R o m â n I a judecătoria corabia judeţul olt raport de bilanţ pe anul 2015 introducere scurte consideraţii privind situaţia instanţei în anul 2015

Schimbări preconizate prin intrarea în vigoare a actului normativ

Iniţiatorii modificării legislative consideră că, prin adoptarea documentului, va fi asigurată o protecţie socială promptă a victimelor violenţei domestice.

În plus, actul normativ urmăreşte stabilirea unei mai bune gestionări a cererilor de emitere a ordinelor de protecţie, în sensul urgentării soluţionării acestora şi asigurării unei protecţii eficiente a victimelor unor astfel de violenţe.

Combaterea violenţei în familie şi susţinerea victimelor abuzurilor reprezintă obiectivele asumate prin modificările Legii nr.217/2003.

Alte legi apărute în anul 2015 :

- Legea nr. 38 din 11 martie 2015 pentru completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

- Legea nr. 54 din 24 martie 2015 pentru completarea art. 73 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

- Legea nr. 61 din 31 martie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială

- Legea nr. 63 din 31 martie 2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2014 pentru completarea art. 176 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

- Legea nr. 65 din 31 martie 2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situaţia prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru prorogarea unor termene

- Legea nr. 86 din 23 aprilie 2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2014 pentru modificarea art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

- Legea nr. 97 din 7 mai 2015 pentru modificarea art. 137 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

- Legea nr. 119 din 21 mai 2015 pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001

- Legea nr. 133 din 8 iunie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic

- Legea nr. 148 din 16 iunie 2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România

- Legea nr. 160 din 22 iunie 2015 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie

- Legea nr. 178 din 30 iunie 2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

- Legea nr. 179 din 30 iunie 2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2015 pentru modificarea unor termene prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

- ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 50 din 27 octombrie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

- ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 62 din 23 decembrie 2015 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Capitolul III . Independenţa şi răspunderea judecătorilor
III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi personalului auxiliar
In situaţia neîndeplinirii de către magistraţi a statutului acestora, aceştia vor putea fi traşi la răspunderea juridică. Statutul judecătorilor şi procurorilor este încadrat in Legea nr.303/2004, unde este reglementata răspunderea civilă şi disciplinară a acestora.
Chiar dacă nu este prevăzută şi răspunderea penală a magistraţilor în Legea privind statutul lor, aceştia vor răspunde şi dacă vor săvârşi o faptă penală. Conform principiului răspunderii disciplinare a magistraţilor, judecătorii şi procurorii vor răspunde disciplinar dacă vor săvârşi abateri de la îndatoririle de serviciu, dar şi dacă vor iniţia fapte ce încalcă prestigiul justiţiei. Deci, răspunderea disciplinară se referă şi la prestigiul justiţiei, care reprezintă un corolar al unei societăţi echilibrate si normale.

În anul 2015, la Judecătoria Corabia nu s-au înregistrat acţiuni disciplinare, prin urmare nu au fost aplicate nici sancţiuni disciplinare.

Judecătorii şi personalul auxiliar de specialitate şi-au executat obligaţiile legale şi regulamentare care, în caz contrar ar atrage răspunderea disciplinară.

Personalul instanţei a reuşit să se achite de obligaţiile legale care le incumbă, cu toate că s-au înregistrat probleme de personal atât în rândul judecătorilor, cât şi a celorlalte categorii de salariaţi.

La începutul anului 2015, a fost evaluată şi activitatea profesională a personalului auxiliar din cadrul instanţei, pentru perioada 01.01.2014-31.12.2014, în conformitate cu Regulamentul privind procedura de evaluare a performantelor profesionale individuale ale personalului auxiliar de specialitate, precum şi ale personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Ordinul 3278/2012 al Ministerului Justiţiei, publicat în Monitorul Oficial Partea I din 24 octombrie 2012.
III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi personalului auxiliar

Indiferent de forma sa, judecătorul răspunde ca orice alt cetăţean când este vorba de fapte care nu au legătură cu exercitarea profesiei.

Prin urmare, problema se pune numai în legătură cu anumite consecinţe pe care judecătorul ar trebui să le suporte în legătură cu faptele sale ce au legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

În cursul anului 2015 nu au fost înregistrate cazuri de abateri (disciplinare, penale sau de altă natură) în ceea ce priveşte magistraţii care funcţionează în cadrul Judecătoriei Corabia şi personalul auxiliar de specialitate şi conex, atmosfera de lucru fiind de cooperare, respect reciproc şi preocupare pentru îndeplinirea obligaţiilor profesionale.

Capitolul IV. Rolul instanţei în dezvoltarea spaţiului european şi cooperarea internaţională
Tratatul de la Lisabona doreşte să consolideze realizarea unui spaţiu european comun în care persoanele să circule liber şi să beneficieze de o protecţie judiciară eficace.

Realizarea unui astfel de spaţiu are repercursiuni asupra domeniilor în care aşteptările cetăţenilor europeni sunt ridicate, cum ar fi imigraţia, combaterea criminalităţii organizate sau terorismul. Aceste probleme au o puternică dimensiune transfrontalieră şi, prin urmare, necesită o cooperare eficace la nivel european.

De aceea, Tratatul de la Lisabona împarte temele referitoare la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie în patru domenii: politicile referitoare la controlul la frontiere, la azil şi la imigraţie; cooperarea judiciară în materie civilă; cooperarea judiciară în materie penală; cooperarea poliţienească.

Temele referitoare la cooperarea judiciară în materie penală şi la cooperarea poliţienească făceau parte înainte din cel de-al 3-lea pilon al Uniunii Europene (UE), reglementat prin cooperarea interguvernamentală, instituţiile europene neavând competenţe, astfel că nu puteau adopta regulamente ori directive. Tratatul de la Lisabona pune capăt acestei diferenţieri şi îi permite de acum UE să intervină în toate chestiunile referitoare la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie.

Controlul la frontiere, azil şi imigraţie

Tratatul de la Lisabona atribuie noi competenţe instituţiilor europene care, de acum înainte, pot adopta măsuri menite:

- să instituie o gestionare comună a frontierelor externe ale UE, în special datorită consolidării Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe, denumită Frontex;

- să creeze un sistem european comun de azil; un astfel de sistem va fi întemeiat pe un statut european uniform şi pe proceduri comune de acordare şi de retragere a azilului;

- să stabilească norme, condiţii şi drepturi în materie de imigraţie legală.

Cooperarea judiciară în materie civilă

Tratatul de la Lisabona autorizează instituţiile europene să adopte noi măsuri în ceea ce priveşte:

- punerea în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce: fiecare sistem juridic trebuie să recunoască drept valabile şi aplicabile deciziile adoptate de sistemele juridice ale celorlalte state membre;

- accesul efectiv la justiţie;

- dezvoltarea metodelor alternative de soluţionare a litigiilor;

- formarea magistraţilor şi a personalului din justiţie.

Cooperarea judiciară în materie penală

Odată cu eliminarea celui de-al treilea pilon al UE, întreaga cooperare judiciară în materie penală devine un domeniu în care instituţiile europene pot să legifereze.

Concret, instituţiile europene pot acum să stabilească reguli minime în ceea ce priveşte definirea şi sancţionarea infracţiunilor penale cele mai grave. UE poate să intervină, de asemenea, în definirea unor reguli comune în ceea ce priveşte derularea procedurilor penale, de exemplu în ceea ce priveşte admisibilitatea probelor sau drepturile persoanelor.

In acest context, rolul instanţei române in realizarea unui spaţiu european comun, se manifestă in principal in legătură cu activitatea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Curtea de Justiţie interpretează legislaţia europeană pentru a se asigura că aceasta se aplică în acelaşi fel în toate ţările UE. De asemenea, soluţionează litigiile juridice dintre guvernele statelor membre şi instituţiile europene. Persoanele fizice, întreprinderile sau organizaţiile pot, la rândul lor, să aducă un caz în faţa Curţii de Justiţie dacă consideră că le-au fost încălcate drepturile de către o instituţie europeană.

Instanţele naţionale din fiecare stat membru UE sunt responsabile pentru aplicarea corespunzătoare a legislaţiei europene în statul respectiv.

Dar există riscul ca instanţele din diferite ţări să interpreteze legislaţia UE în moduri diferite.

Pentru a preveni acest lucru, a fost prevăzută o „procedură pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare”. Dacă o instanţă naţională are îndoieli cu privire la interpretarea sau validitatea unui act legislativ european, aceasta poate şi, în anumite cazuri, este obligată, să solicite avizul Curţii de Justiţie. Acest aviz poartă numele de „hotărâre preliminară”.

Acţiunea pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare reprezintă un mecanism fundamental al dreptului comunitar, mecanism menit să confere organelor jurisdicţionale naţionale mijloacele de a asigura o interpretare şi aplicare unitară a acestui drept în toate statele membre.

Astfel, instanţele române au un rol foarte important in consolidarea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie al Uniunii Europene, pentru garantarea acestui deziderat având la îndemână, printre alte instrumente juridice, şi procedura hotărârii preliminare în faţa CJUE.

In anul 2015, pe rolul Judecătoriei Corabia nu au fost cauze în care să se formuleze acţiuni pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare CJUE.
Capitolul V. Raporturile instanţei cu celelalte instituţii şi organisme, precum şi cu societatea civilă
Preşedintele instanţei, în calitate de reprezentant legal, are atribuţii referitoare la stabilirea şi menţinerea unor relaţii de colaborare profesională cu Parchetul de pe lângă judecătorie, cu organele de poliţie, cu organizaţiile profesionale ale avocaţilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecătoreşti, experţilor si interpreţilor, precum şi cu alte instituţii şi organizaţii. În cele ce urmează vom prezenta aspecte privitoare la colaborarea Judecătoriei Corabia cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia, cu Consiliul Superior al Magistraturii, cu Ministerul Justiţiei, precum si cu organizaţiile profesionale ale avocaţilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecătoreşti, experţilor si interpreţilor.

5.1. Raporturile instanţei cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia
Raporturile instanţei cu Ministerul Public trebuie privite pornind de la anumite principii care stau la baza organizării judiciare. Astfel, aceasta se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, prevăzute în documentele internaţionale, pentru garantarea respectării Constituţiei şi a legilor ţării, precum şi pentru asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţele judecătoreşti în mod imparţial şi independent de orice influenţe exterioare.

Justiţia se înfăptuieşte în numele legii, este unică, imparţială şi egală pentru toţi şi se înfăptuieşte prin instanţele de judecată.

Raporturile dintre instanţă şi parchet sunt de colaborare pentru atingerea unor obiective comune, cum sunt realizarea actului de justiţie şi apărarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor, colaborare ce se reflectă asupra asigurării condiţiilor unui proces echitabil, în care drepturile şi interesele fundamentale sunt garantate şi apărate. Judecătorul şi procurorul sunt părţi ale aceluiaşi mecanism, care funcţionează pentru realizarea aceluiaşi obiectiv.

Relaţia cu Ministerul Public, fie că decurge din activitatea de urmărire penală (sesizarea instanţei prin rechizitoriu, cererile privind luarea măsurilor preventive, percheziţiile sau interceptările), fie că decurge din activitatea procurorului de şedinţă (atât în penal cât şi în civil), a fost una de colaborare, ce poate fi caracterizată în termeni pozitivi.

Nu au existat disfuncţionalităţi, Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia răspunzând prompt în cauzele legate de arestări preventive şi preocupându-se pentru respectarea programărilor de şedinţă.

De asemenea parchetul a dat dovadă de promptitudine şi în ceea ce priveşte înaintarea dosarelor de urmărire penală solicitate în cazul plângerilor formulate în baza art.340 Cod procedură penală, promptitudine existând şi din partea instanţei în ceea ce priveşte restituirea acestor dosare.

Nu au fost înregistrate sesizări în anul 2015 din partea reprezentanţilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia cu privire la activitatea instanţei în raporturile dintre cele două instituţii.
5.2. Raporturile instanţei cu Consiliul Superior al Magistraturii
Raportul instanţei cu Consiliul Superior al Magistraturii se manifestă pe două planuri: unul decurgând din calitatea Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei şi din atribuţiile pe care acesta le are cu privire la organizarea şi activitatea instanţelor, activitatea şi cariera judecătorilor şi un altul, decurgând din manifestarea concretă, punctuală a diferitelor atribuţii conferite de lege Consiliului Superior al Magistraturii.

Activitatea instanţei implică, pe de o parte, raporturi directe cu Consiliul Superior al Magistraturii, împrejurare decurgând tot din atribuţiile stabilite în sarcina acestei instituţii.

Raporturile instanţei cu Consiliul Superior al Magistraturii s-au desfăşurat în parametri normali, neexistând sincope în comunicarea la nivel instituţional. Majoritatea activităţilor comune s-au derulat la nivelul direcţiilor şi serviciilor C.S.M.

Judecătoria Corabia a răspuns întotdeauna cu promptitudine relaţiilor solicitate de C.S.M. referitoare la diverse aspecte ce interesează activitatea judiciară şi administrativ-judiciară şi a manifestat interes în dezbaterea tuturor problemelor cu privire la care a fost consultată, în considerarea atât a bunelor relaţii instituţionale existente, cât şi a implicării active a instanţei în procesul de reformă a sistemului judiciar român.

5.3. Raporturile instanţei cu Ministerul Justiţiei
Raportul instanţei cu Ministerul Justiţiei trebuie privit prin prisma reglementărilor H.G. nr. 652/2009, potrivit art. 3 al acestui act normativ, ministerul cooperează instituţional cu celelalte ministere, cu Administraţia Prezidenţială şi Parlamentul, cu Consiliul Superior al Magistraturii, cu organizaţiile neguvernamentale, cu Ministerul Public şi exercită autoritatea prevăzută la art.132  alin. 1 din Constituţia României, republicată.

Raporturile între Judecătoria Corabia şi Ministerul Justiţiei, în anul 2015, pot fi calificate ca fiind bune, acestea desfăşurându-se în limitele prevăzute de lege şi de regulamente şi în raport de competenţele funcţionale ale fiecărei instituţii.

Raporturile cu Ministerului Justiţiei s-au concretizat, în principal, prin colaborarea între acesta şi Judecătoria Corabia, în aplicarea dispoziţiilor privind cooperarea judiciară în materie penală si civilă, în considerarea calităţii de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internaţionale, potrivit tratatelor la care România este parte şi instrumentelor juridice adoptate în cadrul Uniunii Europene.

De asemenea, efectuarea procedurii de citare a persoanelor aflate în state ce nu fac parte din Uniunea Europeană a fost efectuată prin intermediul Ministerului de Justiţie, în calitate de autoritate judiciară, potrivit tratatelor la care România este parte.

5.4. Raporturile instanţei cu Baroul de avocaţi, colegiile consilierilor juridici, precum şi cu experţii judiciari
Conducerea instanţei a avut o preocupare permanentă pentru a asigura buna colaborare, în condiţiile prevăzute de lege, cu asociaţiile profesionale ale avocaţilor, consilierilor juridici şi experţilor judiciari, pentru cooptarea acestora în vederea realizării dezideratelor cuprinse în strategia de reformă a sistemului judiciar.

Considerăm că se impune continuarea organizării periodice a întâlnirilor de lucru şi consultărilor în vederea stabilirii unor măsuri administrative comune, ţinându-se cont de specificul fiecărei profesii, pentru evitarea deficienţelor în ceea ce priveşte conţinutul lucrărilor, circuitul acestora, dar şi respectarea termenelor prevăzute de lege sau stabilite de judecător.

Capitolul VI. Concluzii
Analizând întreaga problematică expusă anterior, volumul de muncă în cursul anului 2015, condiţiile materiale în care personalul Judecătoriei Corabia şi-a desfăşurat activitatea, exigenţele impuse de strategia de reformă a sistemului judiciar, nu putem să concluzionăm decât în sensul că efortul depus a fost ridicat, arătând constanţă în ceea ce priveşte nivelul ridicat de pregătire profesională.

Pornind de la realităţile cu care ne-am confruntat, reliefând atât reuşite cât şi inerente neajunsuri, activitatea desfăşurată de corpul profesional al instanţei noastre în cursul anului 2015 s-a dovedit a fi pozitivă, purtând amprenta calităţii, mai ales în condiţiile specifice implementării reformei sistemului judiciar.

Rezultatele superioare înregistrate constituie meritul întregului personal care, prin îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu şi prin crearea şi menţinerea unui climat de lucru propice, s-a mobilizat în depăşirea problemelor inerente procesului de reformă.

Având în vedere că instanţa este unitatea administrativă de bază a justiţiei, problemele constatate la nivel general în sistem se proiectează, în mod proporţional, în activitatea Judecătoriei Corabia, activitatea acesteia fiind afectată de factori negativi de naturi diferite, astfel cum s-a arătat în cadrul prezentului raport, care a dorit să cuprindă activitatea complexă a instanţei.

Pentru îmbunătăţirea indicatorilor de calitate se impune adoptarea unei legislaţii moderne, clare şi stabile, mărirea schemelor de personal pentru asigurarea condiţiilor de aprofundare a fiecărei cauze şi a aplicării practicii judiciare de la nivelul instanţelor naţionale, cât şi al celor comunitare şi pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime.

Performanţa nu poate fi obţinută însă fără eforturi financiare care trebuie asumate la nivel central, alături de reformarea mentalităţilor care stau la baza funcţionării sistemului actual, desprinzându-se cu claritate, necesitatea reiterării ideii creării şi administrării bugetului justiţiei de către organisme interne ale acesteia.

Reforma justiţiei presupune consolidarea statului de drept şi a supremaţiei legii, garantarea unei reale separaţii şi echilibrului puterilor în stat, prin întărirea independenţei puterii judecătoreşti, respectarea celor mai bune practici europene legate de funcţionarea sistemului judiciar, asigurarea transparenţei actului justiţiei, stabilirea unui dialog armonios cu societatea civilă şi implicarea acesteia în procesul de reformă, crearea premiselor cooperării judiciare în vederea integrării în procesul de reformă şi asigurării deplinei compatibilităţi instituţionale şi legislative cu sistemele judiciare europene.

Acest bilanţ a încercat să prezinte eforturile concrete pentru realizarea unui act de justiţie de calitate, cât si unele deficienţe, vulnerabilităţi în diverse domenii ale activităţii noastre, propunând şi soluţii în remedierea acestora.

De esenţă, pentru îmbunătăţirea activităţii calităţii noastre se constituie preocuparea constantă a fiecăruia dintre noi, magistraţii, la înălţimea misiunii încredinţate, de a ne perfecţiona continuu pregătirea profesională, de a veghea permanent la stricta respectare şi aplicare a legii în general, a normelor de conduită impuse de Codul deontologic corespunzătoare unui corp profesional de elită, pe măsura eforturilor ce le depunem zi de zi, în beneficiul justiţiabililor, cu scopul de a conferi substanţa valorilor care se află în spatele oricărei acţiuni.

Fără îndoială, ne exprimăm convingerea că eforturile noastre vor fi însoţite de preocupări adecvate ale Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii în asigurarea standardului cel puţin minimal de condiţii necesare îndeplinirii misiunii noastre, în care trebuie să se regăsească finalizarea proiectelor privind sediile instanţelor, stabilirea încărcăturii optime pe judecător, degrevarea magistraţilor de activităţi colaterale şi alte măsuri similare care să permită perceperea progreselor sistemului în activitatea concretă proprie a fiecărui judecător.

Încheiem cu speranţa că anul 2016 va reprezenta, în viitor, prin implementarea noii legislaţii, care se doreşte a fi profund reformatoare, în acord cu imperativele actualităţii, piatra de temelie a modernizării sistemului judiciar
PREŞEDINTE,

LASCU ELENA

R O M AN I A

JUDECĂTORIA CORABIA Anexa 1

Situaţia privind încărcătura pe judecător, în anul 2015, la Judecătoria Corabia

Nr. crt.	Nume judecător-complete	Materie	Stoc la 01.01.2015	Dosare intrate în anul 2015	Total dosare intrate în anul 2015	Nr. şedinţe conduse	Dosare rulate	Dosare soluţionate în 2015	Stoc dosare la 31.12.2015, din care:	Suspendate	Operativitate %
1.	Mariana Nicolae