Proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative
Yüklə 3,33 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 13,30 5,8 lei 58 6,1 lei 61
- 12,87 6,7 lei 44,67 6,95 lei 46,34
- 12,65 7,6 lei 38,00 7,8 lei 39
- 12,52 8,5 lei 34,00 8,65 lei 34,6
- 10 lei se va mări cu 30 bani
- Cota accizului propusă prin politica fiscală pentru anul 2016
- % accizului din preţul maxim Valoarea accizului % accizului din preţul maxim
- Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova
- Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova)
- Asociaţia Businessului European (EBA Moldova)
- Asociaţiei Investitorilor Străini (FIA)
- Se acceptă
Aşa dar, dacă conform accizului valabil la 01.01.2011 la un pachet de ţigarete cu preţul maxim declarat de 10 lei se achita acciz în proporţie de 13,30 %, iar la un pachet de 25 lei se achita 12,52 % fiind o diferenţă de 0,78 puncte procentuale, atunci conform accizului în vigoare la un pachet de 10 lei se achită acciz 58 %, iar la un pachet de 25 lei se achită 34,00 %, diferenţa constituind tocmai 24 puncte procentuale. Aceeaşi diferenţă, la cota accizului propusă pentru anul 2016 va fi de 26,4 %, adică se va mări cu 2,4 puncte procentuale. Avînd în vedere faptul că ţigaretele din segmentul celor mai ieftine se produc în mare parte în Republica Moldova, iar cele mai scumpe se importă în totalitate, putem conchide că actuala legislaţie fiscală impune producătorul autohton să achite acciz în proporţie de cca 58% din preţul maxim declarat al ţigaretelor, iar importatorul în proporţie de cca 34-38 % din preţul maxim declarat al ţigaretelor. O astfel de politică fiscală a dus la următorii indicatori dramatici pentru S.A. “Tutun-CTC”:
De menţionat că procentul ţigaretelor cu filtru produse de S.A. „Tutun-CTC” a scăzut considerabil în perioada 2011-2015 şi anume:
Cota accizului pentru ţigaretele care conţin tutun, cu filtru, propusă prin politica fiscală pentru anul 2016 de 220 lei+17% la 1000 buc. va înrăutăţi şi mai mult situaţia, în consecinţă S.A. „Tutun-CTC” nu va mai produce ţigarete cu filtru, iar producerea doar a ţigaretelor fără filtru, va duce la falimentarea societăţii. Menţionăm că deşi concurenţa între întreprinderile autohtone pe segmentul ţigărilor fără filtru este una acerbă, în ultima perioadă se atestă intrarea importatorilor şi pe acest segment. Atragem atenţia că conform cotei propuse, accizul pentru un pachet de ţigarete cu filtru, cu preţul maxim declarat de 10 lei se va mări cu 30 bani, iar pentru un pachet cu preţul maxim declarat de 35 lei doar cu 5 bani. Cu referire la plafonul minim al accizului de 250 lei/1000 buc, menţionăm că acesta este unul irelevant. Actualmente, cel mai mic preţ maxim declarat a unui pachet de ţigarete cu filtru este de 8 lei, iar în această situaţie accizul per 1000 buc. va constitui 288 lei. Considerăm că dacă prin politica fiscală nu se favorizează producătorul autohton, motivîndu-se pe angajamentele luate în structurile supranaţionale, atunci prin aceasta cel puţin nu trebuie să fie defavorizat producătorul autohton. În opinia noastră, o cotă a accizului echitabilă şi argumentată ar fi de 50 lei/1000 buc. + 40 % din preţul maxim declarat. Conform acestei formule, vom avea următoarele valori ale accizelor şi ale procentului acestora din preţul maxim declarat, în raport cu formula propusă prin politica fiscală pentru anul 2016:
(50 lei/1000 buc + 40%) Cota accizului de 50 lei/1000 buc. + 40 % din preţul maxim declarat pe de o parte va duce la descreşterea diferenţei exorbitante dintre accizul ce va constitui 61 % din costum maxim declarat pentru un pachet de 10 lei şi accizul ce va constitui 34,6 % din preţul maxim declarat pentru un pachet de 25 de lei, iar pe de altă parte va permite atingerea nivelului de acumulări în buget planificate pentru anul în gestiune. Cota de 50 lei/1000 buc. + 40 % este una echitabilă pentru producătorul autohton, dar dacă se insistă ca cota fixă să fie mai mare, pot fi examinate/aprobate şi alte formule, spre exemplu 110 lei/1000 buc. + 32 %. Pe lîngă cifrele menţionate, un factor ce nu poate fi neglijat este cel social. O formulă echitabilă a accizului, va duce la creşterea considerabilă a producţiei autohtone, ceea ce va atrage majorarea salariilor muncitorilor şi mărirea numărului de angajaţi în industria tutunului, dar şi majorarea defalcărilor în bugetul de stat. O politică fiscală corectă în raport cu producătorii autohtoni, ar duce la o creştere semnificativă a ţigaretelor cu filtru produse în Republica Moldova, inclusiv de către S.A. „Tutun-CTC”, în care statul deţine cca 91% acţiuni. Capacitatea de producere a S.A. „Tutun-CTC” este de cca 9 mlrd. ţigarete pe an, iar în 2015 aceasta a fost folosită la nivelul de doar 13,6%. În contextul celor expuse, stimate domnule Ministru, solicităm respectuos, dar şi insistent, ca la aprobarea politicii fiscale pentru anul 2016 să se ia în calcul interesele producătorilor autohtoni de ţigarete, astfel încît, aceştia cel puţin să nu fie defavorizaţi în raport cu producătorii externi. Soluţia ce ar duce la atingerea acumulărilor planificate în buget, dar şi ar permite producătorului autohton să evite falimentul, este micşorarea cotei fixe şi majorarea cotei Ad valorem al accizului, spre exemplu în una din formulele propuse de noi: 50 lei/1000 buc. + 40 % sau 110 lei/1000 buc. + 32 % din preţul maxim declarat. Atragem atenţia că politicile fiscale promovate de producătorii externi de ţigarete, au dus la situaţia în care în ţările vecine nu mai au producători autohtoni care ar deţine cote importante pe piaţă. Spre exemplu producerea/vînzarea în Ucraina este controlată în totalitate de 4 companii internaţionale: Philip Morris, British American Tobacco, Jappan Tabacco Internaţional şi Imperial Tobacco Group. Politica fiscală propusă pentru anul 2016 va duce la aceleaşi consecinţe şi pentru Republica Moldova. Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova CNSM nu susţine propunerea ministerului de stabilire a accizului pentru „Bere fabricată din malţ” în mărime de 5 lei, comparativ cu 2,15 lei pentru 1 litru actualmente, fapt ce va afecta vînzările întreprinderilor producătoare şi implicit salariaţii acestora. Mai mult decît atît, proiectul legii şi sinteza tabelară a propunerilor la proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, conţine date eronate în partea ce ţine de stabilirea cotei accizului la bere şi vin în contradicţie cu prevederile Cadrul bugetar pe termen mediu (2016-2018), în partea ce ţine de „Obiectivele politicii fiscale pentru anii 2016-2018”, la compartimentul „Accize” pentru anul 2016, se prevede majorarea cotelor accizelor stabilite în sume fixe (băuturi alcoolice, oxigen, azot, articole de bijuterie sau de giuvaiergerie, autoturisme, alte tutunuri şi înlocuitori de tutun fabricate), prin ajustarea acestora la rata inflaţiei prognozată pentru anii 2016 – 2018. Prin urmare, cota accizului pentru „Bere fabricată din malţ” trebuie să fie stabilită în mărime de 2,38 lei pentru 1 litru (2,15 lei *110,5%), dar nu 5 lei precum prevede proiectul. Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham Moldova) Propunem substituirea după cum urmează: Poziţia tarifară 220300 Bere fabricată din malţ / Cota accizului 2.38 MDL / Lt Argumentarea: 1.Mărimea accizei de 5.0 MDL/Lt este contrar Cadrul bugetar pe termen mediu 2016-2018 conform căruia „majorarea cotelor accizelor stabilite în sume fixe, prin ajustarea acestora la rata inflaţiei prognozată pentru anii 2016 – 2018; adica 10,5%. 2. Conform practicii europene cota accizului per alcool absolut la alcool etilic este de 2 ori mai mare decît cea la bere, astfel cota propusă este contrar acestei practici, ba din contra face ca accizul la bere per Lt alcool absolut va fi mai mare. Moldova va fi unica ţară în Europa care va avea acciza mai mare la bere faţă de alcool etilic. 3. În ţările vecine, România şi Ukraina, accizul la bere este de respectiv 1,60 MDL/lt şi 2.11 MDL/Lt. Astfel, mărimea accizei propuse va fi de respectiv 3 ori si 2,5 ori mai mare decît în ţările vecine, ceea ce va favoriza contrabanda şi importul individual în cantităţi semnificative. 4. Creştere nefondat de mare a accizului la bere va pune în condiţii de competitie nevaforabile producătorii locali de bere faţă ceilalţi producători de alcool, ceea ce poate duce la închiderea întreprinderilor producătoare autohtone de bere.
220600 510 Cidru de mere şi cidru de pere 220600 810 Cidru de mere şi cidru de pere / Cota accizului 2.38 MDL /Lt (similar poziţie 2203 Bere fabricată din malţ) Argumentare: 1. Suma accizelor percepute la bugetul de stat la ora actuală din poziţiile tarifare sus-menţionate este, practic, egală cu zero. În categoria menţionată „cidru de mere şi pere” nu există venituri deoarece accizul înalt nu stimulează nici producerea locală şi nici importul acestui produs. Apariţia şi dezvoltarea cidrului ca produs accizabil va permite generarea şi colectarea fondurilor suplimentare la bugetul de stat prin animarea acestei categorii şi a consumului respectiv. 2.Practica ţărilor vecine (România, Polonia), care au lansat recent cidrul, demonstrează că micşorarea ratei accizului, în cazul României este zero din 2016, a fost un element definitoriu pentru dezvoltarea acestui categorii de produs. 3. De asemenea, practica internaţională demonstrează, că inclusiv în ţările care sunt considerate a fi tradiţional consumatoare de bere, rata accizului la cidru nu depăşeşte, sau chiar este mai mică decât a berii, deoarece aceste produse sunt considerate a fi din aceeaşi categorie. În Anglia, unul din liderii mondiali la producere şi vânzare de cidru, accizele la cidru sunt de 3 ori mai mici decât la bere. În Germania, ţară cu tradiţii în consumul de bere, cidru nu este accizat. Polonia, lider European în producerea de mere, a redus accizul la cidru până la nivelul berii, pentru a motiva consumul şi a valorifica consumul de mere locale 4. Producerea cidrului va permite valorificarea în exclusivitate a merelor moldoveneşti pentru producerea bazei de cidru, astfel oferind pomiculturii locale noi perspective de dezvoltare şi creşterea valorii adăugate în ţara producătoare de mere.
(ref. poziţia tarifară 220300 - Bere fabricată din malţ) Marimea accizei de 5.0 MDL/Lt este în contradicţie cu prevederile Cadrului bugetar pe termen mediu 2016-2018 conform caruia se prevede majorarea cotelor accizelor stabiliteîn sume fixe, prin ajustarea acestora la rata inflaţiei prognozată pentru anii 2016 – 2018; adica 10,5%. La fel, conform practicii europene cota accizului per alcool absolut la alcool etilic este de 2 ori mai mare decît cea la bere, astfel cota propusa nu corelează cu aceste practici, ci din contra facedetermină ca accizul la bere per Lt alcool absolut va fi mai mare. Moldova va fi unica ţară în Europa care va avea acciza mai mare la bere faţa de alcool etilic. In tarile vecine, Romînia şi Ucraina, accizul la bere este de respectiv 1,60 MDL/lt si 2.11 MDL/Lt. Astfel marimea accizei propuse va fi de respectiv 3 ori si 2,5 ori mai mare decit in tarile vecine, ceea ce va favoriza contrabanda şi importul individual în cantităţi semnificative. Considerăm că cresterea excesiv de mare a accizului la bere va pune în condiţii de competiţie nevaforabile producătorii autohtoni fapt ce va conduce la închiderea întreprinderilor producătoare autohtone de bere. Se propune ca modificarea pentru poziţia tarifară 220300 Bere fabricată din malţ cota accizului să constituie 2.38 MDL / Lt . (ref. poziţia tarifară 220600 - Alte băuturi fermentate (de exemplu cidru de mere, cidru de pere, hidromel; amestecuri de băuturi fermentate şi amestecuri de băuturi fermentate şi băuturi nealcoolice, nedenumite şi necuprinse în altă parte) Suma accizelor percepute la bugetul de stat la ora actuală din poziţiile tarifare sus-menţionate este, practic, egală cu zero. În categoria menţionată „cidru de mere şi pere” nu există venituri deoarece accizul înalt nu stimulează nici producerea locală şi nici importul acestui produs. Apariţia şi dezvoltarea cidrului ca produs accizabil va permite generarea şi colectarea fondurilor suplimentare la bugetul de stat prin animarea acestei categorii şi a consumului respectiv. Practica ţărilor vecine (Romania, Polonia), care au lansat recent cidrul, demonstrează că micşorarea ratei accizului, in cazul Romania este zero din 2016, a fost un element definitoriu pentru dezvoltarea acestui categorii de produs. De asemenea, practica internaţională demonstrează, că inclusiv în ţările care sunt considerate a fi tradiţional consumatoare de bere, rata accizului la cidru nu depăşeşte, sau chiar este mai mică decît a berii, deoarece aceste produse sunt considerate a fi din aceeaşi categorie. În Anglia, unul din liderii mondiali la producere şi vînzare de cidru, accizele la cidru sunt de 3 ori mai mici decît la bere. În Germania, ţară cu tradiţii în consumul de bere, cidru nu este accizat. Polonia, lider European în producerea de mere, a redus accizul la cidru pînă la nivelul berii, pentru a motiva consumul şi a valorifica consumul de mere locale Subliniem, că producerea cidrului va permite valorificarea în exclusivitate a merelor moldoveneşti pentru producerea bazei de cidru, astfel oferind pomiculturii locale noi perspective de dezvoltare si cresterea valorii adaugate in ţara producatoare de mere. Se propune de a introduce în categoria 2206, prin separarea unei subcategorii dedicate cidrului de mere şi pere. Acestă subcategorie va include poziţiile tarifare: 220600 310 Cidru de mere si de pere 220600 510 Cidru de mere si cidru de pere 220600 810 Cidru de mere si cidru de pere /Cota accizului 2.38 MDL /Lt (similar pozitie 2203 Bere fabricate din malt)
Reiteram poziţia noastră, ca orice majorare viitoare a accizei pentru ţigări şi tutunuri să fie graduală şi bazată exclusiv pe componenta specifică. Considerăm că această abordarea contribuie la stabilizarea situaţiei pe piaţa internă a produselor din tutun, în acelaşi timp asigurînd predictibilitatea veniturilor fiscale. Este de menţionat şi faptul că această abordare este susţinută şi de politica fiscală a statelor-membre ale UE şi este recomandată de FMI. De asemenea, salutăm introducerea accizei minime pentru ţigaretele cu filtru şi menţionăm că în baza angajamentelor asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu UE[1], şi anume de aliniere la Directiva 2011/64/EU privind structura şi ratele accizelor, acciza la ţigarete urmează să atingă nivelul minim de 90 Euro/’000 pînă în anul 2025. În acest context, menţionăm că în conformitate cu principiile expuse în Directiva 2011/64/EU acciza minimă se calculează în baza preţului mediu ponderat din anul precedent. În concluzie, pledăm pentru majorarea graduală a cotei accizei, bazată pe o structură echilibrată, rezonabilă şi durabilă, care să asigure realizarea obiectivelor fiscale ale Guvernului în ceea ce priveşte veniturile bugetare prin dezvoltarea unui calendar de creştere graduală a accizei pe termen lung, pînă în anul 2025/2030. Aceasta ar permite asigurarea previzibilităţii şi consistenţei politicii fiscale a statului, fără a distorsiona piaţa produselor din tutun şi fără a stimula dezvoltarea fenomenului de trafic ilegal cu ţigarete Asociaţiei Investitorilor Străini (FIA) Considerăm că propunerea de a majora cota accizei la bere de 2,3 ori contravine Obiectivelor politicii fiscale şi vamale pe termen mediu 2016 - 2018 şi care acre drept scop neadmiterea afectării veniturilor fiscale prin deprecierea mijloacelor băneşti în timp, urmare a fenomenului inflaţionist. Dorim să menţionăm că aşa cum este menţionat în explicaţiile Ministerului finanţelor la acest capitol rata inflaţiei prognozată pentru anul 2016 este de 10,5%, iar majorarea cotei accizei la bere constituie conform proiectului 132%. La alte mărfuri supuse accizelor cota a fost majorată în mediu cu10,5%. Considerăm ca majorarea accizei la bere cu 132% ar fi nejustificată şi neechitabilă în comparaţie cu alţi agenţi economici care produc şi livrează.
Considerăm nefondată majorarea accizului la bere fabricată din malţi de 2, 3 ori. Modificarea propusă contravine prevederilor CBTM 2016-2018, ce prevede majorarea accizului stabilit în sume fixe prin ajustarea acestora la rata inflaţiei prognozate pentru anii 2016-2018, care constituie 10,5 %. În scopul susţinerii industriei prelucrătoare de fructe şi stimularea producerii băuturilor fermentate, propunem ca în Anexa nr.1 la întreaga poziţia tarifară 2206 00, la care se clasifică cidru (un produs obţinut prin fermentare) să fie stabilită cota accizului de 2,15 lei/litru (similar cu berea în vigoare). Conform normelor internaţionale, cota de acciz pentru produse direct concurente sau direct substituibile nu poate fi stabilită în mod diferenţiat. Nu se acceptă. Majorarea cotelor accizelor la produsele petroliere are drept scop ajustarea treptată a acestora la nivelul european în contextul angajamentelor asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere RM-UE, precum şi întru acumularea de surse financiare suplimentare la buget şi dezvoltarea infrastructurii drumurilor. Totodată, măsura dată reiese şi din realizarea dispoziţiei art.122 alin.(2) din Codul fiscal, care prevede indexarea cotelor accizelor la produsele petroliere importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova la mărimea creşterii anuale a produsului intern brut nominal prognozat pentru anul respectiv faţă de anul precedent (pentru anul 2016 – 11,4 %).
În contextul angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, măsurile de politică fiscală, în partea ce ţine de cota accizului şi baza de calcul a accizului pentru produsele din tutun, urmează a fi examinate în procesul armonizării legislaţiei fiscale la Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21.07.2011 privind structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, care se va realiza în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere nominalizat. De asemenea, majorarea cotei accizelor la ţigaretele cu filtru are drept scop ajustarea graduală a acestora la nivelul ţărilor din regiune, inclusiv la standardele europene, fapt ce va permite menţinerea nivelului actual de încasare a accizei şi nu va permite diminuarea semnificativă a veniturilor bugetare. La aceasta, determinarea cotei accizelor la ţigarete se efectuează prin intermediul unui model de simulare a impactului fiscal urmare modificării cotelor accizelor la ţigarete. Se acceptă în varianta autorului cu stabilirea cotei accizei de 2,38 lei/litru. Se acceptă în varianta autorului cu stabilirea cotei accizei de 2,38 lei/litru. Se acceptă, cu stabilirea cotei accizului de 2,38 lei/litru pentru cidru de mere şi cidru de pere. Se acceptă în varianta autorului cu stabilirea cotei accizei de 2,38 lei/litru. A se vedea argumentele expuse mai sus. Se acceptă, cu stabilirea cotei accizului de 2,38 lei/litru pentru cidru de mere şi cidru de pere. Se acceptă în varianta autorului cu stabilirea cotei accizei la bere de 2,38 lei/litru. Se acceptă în varianta autorului cu stabilirea cotei accizei la bere de 2,38 lei/litru. Se acceptă, cu stabilirea cotei accizului de 2,38 lei/litru pentru cidru de mere şi cidru de pere. Anexa nr.2
Yüklə 3,33 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||