membrii ai Uniunii Scriitorilor din România și din Republica Moldova. Conferințele au urmărit, în principal, o mai bună cunoaștere a activității literare și a literaturii române de pe cele două maluri ale Prutului. Conferinţele au fost organizate în patru licee din Chișinău. Participanți la conferințe: Dumitru Brăneanu, Victor Munteanu (România), Nicolae Popa şi Nicolae Spătaru (Republica Moldova). Desfășurarea conferințelor a avut loc după următorul program: 7 septembrie, la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri“ și la Colegiul Republican de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală“; 8 septembrie, conferințele au continuat la Liceul Teoretic „Spiru Haret“ și la Liceul Teoretic „Tudor Vladimirescu“.

9-18 septembrie / Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ la Chişinău a sprijinit participarea sopranei Ana Maria Donose și a doi balerini ai Operei Naționale Iași, Vlad Mărculescu și Hoshino Kotomi la cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu“ – unul dintre cele mai prestigioase evenimente culturale organizate în Republica Moldova. Evenimentul a avut loc la Teatrul Naţional de Operă şi Balet. Ediţia 2016 a fost organizată, sub egida Primului Ministru al Republicii Moldova, Pavel Filip, de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu“ și Uniunea Muzicienilor din Republica Moldova. Programul a cuprins șapte spectacole de o înaltă ținută artistică – patru spectacole de operă și trei de balet, cu participarea virtuozilor marilor scene din Italia, Spania, Polonia,Germania, Belarus, România, Rusia, Ucraina etc., precum și a artiștilor din Republica Moldova. La ediția 2016, Festivalul i-a avut ca invitați pe soliștii de renume: Natalia Gavrilan, solista Teatrului de Operă „La Scala“; Ahmed Agadi, solistul Teatrului Mariinsky; Adrian Țâmpău, solistul Zurich OpernHaus; Pavlo Tolstoy, solistul Operei Naționale Poloneze, Vladislav Gorai și Oleg Zlakoman, Teatrul de Operă din Odessa, Ucraina; Dinu Tamazlâcaru și Iana Salenko – prim soliști la StatsBallet Berlin Germania, Tatiana Anisimova, Teatrul de Operă din Kiev Ucraina; Olga Busuioc; Iliy Silchukov, Teatrul Bolshoy din Minsk, Belarus; Vlad Mărculescu, Kotomi Hoshino şi Ana Maria Donose de la Opera Națională Iași, România și dirijorii Alexandru Samoilă, Andriy Yurkevych, Alexei Baklan (Ucraina), Igor Dohovic (Slovacia), Manuel Busto (Spania), Dumitru Cârciumaru.

13-21 septembrie / „Reuniunea Teatrelor Naționale la Chişinău“, ediția a II-a. Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ la Chișinău a sprijinit participarea Teatrului Naţional „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca, Teatrului Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu, Teatrului Naţional „I.L. Caragiale“ din Bucureşti, Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi şi a Teatrului Naţional „Marin Sorescu“ din Craiova la cea de-a doua ediţie a Reuniunii Teatrelor Naţionale la Chişinău. Evenimentul a fost găzduit de Teatrul Naţional „Mihai Eminescu“ din Chişinău. Noutatea acestei ediţii a fost prezentarea celor mai bune producţii ale tuturor teatrelor naţionale din Republica Moldova: Teatrul Naţional „Satiricus I.L. Caragiale“; Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Bălţi şi Teatrul Republican Muzical-Dramatic „B.P. Hasdeu“ din Cahul. Reuniunea a debutat cu spectacolul „Call it art!“, producţie a Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, prezent pentru prima dată la evenimentul organizat la Chişinău. Deschiderea oficială a avut loc în prezenţa E.S. Daniel Ioniţă, ambasadorul României în Republica Moldova, a lui Gheorghe Postică, viceministrul culturii în Republica Moldova, a acad. Valeriu Matei, directorul ICR Chişinău, a lui Petru Hadârcă, directorul Teatrului Naţional „Mihai Eminescu“ din Chişinău, a reprezentanţilor corpului diplomatic acreditat la Chişinău şi a numeroşi reprezentanţi ai mediului artistic şi cultural din Republica Moldova. Pe parcursul celor nouă zile, spectatorii au avut parte de mai multe spectacole excepţionale, printre care cele două versiuni ale Lecţiei lui Eugene Ionesco în montarea Teatrului Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu, regia Mihai Măniuţiu şi a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale“ din Bucureşti, regia Horaţiu Mălăele – interpretări pe cât de diferite, pe atât de reuşite, care s-au bucurat de aplauzele spectatorilor şi aprecierile criticilor şi inedita reprezentaţie a spectacolului Orient express, regia Alexandru Boureanu, prezentat de Teatrul Naţional „Marin Sorescu“ din Craiova, la Gara Feroviară din Chişinău. Toate cele 16 spectacolele prezentate în cadrul reuniunii s-au bucurat de succes de public, sala Teatrului Naţional „Mihai Eminescu“ fiind de multe ori neîncăpătoare pentru numărul mare de spectatori curioşi să vadă cele mai noi şi mai bune producţii ale teatrelor din România şi Republica Moldova. La eveniment au fost prezenţi regizori şi actori de renume: Silviu Purcărete, Ion Caramitru, Horaţiu Mălăele, Cristian Hadji-Culea, Constantin Chiriac, Ofelia Popii ş.a. Reuniunea Teatrelor Naţionale a înregistrat un impresionant succes de public, numărul spectatorilor prezenţi în sălile de spectacole pe întreaga durată a evenimentului depăşind cifra de 5.000.

20-21 septembrie / Două concerte intitulate „Pasărea Măiastră“, dedicate lui Constantin Brâncuşi şi Mariei Tănase, organizate în colaborare cu O.C.I. Moldova-Concert pentru a marca împlinirea a 140 de ani de la naşterea sculptorului Constantin Brâncuşi şi 103 ani de la naşterea cântăreţei Maria Tănase. Concertele au fost susţinute de orchestra de muzică populară „Lăutarii“, sub bagheta maestrului Nicolae Botgros şi de interpreţii: Marcel Pavel (România), Natalia Barbu (România/R. Moldova), Nelli Ciobanu (Republica Moldova), Nina Ţurcanu-Furtună (Republica Moldova), Corina Ţepeş (Republica Moldova) şi Marin Ganciu (Republica Moldova). Ambele evenimente au debutat cu schiţa de pantomimă „Pasărea în văzduh“ – moment special dedicat creaţiei lui Constantin Brâncuşi, în interpretarea actorului-mim George Ciolpan. Primul concert a avut loc pe data de 20 septembrie pe scena Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ din Bălţi. Prezent la eveniment, acad. Valeriu Matei, directorul ICR Chişinău a evidenţiat importanţa celor doi artişti, Constantin Brâncuşi şi Maria Tănase, în istoria culturii române şi universale reiterând angajamentul luat de Institutul Cultural Român în vederea promovării marilor personalităţi ale culturii române prin intermediul programelor şi proiectelor sale. Spectacolul de la Bălţi a fost urmărit de peste 550 de spectatori, iar în sală s-au aflat: consulul general al României la Bălţi Mihai Baciu, directorul O.C.I. „Moldova-Concert“, Andrei Locoman, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai principalelor instituţii de cultură şi învăţământ din localitate. Spectacolul de la Chişinău a avut loc pe data de 21 septembrie, la Palatul Naţional, în prezenţa E.S. Daniel Ioniţă, ambasadorul României în Republica Moldova, a viceprim-ministrului Guvernului Republicii Moldova, Gheorghe Brega, a reprezentanţilor corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova şi a numeroase personalităţi ale vieţii politice şi culturale de pe ambele maluri ale Prutului. În deschiderea concertului, acad. Valeriu Matei a rostit o scurtă alocuţiune despre cei doi mari artişti români. Pe durata celor mai bine de două ore de program, cei peste 1.500 de spectatori de la Chişinău au putut asculta atât piese interpretate de Orchestra Naţională de Muzică Populară „Lăutarii“, sub bagheta maestrului Nicolae Borgros, cât şi interpretări sau re-interpretări ale unor piese celebre din repertoriul Mariei Tănase. Concertele au fost prezentate de actorul Nicolae Jelescu.

20-28 septembrie / Vernisarea expoziției „Constantin Brâncuși – Pasărea măiastră“, la Bălți și Chișinău, cu prilejul concertelor de gală „Pasărea Măiastră“, care au avut loc în cele două orașe. Realizată în colaborare cu Centrul de cercetare, documentare și promovare „Constantin Brâncuși“ de la Târgu Jiu, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Patriarhia Română, expoziția a adus în fața publicului o serie de documente și fotografii legate de parcursul biografic al lui Brâncuși, imagini ale operelor sale, exegeze critice, articole, scrisori și mărturii referitoare la crezul artistic și existențial al lui Constantin Brâncuși, considerat de critica de specialitate drept cel mai important sculptor al secolului XX. Cele două vernisaje s-au desfășurat pe data de 20 septembrie, în incinata Teatrului Național „Vasile Alecsandri“ din Bălți (expoziția a putut fi vizitată până pe 27 septembrie); și pe data de 21 septembrie, în incinta Palatul Național „Nicolae Sulac“ din Chișinău (expoziția a fost deschisă publicului până pe 28 septembrie).

27 septembrie – 20 octombrie / Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ la Chişinău, în colaborare cu Centrul de Istorie și Cultură Militară a Ministerului Apărării al Republicii Moldova, a organizat în incinta Centrului de Istorie și Cultură Militară a Ministerului Apărării al Republicii Moldova, expoziția „Basarabia în perioada Primului Război Mondial“. Expoziţia a făcut parte din seria de evenimente organizate pentru a marca cei 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial şi a cuprins o serie de documente, mărturii și fotografii inedite, extrase din arhivele existente în Republica Moldova și Federația Rusă, referitoare la situația teritoriului basarabean în perioada 1914-1918. La vernisaj au participat: Vitalie Ciobanu, directorul Centrului de Istorie și Cultură Militară a Ministerului Apărării al Republicii Moldova, acad. Valeriu Matei, directorul ICR Chişinău, Alexandru Chirilenco, directorul Muzeului Militar din cadrul Centrului de Istorie și Cultură Militară a Ministerului Apărării al Republicii Moldova şi istoricul Nicolae Enciu, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În scurta sa prezentare, Vitalie Ciobanu a vorbit despre structura expoziţiei şi conţinutul său, mulţumind conducerii ICR Chişinău pentru implicare şi sprijinul acordat în vederea organizării acestei expoziţii valoroase. Acad. Valeriu Matei s-a referit mai întâi la programul-cadru al Institutului Cultural Român dedicat celor 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, după care a rostit o amplă alocuţiune despre rolul Basarabiei în Primul Război Mondial, referindu-se la trei etape distincte pe care aceasta le-a parcurs şi care au finalizat cu Unirea Basarabiei cu România: începutul războiului, când Basarabia a fost folosită pe post de bază de alimentare şi zonă de recrutare a soldaţilor folosiţi în prima linie a frontului, perioada în care provincia a fost zonă limitrofă a frontului şi, în sfârşit, ultima etapă a războiului, începută în primăvara lui 1917, odată cu dezagregarea armatei ţariste şi a anarhiei instaurate pe teritoriul Basarabiei, care a creat premizele necesare pentru decizia istorică a Sfatului Ţării de a se uni cu România, la 27 martie 1918. La rândul său, istoricul Nicolae Enciu s-a referit la istoria Basarabiei în timpul Primului Război Mondial făcând referire mai ales la aspectele sociale, administrative şi politice ale zonei.
Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir“ de la Istanbul

2 septembrie – 7 octombrie / Reprezentanța a sprijinit primul proiect româno-turc de teatru Cooperare teatrală româno-turcă – Tandem Teatral „Istanbul – Bucharest by play“, prin premiera piesei Ten Rengi/Culoarea pielii la Istanbul, în data de 4 octombrie, la Teatrul Ikincikat. Proiectul, produs de Asociația Culturală dramAcum București, în parteneriat cu asociația Koșe Istanbul, abordează o temă socio-politică, ce leagă Istanbulul de Babadag și de Constanța. Teatrul Ikincikat a programt cinci reprezentații ale piesei Ten Rengi/Culoarea pielii, r.: Andreea Vălean, în zilele 4, 5, 6, 15 și 21 octombrie 2016. 

2-4 septembrie / Lansarea volumului Înserare pe Bosfor. Antologie de poezie contemporană turcă, autor Niculina Oprea la sediul reprezentanței. Au avut loc și lecturi bilingve de poezie și proză atât din cartea lansată, cât și din volumele Ochii Istanbulului de Ayten Mutlu, Strada care caută marea de Hilal Karahan și Inițiatoarea de Mustafa Balel, apărute la edituri românești, în perioada 2014-2015 și traduse de Niculina Oprea. 80 de iubitori de literatură și de poezie au luat parte la eveniment. Autoarea Niculina Oprea a susținut la începutul evenimentului și prelegerea „Traducerea ca formă de cunoaștere“ în care a precizat următoarele: „din dorinţa de a familiariza cititorul cu personalităţile celor treizeci şi opt de poeţi selectaţi pentru această antologie, am considerat benefic să selectăm poeţi din generaţii diferite, ale căror trăsături particulare au marcat propria lor creaţie literară, dar şi pe cea a altor autori.“ Lansarea a fost urmată de o lectură în limbile română și turcă, în interpretarea poeților Niculina Oprea, Ayten Mutlu, Hilal Karahan, Mustafa Balel și Enver Ercan, care au citit poezii și pasaje de proză din volumele traduse și publicate în România.

18 septembrie – 11 octombrie / Vernisajul expoziției „Măiastra – Povestea nespusă a iei“, la Muzeul Mării din Istanbul. Expoziția a fost structurată pe trei componente: în prima zonă au fost expuse ii din diferite zone ale țării, dedicate diverselor ritualuri, a doua zonă a fost reprezentată de instalația de fotografii de arhivă ale A.S.R. Regina Maria a României în veşmânt tradiţional românesc, alături de seria de lucrări „La Blouse Roumaine – IA Gheparda“, reprezentând lucrări realizate în acrylic pe pânză de către artistul vizual Aurel Tar, iar cea de-a treia zonă a fost dedicată proiecţiei tradiţiei în modernitate, incluzând o videoproiecție în care a fost prezentat parcursul proiectului „Măiastra“ din 2013 până în prezent, dar şi colecţii inspirate din tradiţie, realizate de designeri români din domenii diverse: instalațiile Dorinei Horătău, ceramică home&deco, Una ca Luna, ceramică accesorii, Daniela Făiniș, design vestimentar, Izabela Mandoiu, accesorii piele, Simina Filat, bijuterie contemporană, Carla Szabo. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Consulatul General al României la Istanbul, Galeria Galateca din București și Muzeul Mării din Istanbul. Membrii ai corpului consular, iubitori ai artei populare și contemporane au fost prezenți la vernissaj pentru a admira o mică parte dintr-o Românie autentică, cea a valorilor profunde. În egală măsură, proiectul a venit în întâmpinarea nevoilor comunităţii româneşti din Istanbul, acelea de a-și conserva şi consolida identitatea culturală și în afara granițelor.

20 septembrie / Proiecția filmului românesc Şi caii sunt verzi pe pereți, r:. Dan Chișu, la sediul reprezentanței. Şi caii sunt verzi pe pereți este un film produs în anul 2012 și semnat de regizorul și producătorul Dan Chișu având ca subiect o poveste despre iluzia îmbogățirii. O loterie online falsă schimbă în mod dramatic câteva destine ale personajelor din film. Filmul a fost foarte bine primit de tinerii turci prezenți.

23 septembrie / Proiecția filmului românesc Cuibul de viespi, r.: Horea Popescu, la sediul reprezentanței, în parteneriat cu Asociația România pentru Asistență și Solidaritate Socială. Cuibul de viespi are ca inspirație piesa Gaițele de Alexandru Kirițescu. Din distribuția filmului fac parte: Ovidiu Iuliu Moldovan, Coca Andronescu, Tamara Buciuceanu, Tora Vasilescu, Alexandru Repan, Maria Ploae, George Constantin, Mircea Albulescu, Marin Moraru, Aimee Iacobescu, Ileana Stana Ionescu, Camelia Zorlescu, Vasile Muraru. La eveniment a luat parte și E.S. Ambasadorul României în Republica Turcia, Gabriel Şopandă, alături de reprezentanți ai Consulatului General al României de la Istanbul, membrii diasporei și invitații lor turci. Înaintea proiecției, E.S. Ambasadorul României în Republica Turcia s-a întâlnit cu reprezentanții comunității românești din Istanbul pentru discuții pe teme de interes pentru diasporă.