Proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative
Yüklə 3,33 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Primăria Municipiului Bălţi
Articolul 4. Modul de eliberare şi de prelungire a patentei
(6) Patenta se eliberează şi se prelungeşte de inspectoratul fiscal teritorial, pe raza căruia solicitantul îşi are domiciliul sau la locul de desfăşurare a activităţii preconizate, în decurs de 3 zile de la data depunerii cererii, documentelor perfectate în modul respectiv şi după achitarea taxei pentru patentă stabilite. (7) Patenta poate fi eliberată de primăria în a cărei rază de administrare solicitantul intenţionează să-şi desfăşoare activitatea în baza patentei, în cazul dacă în localitatea respectivă nu este amplasat inspectoratul (oficiul) fiscal. Patenta eliberată de primărie este valabilă numai pe teritoriul administrat de aceasta.
la alineatul (1), textul „În cazul prevăzut la alin.(7)” înlocuieşte cu textul „În cazurile prevăzute la alin.(6) şi (7)”; (3) Împreună cu cererea de eliberare a patentei pentru unul din genurile de activitate enumerate la poziţiile 2.1, 2.2, 2.3, 2.5, 2.6, 2.12, 2.13, 2.14, 2.15, 2.16 din anexa la prezenta lege, solicitantul prezintă copia de pe diplomă sau de pe alt act privind studiile ce confirmă nivelul de calificare necesar desfăşurării genului de activitate respectiv. alineatul (3), va avea următorul cuprins: ,,(3) Împreună cu cererea de eliberare a patentei pentru unul din genurile de activitate enumerate la poziţiile 2.4, 2.5, 2.6, 2.8 şi 2.33 din anexa la prezenta lege, solicitantul prezintă autorizaţia/certificatul de la autoritatea publică centrală/locală de specialitate ce confirmă nivelul de calificare necesar desfăşurării genului de activitate respectiv.”; Ministerul Economiei În partea ce ţine de excluderea din lista dată a unor activităţi, cum ar fi predarea limbilor străine, predarea/meditarea unor discipline, organizarea cercurilor de interese (art.4 alin.(3)), în opinia noastră este prematur de a decide fără o analiză în acest sens. Reiterăm că, în anul curent, Institutul Naţional de Cercetări Economice va efectua un studiu privind evaluarea activităţilor economice în baza patentei de întreprinzător, avantajele/dezavantajele acesteia cu înaintarea recomandărilor ce se impun. Astfel, după caz, se va propune menţinerea patentei de întreprinzător pentru unele genuri de activitate şi/sau substituirea patentei de întreprinzător cu alte forme organizatorico-juridice de desfăşurare a activităţii economice independente cu stabilirea unui sistem simplificat de impozitare. Ministerul Justiţiei La art.4 se va examina oportunitatea noilor prevederi, or prezentarea copiei de pe diplomă sau de pe alt act privind studiile ce confirmă nivelul de calificare necesar desfăşurării genului de activitate respectiv pentru eliberarea patentei pentru unul din genurile de activitate (în sensul normei în vigoare) se consideră o cerinţă suficientă. Primăria Municipiului Bălţi Nu este clar ce fel de document, diplomă sau de pe alt act privind studiile ce confirmă nivelul de calificare necesar desfăşurării genului de activitate la poziţia 2.33 din anexa la prezenta lege. Asociaţia Contabililor din Sectorul Agroalimentar din Republica Moldova (ACA RM) Din momentul adoptării de către Parlamentul Republicii Moldova a Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr.93-XIV din 15 iulie 1998 în ţară a demarat o campanie făţişă de sărăcire a conţinutului acestui act legislativ, de complicare a activităţii titularilor de patentă prin introducerea sistematică a unor modificări, restricţii şi interdicţii noi. În particular, afirmaţia dată este demonstrată de următoarele fapte: • deja peste câţiva ani după adoptarea legii nominalizate articolul 24 din Codul fiscal a fost completat cu alineatul (11) potrivit căruia subiecţilor economici autohtoni li se interzice de a recunoaşte ca deduceri fiscale sumele achitate sau suportate în folosul titularilor patentei de întreprinzător. Aceasta a limitat semnificativ sfera de activitate a titularilor patentei de întreprinzător (mai cu seamă, în cazul desfăşurării activităţii expuse la poziţia 2.13 din anexa la lege), a redus multiplu cercul solicitanţilor (în special, din sectorul real al economiei naţionale) al unor servicii instructive nonformale prestate de titularii patentei în cauză; • prin faimoasa Lege nr. 178 din 11 iulie 2012 s-a procedat la reducerea triplă (de la 300000 lei la 100000 lei) a cuantumului maxim al veniturilor obţinute de titularul patentei într-o perioadă de 12 luni consecutive. Ce-i drept, această restricţie a funcţionat doar circa 15 luni, iar apoi sub presiunea contestărilor în masă, a fost anulată prin Legea nr. 166 din 11 octombrie 2013; • în articolul 124 alineatul (2) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014 au fost incluse opt tipuri de instituţii sau organizaţii în cadrul cărora se permite de desfăşurat învăţarea pe tot parcursul vieţii în contextul educaţiei nonformale. Printre entităţile abilitate cu acest drept se numără, în particular, întreprinderile, asociaţiile profesionale şi alte organizaţii. Titularii patentei de întreprinzător în lista dată nu se regăsesc (adică lipsesc), ceea ce în aspect formal poate fi considerat ca ceva logic, deoarece titularii în cauză sînt nişte cetăţeni concreţi ai Republicii Moldova (potrivit articolului 2 din Legea nr.93-XIV), iar cetăţenii nicidecum nu reprezintă instituţii sau organizaţii. Profitând de intrarea în vigoare a Codului educaţiei şi interpretând în mod simplistic, tendenţios şi unilateral prevederile articolului 124 alineatul (2) din acest act legislativ, fără o corelare măcar cât de mică cu alte legi de o importanţă mai generală şi cu un caracter mai universal (de exemplu, Constituţia Republicii Moldova, Codul civil al Republicii Moldova etc.), Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a emis circulara nr. 26-08/3-11-7153/10533 din 17 decembrie 2015 prin care a obligat inspectoratele fiscale de stat teritoriale şi primăriile să sisteze eliberarea/prelungirea patentei de întreprinzător pentru genurile de activitate expuse la poziţiile 2.12-2.14 în anexa la legea în cauză. Ca răspuns la această circulară şi interdicţia prescrisă de ea la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat au parvenit în scurt timp numeroase contestări şi apeluri critice (inclusiv de la personalităţi notorii în domeniul contabilităţii, impozitării şi auditului care deţin patentă de întreprinzător). Printre acestea se numără şi adresarea semnată de 28 de persoane (inclusiv doi profesori universitar şi un ex-ministru al finanţelor) care este prezentată în anexa 1. Sub presiunea argumentelor invocate (probabil, inclusiv şi a celor expuse în anexa 1) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a emis pe 2 februarie 2016 circulara nr. 26-08/3-11-7573/673 prin care a anulat scrisoarea sa nr.26-08/3-11-7573/10533 din 17 decembrie 2015; • eşecul suferit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat la capitolul suprimării titularilor patentei de întreprinzător care practică genurile de activitate expuse la poziţiile 2.12 - 2.14 din anexa la legea în cauză la determinat pe organul de resort să se comporte mai prompt, mai ofensiv şi mai puţin vulnerabil, rezolvând mort-copt problema dată, adică în defavoarea unor cetăţeni simpli care activează legal în baza patentei de întreprinzător. Cu acest scop pe site-ul Ministerului Finanţelor a fost plasat urgent proiectul modificărilor şi completărilor care urmează să fie discutate şi aprobate de Parlament vizavi de Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Astfel, articolul XI din acest proiect prevede (nici mai mult, nici mai puţin) ca poziţiile 2.12 – 2.14 (deopotrivă cu încă alte patru poziţii) să fie excluse din anexa la legea în cauză. Şi dacă regretabila circulară a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.26–08/3-11-7153/10533 din 17 decembrie 2015 se axa, cel puţin, pe anumite argumente (fie chiar şi dubioase), menţionând totuşi la contribuabili timida speranţă că adevărul poate triumfa, apoi pretinsa modificare a legislaţiei privind patenta de întreprinzător sub formă de excludere a 7 genuri de activitate din anexă nu se bazează nici pe argumente concludente, nici pe discuţii prealabile cu societatea civilă, nici pe anumite calcule autentice în stare să demonstreze nocivitatea situaţiei existente şi beneficiile certe ale bugetului public naţional în cazul modificării acesteia, nici pe tendinţa de a îmbunătăţi câtuşi de puţin viaţa unui stat social anumit sau de a minimiza mişcarea protestatară din ultimul timp etc. Cu alte cuvinte, poziţia aleasă de puterea legislativă în soluţionarea aşa-ziselor „discrepanţe dintre prevederile Legii cu privire la patenta de întreprinzător şi prevederile Codului educaţiei la capitolul desfăşurării activităţii de instruire” (aproximativ aşa este prezentat mărul discordiei în circulara I.F.P.S. din 2 februarie 2016) deloc nu este constructivă şi neglijează totalmente raţionamentele profesionale expuse recent în adresare prezentată în anexa 1. De aceea sintem nevoiţi să repetăm din nou argumentele juridice (dar nicidecum inventate) din adresarea menţionată. Aşadar, la o examinare mai atentă şi nepreconcepută a subiectului în cauză se constată cu uşurinţă că realmente între prevederile articolului 124 alineatul (2) din Codul educaţiei şi genurile de activitate expuse la poziţiile 2.12 – 2.14 din anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător NU EXISTĂ NICI UN FEL DE DISCREPANŢE şi iată de ce: • în primul rând, în Codul educaţiei se stabileşte NU CINE dintre cetăţeni (ce fel de specialişti, ce cadre didactice, ce categorii distincte de contribuabili etc.) au sau nu au dreptul de a desfăşura activităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii în contextul educaţiei nonformale, ci unde sau în cadrul căror instituţii sau organizaţii pot fi realizate astfel de activităţi (de exemplu, în instituţii de învăţământ superior, întreprinderi, asociaţii profesionale, alte organizaţii etc.). Iar acestea, fără îndoială, sînt două lucruri absolut diferite; • în al doilea rând, în articolul menţionat din Codul educaţiei nu sînt enumeraţi nu numai titularii patentei de întreprinzător (iar ei, la drept vorbind, nici nu puteau fi enumeraţi aici, întrucât nu reprezintă nici instituţii şi nici organizaţii), ci şi alte categorii de cetăţeni cu obligaţii specifice faţă de buget (donatorii, fondatorii unor entităţi, arendatorii etc.), precum şi păturile de persoane fizice cu cunoştinţe profunde într-un domeniu anumit şi cu o experienţă bogată de muncă (persoanele cu diplome de studii superioare eliberate de instituţii de prestigiu din străinătate, doctorii şi doctorii habilitaţi, conferenţiarii şi profesorii universitari, contabilii şi auditorii certificaţi, experţii licenţiaţi etc.). Dar (lucru foarte straniu) aceştia deloc nu-i interesează pe autorii proiectului de modificări; • în al treilea rând, la cetăţenii simpli ai Republicii Moldova în mod firesc se iscă întrebarea din ce cauză proiectul modificărilor în cauză a apărut aşa de tîrziu şi anume: peste 18 luni – după adoptarea Codului educaţiei, peste 15 luni – după publicarea lui în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi peste 14 luni – după intrarea lui în vigoare. Oare trebuia să treacă atâta timp pentru ca organele de resort ale statului moldovenesc să vadă, în sfârşit, că există anumite „discrepanţe” între prevederile celor două acte legislative? Sau, poate, cauza pretinselor modificări rezidă nu în „dezvăluirea şi lichidarea discrepanţelor” inexistente în aspect juridic, ci în ceva mai prozaic şi mai dureros: deficitul înspăimântător al bugetului public naţional. Astfel, pentru orice persoană obiectivă şi iniţiată câtuşi de puţin în domeniul jurisprudenţei articolul 124 alineatul (2) din Codul Educaţiei sugerează expres cel puţin două concluzii vădite:
Astfel, în punctul 2.3 litera „b” din statutul asociaţiei obşteşti ACAP se menţionează că unul din obiectivele asociaţiei rezidă în asigurarea instruirii profesionale continue a contabililor şi auditorilor; în punctul 3.1 litera „a” din statutul asociaţiei obşteşti ACARM se stipulează că unul din scopurile entităţii constă în contribuirea la promovarea cunoştinţelor şi susţinerea intereselor contabililor practicieni din sfera agricolă şi industria alimentară în vederea ridicării nivelului profesional al acestora şi calităţii serviciilor prestate prin desfăşurarea programelor şi activităţilor de instruire etc. Totodată este cazul de accentuat că obiectivele (scopurile) nominalizate mai sus (cu alte cuvinte, prestarea serviciilor educaţionale) ale diverselor asociaţii se află în concordanţă deplină cu prevederile Legii cu privire la asociaţiile obşteşti nr. 837 din 17 mai 1996 (republicată în temeiul articolului IV al Legii nr. 178-XVI din 20 iulie 2007, cu renumerotarea elementelor şi corespunzător modificarea referinţelor). Astfel, în articolul 2 alineatul (3) din actul legislativ menţionat se specifică că unul din obiectele de activitate ale asociaţiilor obşteşti ce urmăresc beneficiul public îl constituie învăţământul, dobândirea şi propagarea cunoştinţelor. Pe de altă parte, în articolul 3 „Principiile de constituire şi de activitate ale asociaţiilor obşteşti” alineatul (2) al legii în cauză se stipulează literalmente următoarele: „Asociaţiile obşteşti sînt libere să-şi stabilească structura internă, să-şi aleagă scopurile, formele şi metodele de activitate”. Cu alte cuvinte, în funcţie de doleanţele solicitanţilor şi posibilităţile existente, asociaţiile obşteşti decid de sine stătător:
Astfel, colaborarea asociaţiilor obşteşti cu titularii patentei de întreprinzător este un lucru firesc, se practică de mai mulţi ani, aduce beneficii ambelor părţi şi se află în deplină concordanţă cu Legea cu privire la asociaţiile obşteşti. Acest fapt deloc nu contravine nici articolului 124 din Codul educaţiei al Republicii Moldova (deşi în circulara anulată a I.F.P.S nr. 26-0813-11-7153/10533 din 17 decembrie 2015 în mod tendenţios se afirma contrariul), deoarece în cazul asociaţiilor obşteşti (de exemplu, ACAP, ACARM etc.) serviciile educaţionale în aspect juridic şi economic sînt prestate clienţilor nu de titularii patentei de întreprinzător, ci nemijlocit de către asociaţii, în baza contractelor bilaterale încheiate între clienţi şi asociaţii. În aceste contracte titularii patentei de întreprinzător nu figurează. Pentru asociaţii ei exercită în cazul dat rolul de nişte simpli subantreprenori şi potrivit legislaţiei în vigoare nimeni nu are dreptul de a lipsi asociaţiile obşteşti de posibilitatea de a colabora cu titularii patentei de întreprinzător. În această ordine de idei, în articolul 1 din Codul civil nr. 1107 din 6 iunie 2002 se accentuează că libertatea contractuală şi inadmisibilitatea imixtiunii în afacerile private reprezintă pilonii de bază ai legislaţiei civile, iar întreprinzătorii (indiferent de forma organizării juridice a acestora) sînt liberi să-şi stabilească în formă contractuală drepturile, obligaţiile şi orice alte condiţii (inclusiv subantreprenorii din rândurile titularilor patentei de întreprinzător care practică genurile de activitate expuse la poziţiile 2.12 – 2.14) în cazul în care acestea nu contravin legii. Drepturile civile pot fi limitate printr-o lege organică doar în temeiurile prevăzute de Constituţia Republicii Moldova. Prin urmare, din cele expuse anterior rezultă explicit că în conformitate cu Codul educaţiei al Republicii Moldova Parlamentul urmează nu să excludă din anexa la Legea cu privire la patentă de întreprinzător genurile de activitate expuse la poziţiile 2.12-2.14, ci să precizeze că genurile de activitate în cauză nu pot fi practicate de sine stătător şi în mod direct, ci doar prin intermediul instituţiilor sau organizaţiilor enumerate în articolul 124 alineatul (2) din Codul educaţiei. La rândul său, în contextul acestei modificări a legii în cauză inspectoratele fiscale teritoriale şi, după caz, primăriile ar trebui:
|