I MC.KI!
431
In in aceasta, nici preşedintele şi nici ducele nu cu-u pere, deşi lui Julien i se păru că citeşte în i plita de-a o face. Ei îşi plecară privirile, iar du-nulţumi să ofteze în aşa fel, îneît să-1 audă toţi. ■ •mul cu multe veste îşi pierduse răbdarea. VAil că unii vor să sfîrşesc mai repede, spuse el ii i Icpădînd cu totul politeţea zîmbitoare şi lim-măsurat, pe care Julien i le credea înnăscute; [ *A slîrşesc mai repede; şi nu ţin deloc seama de li pe care le fac pentru a nu jigni urechile L oricît de lungi ar putea ele să fie. Ei bine, dom-pi vorbi pe scurt. Şi vă voi spune pe şleau: Anglia Mc un gologan pentru a-1 pune în slujba cauzei < in.ii Pitt în persoană, dacă s-ar întoarce, şi tot ni ii c ii lot geniul lui, să-i mai păcălească pe micii Iun . urle/i, căci ei ştiu că scurta campanie de la m I a costat, numai ea, un miliard de franci. Şi Ifcţl să vorbesc pe şleau, adăugă omul cu multe Ui Artndu-se din ce în ce, am să vă spun :Ajutaţi-vă jjk'l Anglia nu mai are o guinee pentru voi, iar llu nu plăteşte, atunci Austria, Rusia, Prusia, umni curaj, dar n-au bani, nu sînt în stare să facă ■ i. o campanie, două, împotriva Franţei. Buica nădăjdui ca tinerii ostaşi strînşi de iacobini Iuţi de la prima campanie, sau poate de la a doua; (tri'ia, chiar dacă voi trece drept un revoluţionar în iiînr.ivnastră, care ştiţi cum stau lucrurile, la a pun ie veţi avea în faţă ostaşii din 1794, care nu (/lumii înregimentaţi în 1792. P dată, întreruperea porni din trei sau patru lo-tl
inimile, îi spuse lui Julien preşedintele, du-te şi I" i urat, în salonul de alături, începutul pro-11liI pe care l-ai făcut.
Bti i .i, spre marea lui părere de rău. Omul cu i. ■ i oferea tocmai la probabilităţile care for-i ui obişnuit al meditaţiilor lui.
ii nik;kii
433
i uni de tineri căpitani, printre care s-ar putea !■ Im i , un Hoche, un Jourdan, un Pichegru , dar | bine intenţionaţi. I M un priceput să-1 glorificăm, spuse preşedin-
;l-l facem nemuritor.
i in ii, trebuie să existe în Franţa două tabere, imul de La Mole, dar două tabere bine distincte, n mc. Să ştim pe cine trebuie să zdrobim. De-o
Ihii.iii, alegătorii, opinia publică, într-un cuvînt ti-i)l iuţi cei ce-1 admiră. Pe cînd el se ameţeşte cu
p) vorbelor goale, noi avem avantajul sigur de a bugetul.
■tru fl o întrerupere.
| tmiiiK.ua, domnule, îi spuse domnul de La Mole
I Iiiik mpsese, cu o măreţie şi o uşurinţă admira-Htn< .ii;i nu consumi, dacă te supără cuvîntul, dum-Bahtţt patruzeci de mii de franci din bugetul
I1 | >i/cei de mii pe care îi primeşti din lista civilă. I domnule, fiindcă mă sileşti, voi avea îndrăzneala | i ii exemplu. După cum nobilii dumitale strămoşi
" slîntul Ludovic la cruciadă, s-ar cuveni, yrl o sută douăzeci de mii de franci, să ne arăţi
■unent, o companie, dar ce spun ! o jumătate
i ....., lic ea şi de cincizeci de oameni, gata de
i devotaţi, pe viaţă şi pe moarte, cauzei noastre. | Un li slugi care, în caz de răscoală, te-ar îngrozi şi
itll ullarul, nobleţea pot pieri ca mîine, domnilor,
■ rea, în fiecare judeţ, o forţă de cinci sute de
■mii; şi spun devotaţi, gîndindu-mă nu numai
ii i h mc c/ului, ci şi la statornicia spaniolului.
ii iii din armata aceasta ar trebui alcătuită din
■ ni, din nepoţii noştri, din gentilomi adevăraţi,
■ i' 11(1 din lirapul revoluţiei franceze de la 1789.
Dostları ilə paylaş: |