Publicatie realizata cu suportul ministerului comunitatii flamande, departamentul economiei



Yüklə 2.25 Mb.
səhifə5/14
tarix12.08.2018
ölçüsü2.25 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   14

LIDERI


LOCALI

ORGANIZATII LOCALE

SCENARIUL ACTIUNI CONSTIINTÃ

MANUAL


PIETRELE DE CONSTRUCTIE
Sarcinile, obligatiile, rolurile

sindicatelor locale

Ce sprijin este necesar?
Solutionarea problemelor si conducerea în

mod mai profesional a

sindicatelor locale
Cum pot fi transmise mai departe

Cunostintele?

Ce mãsuri sunt valabile

în practicã?
PROGRAM DE ACTIUNE

ÎN ZONE

ADAPTAREA SCENARIULUI
ACTUALIZAREA MANUALULUI

PLANURI DE ACTIUNE
TELURI:MãsuriCine cu cineTermene

SUPORT?

OPUNERE?

EXISTÃ DEJA EXEMPLE?

LOCUL
Dacã nu existã un sediu specializat pentru seminarii educaţionale (cu toate dotările necesare), alegerea unui loc potrivit se hotãreste în funcţie de circumstanţele locale si de resursele disponibile.

Seminarul educaţional trebuie sã se desfãsoare într-un loc potrivit si relativ confortabil, unde se ajunge uşor cu mijloacele publice de transport. Se pot utiliza hoteluri, cabane, case de odihnã, etc.

În general, hotelul este singurul loc care convine. Dar, în general, este mai costisitor si nu oferă mereu o atmosferã propice, nici facilitaţi adecvate. În cazuri extreme se pot folosi clădiri diferite, una pentru curs, alta pentru locuit.

Formatorul trebuie, dacã este posibil, sã viziteze înainte locul stabilit, pentru a se asigura cã este convenabil.

Ideal este ca sã existe o salã pentru lucrul în plan si săli mai mici pentru lucrul pe subgrupe. Sălile sã fie luminoase, aerisite, la adăpost de zgomote si posibilitãti pentru tablã, retroproiector, panou pentru hârtie.

Trebuie sã existe si un loc unde participanţii sã se întâlnească după cursuri pentru discuţii.



INVITATIILE
După stabilirea grupului ţinta si nominalizarea participanţilor, trimiteţi invitaţiile sau cereţi sindicatului sã o facă.

Invitaţiile se trimit în timp util, pentru cã, adesea, membrii de sindicat trebuie sã facă mai multe demersuri pentru a putea participa, eventual un concediu. Sunt multe de făcut la locul de muncã înainte de a putea pleca la un seminar, mai ales dacã acesta se derulează pe mai multe zile si, mai ales, dacã se face cu cazare.

Invitaţia, eventual scrisoarea de invitaţie, trebuie sã furnizeze informaţiile de bazã despre seminar: tema, data, locul, etc. . Astfel, participanţii pot sã facă demersurile necesare.
INVITATIE* Introducere (cuvinte amicale)

* Titlul seminarului

* Programul provizoriu sau definitiv (dacã nu este gata, se dau lămuriri despre conţinut sau despre temele de bazã)

* Data


* Locul

* Ora de deschidere

* Ora de închidere

* Persoane de contact (numele, adresa, număr de telefon)

* Alte condiţii materiale (cazare, masã, pauze , etc.)

* Date orientative (cum se poate ajunge la curs, cum se pleacă , etc.

* Probleme financiare (locuit, masã, transport , etc.)

* Sfaturi despre ce trebuie sã aducă participanţii

* Informaţii precise despre modul de a obţine timpul necesar participării (concediu de studii, C.C.M. , etc.

Se poate ataşa un chestionar care sã cuprindă date personale, experienţa în munca sindicalã, experienţa lor educaţionala, care sunt asteptãrile lor, etc. .

Femeile si bãrbatii trebuie sã aibă aceleaşi şanse de a participa la planificarea si realizarea educaţiei sindicale. Aceasta nu se va realiza spontan. Sindicatele trebuie sã creeze condiţii favorabile pentru toţi membrii de sindicat, indiferent de sex, pregătire, origine etnicã sau geograficã, cunostinte anterioare sau handicap.

ATENTIE!
Într-un fel predai la un grup de bãrbati, în altfel la un grup de femei (sunt mai multe cãi de a le face sã înteleagã un lucru).

BÃRBATII
- vor sã primească răspunsul prin DA sau NU;

- privesc lucrurile din afarã si judecã;

- sunt motivaţi;

- fãrâmiteazã analiza până la individualizare;

- autonomi
FEMEILE

- nu pot spune uşor DA sau NU, le vine greu;

- au tendinţa de a avea grijã mereu de ceva, de cineva;

- privesc lucrurile din miezul problemelor si au sentimente;

- sunt intuitive;

- “vãd” global;

- sunt dependente.

- Prea multã grijã le face posesive.

- Prea multã intuiţie le duce la bârfã.


Probleme de organizare si de logisticã

Faza de pregătire (după ce s-au stabilit tema, locul, participanţii, etc.) nu înseamnă cã treaba este terminatã. Mai rămâne sã organizaţi si sã verificaţi:

1. Asiguraţi-va cã au fost trimise invitaţiile. Cereţi confirmarea participării.

2. Verificaţi dacã au fost efectuate rezervările pentru locuit (dacã este cazul), pentru sălile de curs, pentru masã, etc.

3. Care sunt mijloacele de transport necesare? Trebuie rezervate înainte?

4. Pregãtiti broşurile si toate celelalte documente, atât pentru voi, cât si pentru participanţi.

5. Gândiţi-va si la eventualele traduceri.

6. Aveţi un expert invitat? Trimiteţi-i un program, însoţit de câteva explicaţii pentru a fi siguri cã intervenţia sa se va integra obiectivelor propuse si va răspunde asteptãrilor grupului ţinta.

7. Este nevoie de multiplicat?

8. Comandaţi din vreme: caiete, pixuri, markere, hârtie, agrafe, benzi adezive, pioneze, etc., (tot ceea ce formatorul sau participanţii vor utiliza în diverse activitãti).

9. Pregãtiti benzi cartonate pe care participanţii îşi vor scrie numele.

10. Dacã folosiţi un centru de formare sau un local asemănător, este bine ca un responsabil al centrului sã indice participanţilor cum functioneazã el, ce condiţii oferă, ce facilitaţi existã, etc.

11. Material audio-vizual existã sau se închiriază? Aveţi grijã ca el sã corespundã nevoilor voastre, prizele sã funcţioneze, sã aveţi prelungitoare, becuri de rezervã, ecran.

12. Poate este mai bine sã ornaţi sala (flori, afişe).

13. Sã se redacteze o listã cu participanţii, pe care fiecare o va semna.

14. Sã se pregătească un dosar pentru clasarea tuturor chitanţelor, biletelor, notelor de platã, facturilor, etc.




Detalii administrative
Până la asimilarea conţinutului cursului si până la metodele de predare folosite, instructorul trebuie sã aibă grijã si de următoarele detalii:

1. Aveţi manualul instructorului, notele si lista de materiale?

2. Aveţi multiplicate suficiente manuale ale participanţilor, fise de exerciţii, .................................................. ?

3. Este încăperea:

a) micã/mare - suficientã pentru discuţii în plen sau pentru grupuri mici?

b) suficient iluminatã, aerisitã, curatã?

c) departe de surse de zgomot, astfel încât participanţii sã nu fie deranjaţi?

d) aranjatã astfel încât participanţii sã poată:

- sã se privească unul pe celãlalt

- sã privească tabla, ecranul, televizorul?

e) echipatã cu destule mese, scaune, etc.?

4. Echipamentul audiovizual:

- se aflã în salã?

- functioneazã?

- este plasat bine, toţi participanţii pot vedea si auzi?

5. Materialele scrise se pot citi cu usurintã de câtre participanţi?

6. Tabla sau colile mari:

- pot fi văzute de toţi participanţii?

- sunt dotate cu cretã, burete sau carioca?

7. Care sunt regulile privind fumatul?

8. Cafea, ceai sau sucuri se pot servi în timpul cursului sau în pauze?

9. Aveţi: - lista participanţilor?

- lista problemelor administrative de care vã veţi lovi?

Grupul ţinta
Stabilirea grupurilor ţinta, etapã importantã în pregătirea unui seminar, permite atingerea obiectivelor organizaţiei sindicale, buna planificare si organizare a desfãsurãrii, utilizarea celor mai bune metode si materiale.

Existând diferite categorii de membrii de sindicat, se pot constitui diferite grupuri, în funcţie de ceea ce au nevoie:



a) Membrii de sindicat - au nevoie de cunostinte generale despre democraţie, sindicat (principii, obiective, funcţionarea unei organizaţii sindicale democratice, structura sindicalã), precum si drepturile si obligaţiile lor ca sindicalişti si cetãteni.

b) Liderii - au nevoie, pe lângă cunostintele generale, de informaţii legislative, economice, trebuie sã dobândească abilitaţi de negociator, de apãrãtor al drepturilor si intereselor membrilor de sindicat, sã-si creeze acea imagine care sã-i asigure rolul de reprezentant al sindicatului.

Participanţii trebuie aleşi după interesul lor si experienţa pe care o posedã. Sã se asigure egalitatea şanselor pentru femei si bãrbati.

La selecţionarea participanţilor tineti cont (cel puţin) de următoarele criterii:

- membrii de sindicat care doresc cu adevărat sã se instruiască;

- care sunt membrii activi ai sindicatului;

- care acceptã ideile noi;

- care sunt dispuşi si capabili sã transmită si altora cunostintele acumulate.
Bine ar fi sã cunoasteti dinainte personalitatea si experienţa participanţilor, trimiţându-le dinainte un chestionar si analizându-l, apoi, atent. Aţi putea, astfel, sã pregãtiti un seminar care sã răspundă mai bine necesitaţilor lor.

Se recomandã utilizarea de fise cu participanţii, notându-se, de fiecare datã, activitãtile realizate. Acest lucru va uşura alegerea de candidaţi pentru viitoarele seminarii.


Una din primele întrebări pe care trebuie sã si le pună un formator care îşi planificã predarea este:

- Ce premise au cursanţii mei?
Sunt bãrbati, femei, tineri, adulţi, vârstnici?

De unde vin?

Ce şcolarizare au?

Sunt angajaţi pe plan politic?

Au cunostinte anterioare referitoare la tema seminarului?

Esenţial este sã apreciezi cât mai precis cum vor reacţiona participanţii care vor veni unii, fatã de alţii si ce interese ar putea sã aibă.


Foarte important!

În cadrul unui proces educativ, elementul esenţial îl constituie participanţii.

Dacã timpul permite, interesaţi-va dinainte despre personalitatea si experienţa cursanţilor, trimiţându-le un chestionar. Aşa veţi putea pregăti un curs

care sã răspundă mai bine necesitaţilor lor.

Ar trebui cunoscute răspunsurile la unele întrebări:

- Ce interese are fiecare participant care sã-l facă sã ia parte la aceasta întâlnire?

- Ce puncte de vedere are el asupra temei?

- Care îi sunt asteptãrile în aceastã privinţa?

- Ce asteaptã de la formator?

- Ce punct de vedere are, ce asteptãri are fatã de ceilalţi participanţi?

- Ce atitudine are fatã de mine ca lector?

- Ce atitudini au participanţii unii fatã de alţii?



Lista de cerinţe

Provenienţa / Localitatea de domiciliu


Profesiunea?
Vârsta?
Sexul?
Cunostinte anterioare / Nivelul de pregătire? / Experienţa?
Motivaţie? / Interes? / Nevoi?

Capacitate de a învãta?


Adaptare / Frici?
Solicitãri?


Analiza grupului destinatar
Este vorba de următoarele cinci probleme, e drept, nu toate la fel de importante.

* Cine sunt participanţii?

* De unde vin?

* Unde se aflã?

* Încotro se îndreaptă?

* Ce simt ei?


Toate aceste probleme trebuie gândite înainte de curs, dar trebuie avute în vedere tot timpul desfãsurãrii lui.
1) Cine sunt ei?

Caracteristici relevante sunt, de exemplu, vârsta, sexul, statutul social, elementul geografic. Este bine ca toate caracteristicile sã fie stabilite înainte de curs, sã fie notate si sã se aibă în vedere implicaţiile pe care acestea le-ar putea avea asupra capacitãtii de învãtare.

2) De unde vin?

De unde vin cei care învatã? De exemplu, de acasă, de la locul de muncã, au avut o zi grea din punct de vedere fizic sau intelectual? Sunt pregãtiti sau motivaţi pentru tema cursului?

3) Unde se aflã?

Aceastã întrebare se referã la tematica cursului: de la cel nivel de cunostinte pornesc? Are tema o importantã anume pentru ei; dacã da, care?


4) Încotro se îndreaptă?

Aceastã întrebare are în vedere timpul imediat apropiat (ce se va întâmpla după curs), dar si importanta personalã si profesionalã a cursului pentru participant (ce va face cu ce a învãtat).


5) Ce simt?

Răspunsurile la aceastã întrebare s-au dat mai sus. Este vorba de a fi empatic (temerile cursantului, dorinţele, fanteziile lui).




Baza teoretica pentru

ROLURILE SOCIALE

Fiecare om este, datoritã poziţiei sale sociale si apartenenţei la grup, purtător a diferite roluri sociale. Rolurile sociale sunt un mănunchi de asteptãri comportamentale care îi sunt oferite unui individ de către mediul sãu, de indivizi, de grupuri sociale, de organizaţii si de instituţii. De aceea, un rol cuprinde întotdeauna mai multe segmente de roluri.

De exemplu, rolul de “profesor” cuprinde cel puţin următoarele segmente (raporturi):

profesor - elev

profesor - pãrinti

profesor - colegi

profesor - autoritãti şcolare.

Spre deosebire de rolurile de pe scenã, rolurile sociale nu sunt jucate, ci trăite. Rolurile sociale se definesc prin trei caracteristici:



a) Rolul social este independent de cel care îl joacã.

De exemplu, rolul de student va exista si când studentul Ionescu Ştefan va termina facultatea si se va angaja.

b) Conţinutul unui rol nu este fixat la purtător, ci de mediul social, adică de societate.

c) Realizarea asteptãrilor va fi controlatã.
Individul singur poate hotărî, aşadar, numai condiţionat, dacã vrea sã preia un rol social sau nu. si, de asemenea, în ce măsura doreşte sã-si respecte asteptãrile.

În mult mai mare măsura, rolurile sociale vor fi:



* Predestinate. De exemplu, rolul de bărbat sau femeie, de copil mic, de adult sau de pensionar.

* Aproape fixate. De exemplu, acela de cetãtean cu drept de vot.

* Dobândit. De exemplu, rolul de soţ, sau de membru al unui club.

Exercitarea rolului social este posibilã datoritã procesului de socializare. În funcţie de apartenenţa la un anumit grup social vor fi învãtate diferite roluri. Respectarea anumitor roluri este reglementatã de normele culturale.




LISTA PARTICIPANTILOR
Sindicatul .........................................................................................................................................................................

TItlul seminarului/cursului ............................................ Locul ..................................................................... Data ........


Nr.NUMELE (LITERE DE TIPAR)M/FSINDICAT

FUNCTIA ÎN SINDICATVECHIME ÎN SINDICATOCUPATIAALTE CURSURI EFECTUATE (DE EDUCATIE SINDICALÃ)SEMNÃTURAFISÃ DE ÎNSCRIERE INDIVIDUALÃ A PARTICIPANTILOR


Titlul seminarului ....................................................................................

Locul ..................................................................... Data ............... NUMELE ......................................... PRENUMELE ...................................

Adresa .................................................................... Vârsta .................

Sindicatul ...............................................................................................

Funcţia în sindicat ................................................................................

Vechimea în sindicat ..........................................................................

Locul de muncã ..................................................................................

Alte cursuri de educaţie sindicalã urmate:


Data: Locul: Organizat de: Subiectul
.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

..............................................

(Semnătura)

CONTINUT/TEME
* Ce stiu despre aceastã temã? Cum pot sã mã documentez în continuare (cãrti de specialitate, specialisti, autodidact)

* Ce este important aici? (notiuni, interdependente, reguli, viziuni, principii, deprinderi)

* Cu ce elemente din viata cotidianã a participantilor pot fi legate?

* Cum îsi pot însusi particiantii materia? (singuri, privind, prin transmitere verbalã)

* La ce probleme, întrebãri si rezistente mã astept (notiuni, pasi logici, abstractiuni)

CONTINUTUL
Conţinutul unei activitãti se compune din subiecte care interesează sindicaliştii, ca si organizaţiile sindicale, relaţiile profesionale, problemele sociale si economice si multe alte materii referitoare la muncã si la sindicat.

Conţinutul variază conform obiectivelor si funcţiilor participanţilor. În acelaşi timp, se aplicã anumite norme în alegerea temelor de tratat;



* Conţinutul trebuie sã cuprindă subiectele care permit participanţilor sã atingă obiectivele vizate.

* Conţinutul unui curs sau al unui studiu trebuie sã se refere la viata de toate zilele a participanţilor, la problemele de care se lovesc sau pe care le pot prevedea în munca lor. Acestea le motivează mai mult studiul, îi ajutã sã înteleagã subiecte necunoscute înainte, îi încurajează sã reflecteze si sã obtinã noi competente.

* Conţinutul trebuie sã fie prezentat într-o ordine potrivitã. De exemplu, în primul rând experienţele personale, apoi noţiunile generale sau în primul rând exemplele concrete, apoi conceptele abstracte.

Exemplu: În timpul unui curs elementar despre procedurile de reglementare a conflictelor, este indispensabil sã se cunoască si sã se înteleagã convenţiile încheiate si drepturile legale ale angajaţilor. Este util sã se analizeze principalele metode de negociere colectivã. Dar, deşi studiul convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii referitoare la drepturile muncitorilor ar fi interesant, el este secundar în aceastã împrejurare.



* Conţinutul nu trebuie sã fie nici prea general, nici prea concentrat. Este bine sã-l divizaţi în mici unitãti, pentru ca participanţii sã aibă sentimentul cã progresează cu fiecare sedintã si cã avansează puţin câte puţin.
Când aţi terminat conţinutul cursului, puteţi redacta un program, enumerând subiectele de tratat.
A sosit momentul sã ne întrebãm dacã educatorul poate, el însuşi, sã predea toate materiile, sau dacã trebuie sã facă apel la ajutorul unei terţe persoane.


CONTINUT/MATERIE
- clar

- ordonat

- inteligibil

- nu prea lung

- relevant

- introducere

- puncte esenţiale

- exemple

- sinteza

- material didactic



Alcătuirea documentaţiei de curs
Limitele Documentaţia de curs este numai unul din posibilele mijloace auxiliare pentru transmiterea de cunostinte. În pregătirea cursului trebuie avute în vedere si alte posibilitãti:

- programul de muncã individualã;

- manualul;

- paginile de exerciţii si paginile de verificare;

- notiţele individuale ale celui ce învatã.
Structura Documentaţia este utilã celui care învatã numai atunci când este inteligibilã. Pentru aprecierea acestui lucru, se vor avea în vedere următoarele puncte:
Simplitate în loc de Complicaţie

- prezentare simplã - prezentare complicatã

- propoziţii scurte - propoziţii lungi

- cuvinte cotidiene - cuvinte neobişnuite

- cuvintele din limbajul - limbaj profesionist

specific explicate

- concret - abstract

- vizualizat - nevizualizat


Structurare în loc de Nestructurare
- împãrtit - neîmpãrtit

- consecutivitate - nerelationat

- cu posibilitatea privirii - fãrã nici un de

de ansamblu ansamblu

- firul roşu sã fie vizibil - pierderea firului roşu

- în ordine - dezordine


Pregnantã în loc de Presupunere ocolitã
- bazat pe elemente esenţiale - pe ocolite

- limitat - pe larg

- scurt - exhaustiv
Stimuli în loc de Luciditate

- stimulativ - lucid

- interesant - sec

- variat - monoton

- personal - impersonal
Aria de cuprindere: Documentaţia poate fi privitã ca schelet al cursului. Dacã deveniţi prea stufos, participanţii pierd viziunea de ansamblu si bucuria prelungirilor proprii. Dacã, însă, sunt prea seci, atunci munca individualã a participanţilor nu are nici o valoare.

Vã rog sã lãsati, totdeauna, suficient spaţiu si timp pentru adăugiri personale.


Utilizarea: În timpul cursului, documentaţia foloseşte ca instrument de lucru. De aceea, nu are sens sã distribui cursuri pe care nu le abordează.

Între secvenţele de curs, documentaţia permite participanţilor repetarea individualã a materiei parcurse.

După încheierea cursului, participanţii ar trebui sã fie capabili ca, pe baza documentaţiei, sã-si împrospăteze cunostintele.
Împãrtirea: Toatã la începutul cursului:

* transparenta optimã

* independenta participantului

* cheltuiala administrativã redusã

* flexibilitate redusã în timpul desfãsurãrii cursului

* stres de producţie la început.


Pe parcurs:

* posibilitatea de a introduce noi elemente

* timp de producţie suficient

* interes păstrat

* dozele mici creează dependentã

* foşnetul hârtiei tulburã cursul.


Atenţie! Dacã participanţii sunt cufundaţi în documentaţie, nu-l pot urmări concomitent si pe profesor. Trebuie acordatã atenţie momentului în care se împarte documentaţia.

Prezentare tipograficã
Cursiv - Calmul reprezentării propoziţiei; se păstrează cea mai simplã decorare a frazei.
Caractere de tipar - Efect calm, foarte potrivite pentru sublinierea numelor
Îngroşate - Caractere care ies mai bine în evidentã, potrivite pentru cuvinte-cheie

Caractere mai mari - ridicã probleme pentru organizarea rândurilor. A nu se folosi în fraze. Numai pentru titluri.
Alte caractere - Au efecte neliniştitoare.
Spaţierea - Textul spaţiat are un efect mai luminos, dar când este mai mult de citit, lizibilitatea este împiedicatã.
Ilustrarea
Ilustrarea este o prelungire esenţiala a scrisului si, de aceea, este un element important pentru fiecare curs. Atractivitatea si percepţia este gradualizatã.
* Obiect

* Fotografie

* Desen

* Reprezentarea schematicã



* Simbol
Distanta dintre rânduri - când este îngustã, permite o mai uşoara lecturã a textului si fotografiei.
O lungime a rândului între 5-10 cm sau 45-65 de caractere este, de regulã, uşor de citit.
Rândurile mai lungi sunt mai uşor de citit dacã distanta dintre ele este mai mare.


INTERVENENTUL EXTERIOR
Este adesea bine, sau necesar, sã se recurgă la persoane care nu sunt responsabili cu educaţia si de a le conferi conducerea unei sedinte.

Aceste persoane pot fi:

- conducători sindicali având funcţii precise, cum ar fi un secretar general sau un trezorier;

- profesori specialişti într-o disciplinã ca economia sau sănătatea, aparţinând unei scoli tehnice, unei universitãti, etc.;

- responsabile ale organizaţiilor de femei, ale grupurilor de tineret, etc.

- funcţionari aparţinând unui minister, unui departament al muncii, din sănătate, statisticã, etc.

Natural, este important sã ne asigurãm cã aceste persoane sunt competente pentru a trata un anume subiect. Trebuie, de asemenea, sã fim siguri cã ei încearcă simpatie pentru muncitori si sindicalişti. Este crucial ca ei sã fie informaţi plenar:

* despre obiectivele sedintei educaţionale

* despre subiectele de predat

* de timpul pe care-l au la dispoziţie

* de tipurile de participanţi care sunt prezenţi

* de necesitatea eventualã de a distribui documente la începutul sedintei.




Probleme organizatorice - Lista de cerinţe
Când se planificã seminarii - si numai atunci când nu se desfãsoarã în locuri anume amenajate, de exemplu, la hotel, unde nu existã neapărat dotări superioare cu flip-chart, video, meta-plan, retroproiector si încăperi pentru activitatile de grup, etc. - ar trebui sã se alcătuiască o listã de cerinţe pentru tot ceea ce este necesar si tot ce trebuie adus.

La fel, trebuie sã fie alcătuita o listã de cerinţe în legătura cu toate pregătirile care sunt necesare pentru seminar, din punctul de vedere al conţinutului si al aspectului organizatoric. Aceastã listã de cerinţe ar trebui sã cuprindă si un orar, ce probleme trebuie rezolvate si când. Aceste pregătiri sunt necesare mai ales atunci când ai nevoie de parteneri de discuţie care nu pot fi abordaţi într-un timp scurt si când se planificã unitãti de curs, care se alcătuiesc întâi din perspectiva conţinutului; pentru acestea este nevoie si de o perioada de timp de pregătire.



FISA PREGÃTIRILOR

Nr.


crt.ActivitateaObs.1.Împreunã cu persoanele, competente verificaţi dacã cele convenite la rezervare au fost respectate (camerele de locuit, sala de curs, masa, cafeaua, răcoritoarele, materialul didactic, echipament, etc.)2.Responsabilul cu cazarea a atribuit din timp camerele (pentru ca participanţii sã-si găsească uşor locul la sosire)? Dacã camerele sunt duble, atribuirea se va face la sosire, pentru ca participanţii sã-si aleagă partenerul de camerã.3.Asiguraţi-va cã au fost luate mãsurile potrivite pentru orele de repaus.4.Pregãtiti un salut de bun venit, adăugând informaţii utile despre locul unde se ţin cursurile (ora de deschidere a restaurantului, reguli si obiceiuri ale casei, mijloace de transport, posibilitãti de divertisment, cum se poate telefona, punct sanitar, etc.5. Pregãtiti sala de curs, asezati scaunele.6.Verificaţi ecranul, tabla, proiectorul, prizele, etc.7.Unde se va lucra pe subgrupe?8.Verificaţi dacã materialul pentru curs este complet si se gãseste la locul lui.9.La locul fiecărui participant se aflã hârtie, pix, dosar, cartonaş?

CAPITOLUL al III-lea

Mediul înconjurãtor”



favorabil învãtãrii

în sindicat

PUNCTE DE RESPECTAT pentru a avea un “mediu înconjurător” ideal

- Echipament audio-vizual de bunã calitate


- Dispunere adaptatã a sălii
- Scaune confortabile
- Loc suficient pentru ca fiecare participant sã scrie confortabil
- Temperatura bine controlatã - ideal 18 grade C
- Ventilaţie autonomã (ferestre aer condiţionat)
- Cafea suficientã
- Pauzã de prânz lejerã
- Bunã izolare fonicã a sălii
- Luminã suficientã (de preferat naturalã), cu posibilitãti de întunecare (storuri sau jaluzele).


Mediul potrivit învãtãrii

- organizarea încăperii

- mărimea sălii de curs

- aşezarea scaunelor

- temperatura/iluminatul

- puţin zgomot

- puţine digresiuni

- punctualitate

- material didactic vizual

- tabla Flip-Chart

- documentaţie scrisã

- alte mijloace de învãtãmânt



Încăpere - Scaune

Dacã tineti seminarii, încercaţi sã aranjaţi astfel încăperile încât sã vã servească cât mai bine intenţiile. Sau, si mai bine, încercaţi sã gãsiti asemenea săli care sã fie foarte utile: luminoase, prietenoase, cu posibilitãti de afişare a hârtiilor; cu mese care se pot aşeza în feluri diferite; cu posibilitãti de mişcare; cu un perete alb pentru retroproiector; cu încăperi pentru activitãtile pe grupe, situate în apropierea sălii comune. si, mai ales, cu o mărime a sălii suficientã pentru ca participanţii sã nu stea prea înghesuiţi, ştiut fiind faptul cã acest lucru influenteazã atmosfera în sens negativ.

Scaunele ar trebui sã fie astfel, încât sã poţi şedea comod o vreme mai îndelungatã, acest lucru poate fi însă atenuat prin permanenta schimbare a metodelor; este, evident, o glumã.


A organiza educarea

Dispunerea scaunelor
În cazul în care puteţi influenta dispoziţia scaunelor, gândiţi-va cã anumite planuri valorează mai mult ca altele, după tipul de studii. O salã agreabil amenajatã favorizează considerabil buna dispoziţie a participanţilor si stimulează studiul. Veţi găsi câteva sugestii în acest sens în continuare si în paginile următoare.

DISPUNEREA SCAUNELOR PENTRU GRUPURILE DE DISCUTII

DISPUNEAREA SCAUNELOR PENTRU GRUPURI MARI

DISPUNEREA SCAUNELOR ÎN SEDINTE PLENARE



  • Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   14


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə