Project title goes here

2.3. Analiza statisticii import/export

36. Industria uşoară ocupă locul doi în topul sectoarelor exportatoare ale economiei naţionale, cedînd primul loc industriei alimentare. Începînd cu anul 2004, industria uşoară asigură peste ¼ din exportul total din Republica Moldova.

37. Exporturile totale de mărfuri efectuate de către întreprinderile autohtone în anul 2007 s-au cifrat la 1341,8 mil. dolari SUA, cu 27,6% mai mult faţă de anul 2006.

38. Importurile totale de mărfuri efectuate de către întreprinderile autohtone în anul 2007 s-au cifrat la 3689,9 mil. dolari SUA, cu 37,0 % mai mult faţă de anul 2006.

39. În anul 2007 exportul de mărfuri ale industriei uşoare a constituit 345,6 mil. dolari SUA, ceea ce reprezintă 25,8 % din totalul de export pe ţară şi este cu 22,2 % mai mult comparativ cu anul 2006 (anexa nr.4). Structura exporturilor de produse ale industriei uşoare este specificată în anexa nr.5, fiind reprezentată de trei grupuri de mărfuri, clasîndu-se în anul 2007 după cum urmează:

materiale textile şi articole din acestea – 79,9 % (276,3 mil.dolari SUA), cu 21,0 % mai mult comparativ cu anul 2006;

încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare – 11,7 % (40,3 mil.dolari SUA), cu 30,0 % mai mult comparativ cu anul 2006;

piei brute, piei tăbăcite, blănuri – 8,4 % (29,1 mil. dolari SUA), cu 23,3% mai mult comparativ cu anul 2006.

Astfel, poziţia dominantă în export o deţin materialele textile şi articolele din acestea.

40. În anul 2007 importul de mărfuri ale industriei uşoare a însumat 298,7 mil.dolari SUA, ceea ce constituie 8,1% din totalul importului pe ţară şi este cu 20,8% mai mult comparativ cu anul 2006. Importul de produse ale industriei uşoare în anul 2007 a avut următoarea structură:

materiale textile şi articole din acestea – 83,6% (249,8 mil.dolari SUA), sau cu 21% mai mult comparativ cu anul 2006;

piei brute, piei tăbăcite, blănuri, articole de voiaj etc. – 9,2% (27,5 mil.dolari SUA), sau cu 23,3% mai mult comparativ cu anul 2006;

încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare – 7,2% (21,4 mil.dolari SUA), sau cu 19,6% mai mult comparativ cu anul 2006.

41. În perioada 1997-2007 balanţa comercială pentru produsele industriei uşoare a fost una pozitivă. În anul 2007 gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a constituit 115,7%.
2.4. Investiţiile străine şi modelele de afaceri utilizate în industrie
42. Investiţiile străine în sectorul industriei uşoare, cu toate facilităţile existente, nu au obţinut mari proporţii. Facilităţile oferite potenţialilor investitori străini şi locali nu au condiţionat schimbări esenţiale în dezvoltarea industriei. Nu se atestă nici un caz de investiţii considerabile în construcţia întreprinderilor noi, conform standardelor europene şi cu utilare modernă.

43. Majoritatea investiţiilor în industria uşoară sînt de proporţii mici şi direcţionate, în mare parte, spre producţia cu ciclu limitat, de regulă, în regimul vamal de perfecţionare activă sau lohn, după cum este denumit în practica internaţională. Investiţiile în acest sector aparţin, preponderent, întreprinderilor străine din domeniu, care sînt în căutarea capacităţilor de producţie la preţuri rezonabile. Asemenea investitori creează întreprinderi cu capital străin, capitalul statutar fiind minim, iar investiţiile – direcţionate spre crearea condiţiilor de lucru şi lansarea afacerii. Utilajul tehnologic, în mare măsură, este importat temporar (utilaj folosit în alte ţări, unde costurile s-au majorat, de exemplu Macedonia, Polonia, România, Ungaria etc.), iar spaţiile de producţie sînt închiriate sau în acest scop sînt procurate clădiri cu destinaţie socială, care, după renovare, îşi schimbă destinaţia în producerea de confecţii.

44. Modelul de afacere folosit pe larg în Europa Centrală şi de Est este investiţia într-o întreprindere proprie şi stabilirea relaţiilor contractuale cu mai multe întreprinderi din Republica Moldova în calitate de solicitanţi ai regimului de perfecţionare activă (numiţi subcontractaţi). Importurile şi exporturile se efectuează centralizat de întreprinderile-cheie. Întreprinderile subcontractate nu suportă cheltuieli, deoarece materiile prime şi produsele finite sînt transportate de întreprinderea străină. În asemenea modele de afaceri, preţul practicat pentru toate întreprinderile este egal, iar clientul străin acoperă cheltuielile (de transport, export-import, şabloane etc.) întreprinderii principale din Moldova.

45. Un alt model, la fel de răspîndit în Republica Moldova, este crearea de întreprinderi cu capital străin, care nu dispun de spaţii de producţie proprii. Aceste întreprinderi, de regulă, închiriază un oficiu, importă materiile prime şi asigură repartizarea comenzilor la diferite întreprinderi de pe teritoriul ţării, acoperind cheltuielile de transport, asigurînd verificarea calităţii, acordînd asistenţă în organizarea producţiei etc. Întreprinderile în cauză sînt intermediari între producătorii din Moldova şi beneficiarii de servicii (comanditarii) de peste hotare.

46. Putem concluziona că întreprinderile străine mari şi-au concentrat investiţiile în ţările din UE (România, Polonia, Ungaria), iar în Republica Moldova continuă crearea spaţiilor de producţie cu investiţii minime. Asemenea investiţii sînt mai puţin durabile, deoarece depind în totalitate de tendinţele de pe pieţele internaţionale. În cazul în care clientul, în urma schimbării climatului de afaceri, poate uşor returna utilajul plasat în regim de import temporar, acesta poate, de asemenea, abandona spaţiile închiriate pentru a transfera activitatea într-o ţară unde preţul pe minut este mai atractiv (minut înseamnă unitatea de măsură în practica internaţională în confecţii. 1 minut standard în Republica Moldova variază de la 0,03 euro la 0,06 euro).

2.5. Regimul vamal de perfecţionare activă şi alte forme de

conlucrare. Valoarea adăugată

47. În domeniul confecţiilor s-au stabilit mai multe practici internaţionale de conlucrare, care sînt deja bine definite şi cunoscute: CM, CMT, FOB, Private Label şi Own Label.

48. Regimul vamal de perfecţionare activă (în continuare – „CM” sau „lohn”) este un sistem care cuprinde ciclul de producţie: croitul, cusutul, tratamentul umidotermic, ambalarea.

49. Următorul sistem, mai avansat, este „CMT” sau „semilohn”, care include ciclul de producere, plus aprovizionarea cu accesorii şi cu ambalaje (nasturi, aţă, cutii de carton, etichete, pungi, plastic etc.).

50. O altă formă este „FOB”, cînd clientul străin vine cu mostra şi plasează comanda, iar marfa este expediată de producător la destinaţia indicată de client. În multe cazuri clientul indică de unde pot fi achiziţionate materiile prime şi accesoriile, iar uneori chiar negociază preţurile în numele producătorului.

51. „Private Label” (marcă privată) este următoarea etapă, care presupune producerea propriu-zisă, aprovizionarea cu materii prime, designul şi elaborarea şabloanelor. Acest sistem este pe larg răspîndit la întreprinderile din Portugalia, Hong Kong, Polonia etc., care au activat în sistemul lohn în anii 1970-1980.

52. „Own Label” (marcă proprie) este etapa la care întreprinderea decide derularea ciclului de producţie, începînd cu ideea produsului, elaborarea, producerea, promovarea, elaborarea brandului propriu, marketing, vînzare etc.

53. Actualmente, în fabricarea îmbrăcămintei, sistemul lohn deţine mai mult de 95% din producţia totală pe republică, însă se conştientizează faptul că acest proces este temporar. În dezvoltarea de perspectivă a industriei, întreprinderile vor trece la alte forme menţionate, reieşind din posibilităţile şi interesele acestora.

54. Studierea experienţei altor ţări ne permite să concluzionăm că volumul de producţie în sistemul lohn către anul 2025 ar putea să descrească pînă la 15 %. Constatarea se bazează pe faptul că ţările care au adoptat sistemul lohn în anii ’60, către anul 1990 deja nu mai lucrau în acest sistem, reprofilîndu-se în FOB, producţia sub marcă privată sau marcă proprie.

55. Conform analizelor şi tendinţelor actuale, volumele de lohn în Moldova vor descreşte anual cu 2,8%. În varianta optimistă, aceste volume se vor transfera la alte forme de cooperare – FOB, marcă privată şi marcă proprie. Acest lucru se va întîmpla doar în cazul în care Guvernul va crea condiţii optime pentru dezvoltarea industriei uşoare în direcţia dorită.

56. În mod practic, la prima etapă, întreprinderile din Moldova vor trece la FOB – cel mai simplu proces de producţie, pentru că vor continua să lucreze la comandă, iar producătorii de materii prime vor fi indicaţi de client. În acelaşi timp, întreprinderile locale vor trebui să îndeplinească unele lucrări adiţionale, cum ar fi:

elaborarea designului tehnic;

achiziţionarea materiilor prime pe piaţa mondială;

finanţarea achiziţiilor şi a procesului de producţie;

înnoirea permanentă a utilajului şi a procesului tehnologic;

organizarea logisticii de import şi export;

asigurarea cu resurse umane a domeniilor specificate mai sus.

57. În ansamblu, industria uşoară, în procesul său de dezvoltare pe următorii 7 ani, are un şir de oportunităţi, dar este supusă şi unor riscuri în ceea ce priveşte menţinerea situaţiei actuale sau dezvoltarea după diferite scenarii.

58. Fiecare dintre schemele de conlucrare menţionate creează un nivel diferit al valorii adăugate a produsului. În linii generale, există doar două posibilităţi de creştere a valorii adăugate, şi anume:

extinderea serviciilor oferite de producător clienţilor săi;

fabricarea produsului finit pentru piaţa locală sau pentru export.

Este evident faptul că întreaga industrie nu poate să însuşească într-o perioadă scurtă sistemul FOB sau să treacă la fabricarea producţiei proprii, dar există posibilităţi de a începe, cu ritmuri reduse, producerea în paralel, aplicînd două sau trei sisteme, adică CM, CMT şi FOB.

În această perioadă producătorul va obţine experienţă în domeniul achiziţiilor de materii prime şi accesorii, în logistică. Va spori de cîteva ori baza impozabilă, volumele de export în termeni de valoare bănească şi fizică.