R o m â n I a judecătoria corabia judeţul olt raport de bilanţ pe anul 2015 introducere scurte consideraţii privind situaţia instanţei în anul 2015

1.3. Managementul resurselor umane
În prezent, managementul resurselor umane nu mai este un domeniu al bunului simţ şi al experienţei acumulate, întrucât a crescut interesul pentru fundamentarea ştiinţifică a deciziilor conducerii instanţei.

Managementul resurselor umane reprezintă abilitatea conducerii de a realiza competenţele instanţei folosind eforturile judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate şi context în care s-a urmărit asigurarea tuturor posturilor din structura Judecătoriei, cu oameni potriviţi, competenţi.

În acelaşi timp, managementul resurselor umane presupune îmbunătăţirea continuă a activităţii tuturor grefierilor în scopul îndeplinirii obligaţiilor ce le revin.

Personalul auxiliar de specialitate constituie componenta care îndeplineşte un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi a judecătoriei.

În anul 2015, Judecătoria Corabia a funcţionat cu un număr de 3 posturi de judecător până în luna mai 2015, deşi schema prevedea un număr de 5 judecători definitivi până în această lună când s-a redus schema cu 1 post de judecător, având în vedere faptul că d-na judecător Duţă Raluca Floriana a fost delegată la Judecătoria Filiaşi până la data de 10.03.2015, dată de la care a intrat în concediu medical până în luna mai 2015.

În cursul anului 2015, instanţa a funcţionat cu personalul auxiliar, conex şi contractual prevăzut în statul de funcţii.

Şedinţele colegiului de conducere au fost convocate ori de câte ori a fost nevoie, toate problemele privind activitatea curentă fiind supuse avizării colegiului de conducere.

Au fost date în acest sens în cursul anului 2015, un număr de 7 hotărâri de colegiu, iar sarcinile de serviciu pentru judecători şi pentru personalul auxiliar au fost stabilite, în detaliu, prin ordinele de serviciu şi fişele post.

În vederea organizării eficiente a activităţii administrativ - judiciare a instanţei, preşedintele a exercitat atribuţiile manageriale prevăzute de art. 16 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr. 387/22.09.2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Preocuparea permanentă pentru realizarea unui management eficient al resurselor umane, pentru asigurarea unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare complet de judecată s-au tradus în următoarele măsuri:

- Asigurarea independenţei judecătorilor în îndeplinirea activităţilor de înfăptuire a justiţiei, respectiv preocuparea ca activitatea judecătorilor să se exercite într-un sistem străin de ingerinţe exterioare sau interioare, prin evitarea oricăror interferenţe în activitatea acestora dar şi prin respectarea actelor şi deciziilor judecătorului cu privire la acte ce ţin de desfăşurarea activităţii de judecată, în raporturile sale cu ceilalţi colegi, personalul auxiliar şi terţii;

- Preocuparea pentru pregătirea profesională a judecătorilor şi a celorlalte categorii de personal;

- Respectarea şi asigurarea respectării regulilor privind repartizarea informatizată a cauzelor şi continuitatea completului de judecată;

- Identificarea şi folosirea pârghiilor care să asigure soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil;

- Măsuri care duc la îmbunătăţirea activităţii instanţei, respectiv: emiterea de ordine de serviciu clare şi concise şi luarea măsurilor necesare pentru ca personalul să înţeleagă pe deplin atribuţiile stabilite; monitorizarea permanentă a procentului de operativitate al instanţei; rezolvarea rapidă a corespondenţei, în special a celei care are implicaţii în rezolvarea dosarelor; responsabilizarea judecătorilor în scopul unei verificări mai atente a lucrărilor întocmite de grefieri; monitorizarea redactărilor hotărârilor judecătoreşti; verificarea comportamentului personalului şi jandarmilor în relaţia cu publicul; organizarea spaţiului disponibil în instanţă pentru asigurarea accesului publicului şi evitarea aglomerării.

Îmbunătăţirea aptitudinilor de comunicare ale managerului, atât în relaţia cu personalul, cât şi în cadrul raporturilor instanţei cu instituţiile şi organismele implicate în activitatea de judecată, cu justiţiabilii şi cu publicul, în general, respectiv cu mass-media.

Preşedintele instanţei a asigurat implicarea efectivă a colegiului de conducere în dezbaterea problemelor generale de conducere a instanţei în organizarea şi funcţionarea acestuia, asigurând în acelaşi timp transparenţa decizională.

Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanţei a avut în vedere specificul şi exigenţele necesare fiecărui compartiment, calităţile necesare pentru a răspunde acestor exigenţe.

Preşedintele instanţei a efectuat verificări frecvente şi cu caracter de continuitate în scopul identificării vulnerabilităţilor şi deficienţelor în activitatea compartimentelor auxiliare ale instanţei şi de asemenea în vederea înlăturării acestora.

În desemnarea judecătorilor care să îndeplinească şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată s-au avut în vedere: stabilirea compatibilităţii între cerinţele specifice fiecărui sector sau compartiment şi calităţile judecătorului desemnat, existenţa abilităţilor de comunicare, existenţa abilităţilor de a relaţiona, de a prezenta şi reprezenta activitatea compartimentelor, de a da explicaţii şi răspunsuri clare, concise, precise, bine argumentate pentru a evita confuziile şi interpretările eronate sau vădit eronate de natură să prezinte instanţa într-o lumină nefavorabilă, capacitatea de a gestiona informaţiile şi situaţiile de criză.

A fost nevoie ca atribuţiile privind verificarea şi coordonarea compartimentelor auxiliare ale instanţei să fie redistribuite între judecători, ca urmare a fluctuaţiilor de judecători.

În repartizarea acestor atribuţii, conducerea instanţei a urmărit atât realizarea unui echilibru al volumului de activitate, dar şi păstrarea continuităţii în exercitarea atribuţiilor, aspect considerat util, având în vedere experienţa dobândită de judecătorii delegaţi pe parcursul îndeplinirii atribuţiilor.

Preşedintele instanţei a întocmit, împreună cu grefierul şef, programarea grefierilor care participă în şedinţele de judecată, urmărindu-se în egală măsură, asigurarea unei continuităţi a grefierilor pe un anume complet, dar şi echilibrarea volumului de activitate, prin participarea la un număr relativ egal de şedinţe de judecată.

S-a procedat la alocarea a câte unui grefier pentru fiecare complet de judecată, acelaşi grefier participă şi la soluţionarea cererilor accesorii (îndreptarea erorilor materiale, abţinere sau recuzare, a cererilor pentru acordarea ajutorului public judiciar, ori pentru preschimbarea termenelor de judecată).

De asemenea, după modelul planificării de permanenţă stabilită pentru judecători, prin ordin de serviciu al preşedintelui instanţei s-a stabilit şi o programare de permanenţă a grefierilor, precum şi o planificare a participării grefierilor de şedinţă la soluţionarea cauzelor urgente.

Activitatea profesională a personalului auxiliar a fost verificată periodic, atât prin intermediul judecătorilor delegaţi la compartimentele instanţei, cât şi prin verificări directe efectuate de preşedintele instanţei; în situaţia constatării unor deficienţe au fost luate măsurile necesare remedierii acestora.

1.4.Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă
I.4.1 Prezentarea indicatorilor de eficientă a activităţii instanţei
Indicatorii de performanţă la Judecătoria Corabia, în perioada 1.01.2015-31.12.2015, sunt următorii:

1. 
   Rata de soluţionare a dosarelor este de 105,13%
   
2. 
   Stocul de dosare este de 1,77 %
   
3. 
   Ponderea dosarelor închise într-un an este de 91,37 %
   

d) Durata medie de soluţionare, în penal este de 3,76 luni şi 4,32 luni, în civil

e) Redactările peste termenul legal , valoarea este de 11,65 %

Prezentăm grafic rezultatul cumulării celor 5 indicatori de eficienţă a activităţii instanţei în perioada analizată, astfel cum reiese acesta din aplicaţia STATIS şi anume:


În perioada analizată, instanţa s-a încadrat în gradul de performanţă „Foarte eficient”.

Prezentăm datele statistice aferente fiecărui indicator, astfel:

1. 
   Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de dosarele nou intrate
   

În perioada de referinţă, instanţa a înregistrat un număr de 2006 dosare nou intrate şi un număr de 2109 dosare soluţionate, încadrându-se, la acest indicator, în gradul „Foarte eficient", potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători.

Prezentăm extras din aplicaţia Statis cu datele aferente acestui indicator înregistrate ia nivelul instanţei, în perioada analizată:

b)Stocul de dosare
La data de referinţă ( sfârşitul anului 2015), din totalul de 565 dosare aflate în stoc, un număr de 10 dosare, reprezentând un procent de 1,77% sunt mai vechi de 1 an şi 6 luni.

La acest indicator instanţa s-a încadrat în gradul „Foarte eficient ", potrivit plajelor de eficienţă stabilite Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători.

Prezentăm extras din aplicaţia Statis cu datele aferente acestui indicator înregistrate la nivelul instanţei în perioada analizată:

c) Ponderea dosarelor închise într-un an
În perioada de referinţa, din totalul de 2109 dosare soluţionate un număr de 1927 dosare au fost soluţionate în termen de maximum un an de la înregistrare, reprezentând un procent de 91,37%

În consecinţă, la acest indicator, instanţa s-a încadrat în gradul „Foarte eficient” , potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători.

Prezentăm extras din aplicaţia Statis cu datele aferente acestui indicator înregistrate la nivelul instanţei în perioada analizată:

d) Durata medie de soluţionare
Durata medie de soluţionare în materiile non penal a fost de 4,32 luni, instanţa încadrându-se în gradul „Foarte eficient ", iar în penal, această durată a fost de 3,76 luni, instanţa încadrându-se în gradul „Foarte eficient”.

Prezentăm extras din aplicaţia Statis cu datele aferente acestui indicator înregistrate la nivelul instanţei în perioada analizată:

e) Redactările peste termenul legal

În perioada de referinţă, din totalul de 1313 dosare soluţionate, un număr de 153 dosare au fost redactate peste termen, determinând încadrarea instanţei în gradul „eficient", media depăşire fiind de 9,22 zile.

Prezentăm extras din aplicaţia Statis cu datele aferente acestui indicator înregistrate la nivelul instanţei în perioada analizată:


Instanţa s-a încadrat în gradul „ eficient” având în vedere că în perioada 1.01.2015- 12.05.2015 instanţa a funcţionat cu numai 3 judecători, unul dintre judecători fiind delegat la altă instanţă, apoi în concediu medical, încărcătura pe judecător a fost mai mare, iar dosarele au ieşit din termenul de redactare cu numai câteva zile.

La o parte dintre dosare se constată că au fost redactate în termenul legal, dar s-a omis punerea bifei de închidere a documentului final sau a datei redactării hotărârii.

Analiză acestui indicator, pe obiecte:

În materie penală s-a constatat că la unele dosare având ca obiect abandonul de familie, furtul calificat, infracţiuni de evaziune fiscală, vătămare corporală gravă, deci dosarele cu rechizitorii, hotărârile au fost redactate peste termenul prevăzut de lege, încadrându-se în gradul ineficient.

În materie civilă, minori şi familie şi litigii cu profesionişti, la dosarele având ca obiect revendicare imobiliară, grăniţuire, ordonanţă preşedinţială, pretenţii, uzucapiune, hotărârile au fost redactate peste termenul prevăzut de lege, încadrându-se în gradul ineficient.









I.4.2. Analiza internă a rezultatelor instanţei în perioada analizată în vederea identificării elementelor care au determinat încadrarea într-un grad de eficienţă
Printre cauzele obiective care au determinat scăderea eficienţei instanţei şi au influenţat nerespectarea termenului legal de redactare putem enumera fluctuaţia de personal, delegarea unuia dintre judecători o perioadă mai lungă de timp şi omisiuni ale închiderii documentelor finale.

Dacă am compara analiza indicatorilor de performanţă la semestrul I 2015 cu indicatorii de performanţă la sfârşitul anului 2015, se constatată că Judecătoria Corabia s-a încadrat atât în primul semestru al anului, cât şi la finele anului 2015, în gradul general de eficienţă „foarte eficient”.

Analizând fiecare indicator în parte, se constată că primii patru indicatori, respectiv rata de soluţionare a dosarelor, stocul de dosare, ponderea dosarelor închise într-un an şi durata medie de soluţionare s-au încadrat în gradul de eficienţă „ foarte eficient” atât în primul semestru, cât şi la finele anului 2015.

Cu privire la cel de-al cincilea indicator, respectiv redactările peste termenul legal, se constată o îmbunătăţire a performanţei acestui indicator, în sensul că la sfârşitul semestrului I al anului 2015 acest indicator s-a încadrat în gradul „ satisfăcător”, iar la finele anului 2015 s-a încadrat în gradul „ eficient” deci planul de măsuri stabilit la sfârşitul semestrului I al anului 2015 a dus la această creştere a performanţei acestui indicator.

1.5. Probleme generale de management al instanţei
În cursul anului 2015, la Judecătoria Corabia nu au existat probleme majore privind managementul instanţei, existând o preocupare permanentă pentru asigurarea unui management echilibrat al resurselor umane şi rezolvarea problemelor privind resursele materiale.

La Judecătoria Corabia problemele au apărut datorită fluctuaţiei de personal, în special în rândul judecătorilor, lucru care a dus la sporirea sarcinilor de serviciu.

Există o diferenţă de concepţii între personalul tânăr şi personalul cu vechime mare în sistem, ideea că sarcinile de serviciu nu sunt împărţite în mod echilibrat, fapt care nu corespunde realităţii deoarece au fost întocmite ordinele de serviciu pentru judecători, avizate de colegiul de conducere.

În privinţa managementului resurselor materiale a existat o preocupare permanentă şi repetată pentru rezolvarea unor probleme curente ale instanţei pentru asigurarea unui spaţiu de lucru adecvat pentru tot personalul instanţei, astfel la sfârşitul anului 2015, cu sprijinul conducerii Curţii de Apel Craiova şi a Tribunalului Olt am efectuat reparaţii la o parte dintre birourile instanţei, camera de consiliu.

Tot prin sprijinul acestora, clădirea instanţei a fost racordată la reţeaua de gaze ceea ce a dus la posibilitatea ca întreg personalul instanţei să îşi desfăşoare activitatea în condiţii de lucru bune, în schimb, pentru a nu se mai pierde căldura din interiorul clădirii ar fi necesar ca întreaga tocărie să fie schimbată, aceasta fiind foarte veche.

De asemenea este necesară alocarea de fonduri pentru amenajarea sălii de consiliu cu întregul echipament IT şi mobilierul necesar judecătorilor, procurorului, grefierului, avocaţilor, părţilor.

O importanţă majoră ar trebui acordată alocării fondurilor necesare pentru reparaţia capitală a sediului instanţei, a gardului împrejmuitor deoarece a fost necesar să marcăm zona trotuarului cu semne vizibile pentru a evita posibilele accidente nedorite, întrucât se desprind bucăţi din zidurile instanţei şi stocatură.

La intrarea principală în sediul instanţei, personalul jandarmeriei care asigură paza ne-a relatat faptul că s-au desprins bucăţi din zidul clădirii, existând pericolul să cadă peste justiţiabilii care vin zilnic cu diverse probleme la instanţă.

I.2.Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei
Judecătoria Corabia are arondate în raza de activitate următoarele localităţi: oraşul CORABIA, ORLEA, BRASTAVĂŢU, CILIENI, GÎRCOV, GIUVĂRĂŞTI, GRĂDINILE, GROJDIBODU, GURA PADINII, IANCA, IZBICENI, OBÎRŞIA, RUSĂNEŞTI, ŞTEFAN CEL MARE, STUDINA, TIA MARE, URZICA, VĂDASTRA, VĂDĂSTRIŢA, VIŞINA, VIŞINA NOUĂ ( Anexa nr.8)

Populaţia din cele 21 localităţi arondate Judecătoriei Corabia este în număr de aproximativ 77.463 locuitori.

Aşa cum s-a precizat deja, instanţa funcţionează într-o clădire veche care anterior a avut şi alte destinaţii, iar în anul 1994 sediul principal a fost supus unei reparaţii capitale şi de la acea dată nu s-a mai efectuat nicio reparaţie majoră la exteriorul clădirii.

In prezent, clădirea principală a instanţei necesită o nouă reparaţie capitală deoarece în exterior cad bucăţi de tencuială, gardul împrejmuitor care este zidit este degradat.

In cursul anului 2006, instanţa a fost dotată cu o centrală termică şi o centrală telefonică, un copiator şi două aparate de aer condiţionat.

Tot în acest an a fost realizată o reţea suplimentară de alimentare cu energie electrică, prin care a fost instalat un spor de putere, iar pentru implementarea programului Ecris au fost primite, instalate şi puse în funcţiune un număr de 15 calculatoare şi 3 imprimante, împreună cu unităţile aferente de înmagazinare a datelor.

În cursul anului 2007 instanţa a mai fost dotată cu 6 calculatoare noi, 2 imprimante Lexmark T 642, un copiator marca Xerox, un notebook, un server, 4 aparate de aer condiţionat şi un autoturism Dacia Solenza.

În cursul anului 2008 instanţa a fost dotată cu un scanner, un infochioşc şi 2 servere, iar în cursul anului 2009 a mai fost dotată cu 4 imprimante.

În cursul anului 2011 nu au fost achiziţionate echipamente IT.

În cursul anului 2012 s-a achiziţionat o parte din echipamentul IT necesar pentru sala de şedinţă, având în vedere intrarea in vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă, care a fost pus în funcţiune în cursul anului 2013.

În cursul anilor 2014 şi 2015 nu au fost achiziţionate echipamente IT

La sfârşitul anului 2015 s-a înlocuit vechea centrală termică pe motorină cu centrala termică pe gaz.

În acelaşi an a fost achiziţionat un aparat de aer condiţionat care a fost instalat la arhiva instanţei.

La sfârşitul anului 2015, în urma controlului efectuat de reprezentantul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Matei Basarab al judeţului Olt, s-a întocmit un referat către Tribunalul Olt pentru a se lua măsurile necesare în vederea alocării de fonduri pentru remedierea deficienţelor constatate în urma controlului, respectiv pentru atestarea unei persoane din instanţă care să se ocupe de activitatea PSI, pentru întocmirea unui contract cu o firmă atestată pentru verificarea, mentenanţa centralei de semnalizare a incendiilor şi pentru verificarea instalaţiei electrice astfel încât să fie respectate normele legale.

Personalul lucrează în condiţii corespunzătore, dar clădirea instanţei impune reparaţii capitale, dat fiind faptul că tocăria este foarte deteriorată, clădirea nu este izolată şi s-a constatat că o mare parte din căldură se pierde, această tocărie existând dinainte de anul 1994, când a fost dată în funcţiune Judecătoria Corabia.
I.3.Calitatea actului de justiţie

Una dintre direcţiile de acţiune în cadrul reformei sistemului judiciar este garantarea accesului liber la justiţie, drept consacrat de art.6 pct.1 din Convenţie, cât şi prin art.21 din Constituţia României.

Direcţiile vizează pe de o parte consolidarea cadrului legislativ care să ofere garanţii procesuale pentru exercitarea drepturilor prevăzute de lege, de către fiecare persoană iar, pe de altă parte, asigurarea în practică a accesului liber la justiţie.

Pentru asigurarea efectivă a accesului la justiţie se impune, informarea cetăţenilor cu privire la drepturile de care beneficiază în raport cu reglementările în vigoare.

Accesul liber la justiţie este consacrat atât în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului cât şi în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi în Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi constă în posibilitatea oricărei persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor sale legitime, fără nici o îngrădire.

In cursul anului 2015, la nivelul Judecătoriei Corabia, a fost asigurat accesul liber la justiţie pentru toate persoanele interesate şi, prin intermediul compartimentului arhivă, grefă şi registratură şi al biroului de relaţii cu publicul, au fost puse la dispoziţia cetăţenilor şi justiţiabililor ghiduri de orientare juridică privind cererile de chemare în judecată şi alte cereri pe care le pot formula aceştia şi pliante privind instituţia medierii, ca alternativă la procesul în instanţă.

De asemenea, pentru îmbunătăţirea accesului liber la justiţie, la nivelul instanţei au fost afişate în locuri vizibile şi au fost puse la dispoziţia justiţiabililor materialele redactate şi ghidurile de informare puse la dispoziţie de Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la drepturile şi îndatoririle ce le revin părţilor în cadrul proceselor civile şi penale.

Asigurarea liberului acces la justiţie s-a realizat şi prin informarea justiţiabililor cu privire la procedura judiciară, modul de funcţionare al instanţei şi programul de lucru cu publicul, aceste informaţii fiind disponibile atât la avizierul instanţei cât şi pe portalul Judecătoriei Corabia.

De asemenea, instanţa a depus eforturi pentru informarea justiţiabililor cu privire la asistenţa judiciară gratuită de care pot beneficia in temeiul OUG 51/2008 precum şi în temeiul celorlalte dispoziţii legale.
I.3.1.Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare.
In cursul anului 2015, Judecătoria Corabia a pronunţat un număr de 2109 hotărâri, inclusiv încheieri supuse căilor de atac, dintre care 1867 hotărâri în civil şi 242 hotărâri în penal.

Au fost exercitate căi de atac împotriva a 218 hotărâri, dintre care 177 în civil, cu o pondere de atacabilitate de 9,48 %, şi 41 în penal, cu o pondere de atacabilitate de 16,94 %.

Dintre hotărârile pronunţate de instanţă şi împotriva cărora au fost exercitate căi de atac, au fost desfiinţate 14 hotărâri şi modificate 50 de hotărâri în materie civilă, cu un indice de casare de 3,42%, iar în materie penală a fost desfiinţată o hotărâre, 16 hotărâri modificate, cu un indice de casare de 7,02%, fiind trimise spre rejudecare 14 cauze în materie civilă şi o cauză în penal.

Aceşti indicatori au fost calculaţi prin raportare la numărul total de cauze soluţionate în cursul anului 2015.

Dacă am raporta la numărul de cauze în care s-au exercitat căi de atac, indicele de casare ar fi de 36,15 % în civil şi 41,46 % în penal.

Principalele motive de casare înregistrate, vizează:

- nerespectarea normelor de procedură cu privire la citarea părţilor din proces;

- soluţionarea unor cauze pe cale de excepţie, fără a se intra pe fond;

- modul diferit de interpretare de către judecătorii instanţei de fond faţă de judecătorii instanţelor de control judiciar a prevederilor legale aplicabile în cauzele respective;

- numărul mare de dosare cu care a fost investit fiecare judecător.

- modificările legislative atât în materie penală cât şi în materie civilă