Psihologie pastorală

2. Preoţii sunt subiecţi mai introvertiţi decât alţii, cu o scăzută nevoie de contacte sociale

Acesta este un fapt reconfirmat de nenumărate diagnosticări pastoral-psihologice. Preoţii tind să păstreze distanţele faţă de oameni, nu se simt atraşi excesiv de contactele sociale şi manifestă o scăzută nevoie de relaţii sociale. Acest fapt este însă în evidenţă contradicţie cu exigenţele profesiei pastorale şi cu „datoria relaţiilor” cu semenii.

3. Preoţii suferă de „anxietate socială” într-o măsură mai mare decât restul oamenilor. Ei sunt continuu marcaţi de o „frică de insucces şi de critică”, hiper-cortezie, inhibiţie în contactele sociale unită cu sentimente de culpă.

Diagnosticul psiho-pastoral confirmă o dispoziţie exagerată de adaptare la regulile sociale, până la o supunere/capitulare faţă de personalităţile autoritare. „Un mare număr de teste psihologice au revelat o realitate unică privitoare la seminaristul american tipic: în timp ce el are o foarte mare dorinţă de a-i ajuta pe ceilalţi, este caracterizat totodată de o inhibiţie care-l împiedică să intre în contact fără dificultăţi cu alte persoane. În timp ce justifică opţiunea lui profesională prin dorinţa de a se apropia afectiv de alţii, el consideră această apropiere foarte dificilă, pentru că este timid şi puţin sigur de colegii săi. De aceea, seminaristul apreciază mult autocontrolul şi stăpânirea de sine.”

Aceste rezultate privitoare la anxietate socială a preoţilor sunt de mare importanţă pentru practica pastorală. Iată câteva pericole:

• 
  preoţii consideră contactele cu semenii dificili şi obositoare, de aceea adeseori caută să le evite, ei se limitează la contactele pastorale de birou;
  
• 
  în dialogurile pastorale, ei încearcă să se refugieze în intervenţii distanţatoare, precum: instruire, confruntare cu date obiective, impunere de soluţii, comunicare într-un mod impersonal, folosind pronumele „noi”. Le este frică, în timpul dialogului, să se apropie prea mult de celălalt;
  
• 
  întâlnirea de suflet dintre preot şi o altă persoană nu poate avea loc deoarece adeseori preotul îşi ascunde chipul în spatele unei măşti, masca „rolului”.