Raport Anual 2017
Yüklə 0,56 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 1Informaţie generală privind activitatea băncii
- 2Mediul macroeconomic şi poziţia băncii pe piaţa serviciilor bancare
    
RAPORT ANUAL pentru anul 2017 Banca Comercială Română Chişinău S.A. În anul 2017 BCR Chişinău a reuşit să își majoreze portofoliul net de credite până la 605 milioane MDL, cu 52% mai mult faţă de anul 2016. Această creştere a devenit posibilă ca urmare a atragerii atât a clienţilor Corporate şi IMM locali şi internaţionali, cât şi a angajaţilor acestora, oferindu-le produse inovatoare cum ar fi factoring de export, digital banking şi servicii calitative adaptate la necesităţile clienţilor. Președintele executiv al Băncii Comerciale Române Chișinău S.A. Ponderea creditelor neperformante s-a redus semnificativ în anul 2017 pana la 19% faţă 32% în anul 2016 (creditele neperformante sunt concentrate într-un număr limitat de credite acordate până în 2014, iar expunerile acestora sunt acoperite confortabil cu provizioane). Indicatorul de lichiditate a scăzut până la 54,5% comparativ cu 66,6% în anul precedent, fiind însă în mod remarcabil peste minimul necesar reglementat de 20%. Ca parte semnificativă a strategiei sale de risc BCR Chişinău a menţinut, ca şi în anii precedenţi, o abordare prudenţială prin majorarea provizioanelor, calculate în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară şi cerinţele stricte aplicate în cadrul Grupului BCR/Erste. În acest context, rata de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane a crescut de la 61,9% în anul 2016 până la 70% în anul 2017. Chiar şi aşa, BCR Chişinău a încheiat anul 2017 cu un profit net de 17,6 milioane MDL. Pentru anul 2018 strategia Băncii se bazează, printre altele, pe următorii piloni: creşterea veniturilor din activitatea operaţională, creşterea nivelului de automatizare, inclusiv implementarea noii soluţii de Mobile Banking pentru persoane fizice şi juridice şi îmbunătăţirea soluţiei existente de mobile banking, alinierea la legislaţia locală reieşind din implementarea Standardelor de reglementare Basel III în Moldova. Cuprins 1Informaţie generală privind activitatea băncii 5 2Mediul macroeconomic şi poziţia băncii pe piaţa serviciilor bancare 5 3Rezultatele financiare pentru anul 2017 12 4Deservirea clienţilor 15 5Activitatea de creditare 15 6Finanţarea şi capitalul 19 7Activitatea pe piaţa valutară 20 8Activitatea pe piaţa investiţională din Moldova 21 9Operaţiuni cu carduri bancare 21 10Canale electronice 22 11Tehnologiile informaţionale ale Băncii 22 12Guvernanța corporativă 23 14Activitatea de personal şi structura organizaţională 30 15Evenimente ulterioare 31 Nu au existat evenimente ulterioare semnificative. 31 16Anexe 32 1Informaţie generală privind activitatea bănciiBanca Comercială Română Chișinău S.A. (în continuare BCR Chişinău sau Banca) a fost înfiinţată în octombrie 1998. Banca funcţionează ca o bancă comercială, oferind o gamă largă de servicii şi produse şi se adresează tuturor categoriilor de clienţi prin intermediul Sediului Central, două sucursale şi o agenţie în municipiul Chişinău, o sucursala în Cahul şi o sucursala în Bălti. Agenția deservește preponderent persoanele fizice, solicitanți de servicii oferite de Secția Consulară a Ambasadei României din Chișinău, care pot efectua plăți și schimb valutar. Scopul principal la momentul fondării Băncii a fost oferirea de servicii si produse clienţilor care îşi desfaşoara activitatea în diverse sectoare industriale şi comerciale din Republica Moldova. Astfel, BCR Chişinău S.A. a devenit o instituţie financiară universală. La momentul actual, Banca este un participant dinamic şi profesionist pe piaţa financiară din Republica Moldova. Politica băncii este orientată spre dezvoltarea unui parteneriat sustenabil și de durată cu companiile, angajații și clienții acestora și asigurarea unui portofoliul calitativ de active și pasive care să genereze randamente sporite în condiții de risc scăzut. BCR Chişinău S.A. îşi desfăşoară activitatea financiară în baza Statutului Băncii şi licenţei eliberate de către Banca Naţională a Moldovei. Unicul acţionar al Băncii este Banca Comercială Română S.A., care deţine 72,813 acţiuni cu valoarea nominală de 10,000 lei. Capitalul social al băncii la data de 31.12.2017 a constituit 728.13 mln. lei. Auditorul Băncii pentru anul 2017 a fost compania internaţională de audit „Pricewaterhousesoopers” SRL, care a confirmat autenticitatea rapoartelor financiare al BCR Chişinău S.A. Informaţia prezentată în raport pentru anii 2016 şi 2017 a fost întocmit în conformitate cu Standardele Internaţioale de Raportare Financiară (SIRF). 2Mediul macroeconomic şi poziţia băncii pe piaţa serviciilor bancare2.1 Indicatori macroeconomici Produsul intern brut (PIB). În anul 2017, produsul intern brut (PIB) a însumat 150,369 milioane lei, preţuri curente de piaţă, în creștere - în termeni reali - cu 4.5% faţă de anul 2016. La creșterea PIB, în anul 2017 față de anul 2016, au contribuit următoarele activități economice:
Total pe economie VAB a depășit cu 3.8% nivelul anului precedent, contribuind la creșterea și formarea PIB cu 3.3% și 84.1%, respectiv. Volumul impozitelor pe produse s-a majorat cu 6.9% în raport cu anul anterior, contribuind la creșterea și formarea PIB cu 1.1% și 16.3%, corespunzător. Din punct de vedere al utilizării PIB creșterea s-a datorat, în principal:
Contribuție negativă la creșterea PIB a avut-o exportul net (-2.7%), consecință a deficitului balanței comerciale (-42,292 mil. lei). Câştigul salarial mediu. În anul 2017 a constituit 5,697.1 lei și s-a mărit față de anul 2016 în valoare nominală cu 12.1%, iar în termeni reali (ajustat la indicele prețurilor de consum) – cu 5.2%. În trimestrul IV 2017 câștigul salarial mediu lunar a fost de 6,113.6 lei, înregistrând o creștere de 12.4% față de trimestrul IV 2016. În sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar a constituit 5,165.7 lei (+18.0% față de trimestrul IV 2016), iar în sectorul economic (real) – 6,491.8 lei (+10.3% față de trimestrul IV 2016). Rata anuală a inflaţiei. După accelerarea pronunţată din prima parte a anului, în a doua jumătate a anului 2017, rata anuală a inflaţiei a urmat o traiectorie relativ stabilă în condiţiile unei cereri agregate încă modeste, dar şi a tendinţei de apreciere a monedei naţionale. Totuţi, în trimestrul IV 2017, rata anuală a inflaţiei a continuat să se plaseze peste limita superioară a intervalului ţintei inflaţiei stipulat în Strategia politicii monetare pe termen mediu. Menţinerea traiectoriei respective a ratei anuale a inflaţiei poate fi atribuită, în principal, presiunilor acumulate din partea dinamicii preţurilor la produsele alimentare. Totodată, aceasta a fost susţinută într-o anumită măsură şi de contribuţia din partea preţurilor reglementate, mai ales ca urmare a ajustărilor de tarife de la începutul anului 2017. Inflaţia de bază a avut o dinamică relativ stabilă, oscilând în jurul nivelului de 5.0 la sută în perioada de referinţă. Preţurile la combustibili au generat un impact modest asupra ratei anuale a inflaţiei în această perioadă. În trimestrul IV 2017, rata anuală a inflaţiei a continuat evoluţia relativ stabilă semnalată în trimestrul precedent. Astfel, după valoarea maximă de 7.9 la sută din luna octombrie 2017, la sfârşitul anului 2017, rata anuală a inflaţiei a înregistrat valoarea de 7.3 la sută, fiind cu 0.3 puncte procentuale inferioară celei din luna septembrie 2017. Rata medie anuală a inflaţiei, în trimestrul IV 2017, a constituit 7.5 la sută şi a fost uşor superioară celei din trimestrul precedent. Ca rezultat, similar trimestrului anterior, în perioada de referinţă aceasta a continuat să se plaseze peste limita superioară a intervalului de 5.0 la sută _1.5 puncte procentuale stipulat în Strategia politicii monetare pe termen mediu. Rata anuală a inflaţiei de bază. În trimestrul IV 2017, inflaţia de bază a consemnat valori semnificativ inferioare inflaţiei totale. Merită a fi remarcat faptul că această măsură a inflaţiei ce exclude efectele tranzitorii asupra IPC şi reflectă, în mare parte, presiunile inflaţioniste asociate excesului de cerere a continuat să se plaseze în jurul nivelului de 5.0 la sută pentru o perioadă de 10 luni. În trimestrul IV 2017, rata medie a inflaţiei de bază a constituit 5.1 la sută, fiind uşor superioară celei din trimestrul precedent. Ca rezultat, contribuţia din partea inflaţiei de bază asupra ratei anuale a preţurilor de consum în perioada de referinţă s-a majorat marginal şi a constituit 1.6 puncte procentuale. Evoluţia relativ stabilă a inflaţiei de bază poate fi asociată unui impact neglijabil din partea cererii agregate asupra preţurilor, dar şi tendinţei de apreciere a monedei naţionale care a atenuat din presiunile inflaţioniste determinate de anumite şocuri sectoriale. În acest sens, pe parcursul trimestrului IV 2017, presiuni inflaţioniste în cadrul inflaţiei de bază au fost exercitate de reglementările adiţionale cu privire la preţul minim de comercializare a ţigărilor, fapt ce a rezultat în majorarea pronunţată a preţurilor acestora. În acelaşi timp, contribuţii pozitive în cadrul inflaţiei de bază au fost determinate de majorarea preţurilor la îmbrăcăminte şi încălţăminte. Majorarea plăţilor pentru creşe şi grădiniţe, care ar putea fi atribuită măsurilor întreprinse în direct, ia majorării normelor de alimentaţie a copiilor în instituţiile de învăţământ a determinat un impact pozitiv din partea serviciilor de educaţie şi învăţământ în cadrul inflaţiei de bază. 2.2 Sistemul Bancar La 31.12.2017 pe teritoriul Republicii Moldova funcţionau 11 bănci comerciale pe acţiuni (31.12.2016: 11 bănci). După volumul activelor băncile din Republica Moldova pot fi împărţite în următoarele trei grupe:
Pe parcursul anului 2017, sistemul Bancar din Republica Moldova a înregistrat următoarele tendinţe:
Activele totale au constituit 79.5 mlrd. lei, majorîndu-se comparativ cu finele anului precedent cu 6.7 mlrd. lei (9.2 la sută). Media suficienţei capitalului ponderat la risc a constituit 31.3 la sută, în creștere cu 1.26 p.p. comparativ cu finele anului precedent, indicator respectat de toate băncile (limita pentru fiecare bancă ≥16 la sută), variind între 24.7 la sută și 98.1 la sută. Nivelul înalt al indicatorului suficienței capitalului ponderat la risc (media pe sector- 31.0 la sută, limita reglementată pentru fiecare bancă ≥16 la sută) a permis băncilor absorbirea pierderilor legate de înrăutățirea calității creditelor. La situația din 31.12.2017, capitalul de gradul I a constituit 10.1 miliarde lei și pe parcursul perioadei menționate a înregistrat o creștere de 8.7 la sută (812.5 mil. lei). Creșterea capitalului de gradul I a fost determinată, în principal, de obținerea profitului în valoare de 1.5 miliarde lei. Majoritatea băncilor și – au îndreptat profitul la fortificarea capitalului, cu excepția a 3 bănci care au achitat dividende în sumă totală de 354.5 mil. lei. Concomitent, asupra capitalului au influențat negativ următorii factori: majorarea mărimii calculate dar nerezervate pentru pierderi la active și angajamente condiționale cu 132.9 mil. lei, formarea deprecierilor suplimentare la active în sumă de 191.9 mil. lei.
La 31.12.2017, portofoliul de credite brut a constituit 42.1 la sută din totalul activelor sau 33.9 miliarde lei, micșorându-se pe parcursul anului 2017 cu 3.9 la sută (1.2 miliarde lei). Banca Națională stimulează băncile să fie mai active la îndreptarea depozitelor atrase spre acordarea creditelor de calitate în economia țării. Volumul creditelor noi acordate în anul 2017 a crescut cu 9.0 p.p. față de anul 2016. Diminuarea ratei dobânzii la credite, de asemenea a avut o influență pozitivă asupra creșterii volumului creditelor noi. Investițiile în valori mobiliare (certificatele Băncii Naționale și valorile mobiliare de stat) au înregistrat o pondere de 19.0 la sută din totalul activelor, fiind cu 3.7 p.p. mai mare comparativ cu sfârșitul anului 2016. Restul activelor, care constituie 38.9 la sută, sunt menținute de către bănci în conturile deschise la Banca Națională, în alte bănci, în numerar etc. Pe parcursul anului 2017, ponderea creditelor neperformante (substandard, dubioase și compromise) în totalul creditelor a crescut cu 2.0 p.p. față de finele anului 2016, constituind 18.4 la sută la 31.12.2017. Reclasificarea creditelor în categorii de risc neperformante a avut loc ca rezultat al aplicării unei abordări mai prudente la clasificarea portofoliului de credite. Indicatorul menționat variază de la o bancă la alta, valoarea cea mai mare constituind 34.1 la sută. Pe parcursul anului 2017, în sectorul Bancar a continuat tendința de creștere a soldului depozitelor. Conform rapoartelor prudenţiale, acesta s-a majorat cu 9.1 la sută în perioada de referință, constituind 60.0 miliarde lei (depozitele persoanelor fizice au constituit 66.2 la sută din totalul depozitelor, depozitele persoanelor juridice – 33.6 la sută și depozitele băncilor – 0.2 la sută). Cel mai mare impact asupra majorării depozitelor au avut-o creșterea depozitelor persoanelor juridice cu 3.1 miliarde lei (18.3 la sută). De asemenea, s-a majorat și soldul depozitelor persoanelor fizice cu 2.0 miliarde lei (5.2 la sută). Totodată, soldul depozitelor în lei a continuat să crească și pe parcursul anului 2017 s-a majorat cu 4.9 miliarde lei (16.7 la sută) până la 34.3 miliarde lei, creșterea fiind înregistrată și la soldul depozitelor în valută – cu 0.1 miliarde lei (0.4 la sută) până la 25.6 miliarde lei. Băncile continua să mențină indicatorii lichidității la un nivel înalt. Astfel, valoarea indicatorului lichidităţii pe termen lung (principiul I al lichidităţii) a constituit 0.6 (limita ≤1), fiind la același nivel cu finele anului 2016. Lichiditatea curentă pe sector (principiul II al lichidităţii) s-a majorat cu 6.1 p.p., constituind 55.5 la sută (limita ≥20%), astfel mai mult de jumătate din activele sectorului Bancar sunt concentrate în active lichide. E de menționat că cele mai mari ponderi în active lichide dețin depozitele la BNM – 36.1 la sută, valorile mobiliare lichide – 34.3 la sută și mijloacele interBancare nete – 20.2 la sută. Pe parcursul anului 2017 soldul acestor articole a crescut respectiv cu 11.5 la sută, 35.7 la sută și 30.7 la sută.
La 31.12.2017, profitul a însumat 1.5 miliarde lei și comparativ cu perioada similară a anului precedent s-a majorat cu 8.6 la sută. Majorarea profitului este determinată de majorarea veniturilor neaferente dobânzilor cu 6.8 la sută și diminuarea cheltuielilor neaferente dobânzilor cu 7.6 la sută. O pondere semnificativă în veniturile neaferente dobânzilor constituie venituri din taxe și comisioane - 61.7 la sută, care s-au majorat comparativ cu 31.12.2016 cu 10.8 la sută ca urmare a majorării numărului și volumului tranzacțiilor efectuate prin sistemele de plăți SAPI, SWIFT, precum și numărului și volumului operațiunilor cu carduri emise în Moldova. Venitul net din taxe și comisioane la situația din 31.12.2017 a constituit 1.1 miliarde lei și a înregistrat o creștere de 8.5 la sută pe parcursul perioadei 31.12.2016-31.12.2017. Totodată, s-au diminuat cheltuielile aferente dobânzilor (de la depozite) cu 37.1 la sută sau 1.1 miliarde lei. Veniturile din dobânzi au însumat 4.7 miliarde lei, fiind în scădere cu 1.5 miliarde lei față de perioada similară a anului precedent. Acestea, la rândul lor, au fost generate, în special, de împrumuturi și creanțe (3.8 miliarde lei). La 31.12.2017, rentabilitatea activelor şi rentabilitatea capitalului au constituit 1.8 la sută şi respectiv 11.1 la sută, fiind la același nivel cu anul precedent. 2.3 Piaţa valutară În anul 2017 cursul oficial nominal al monedei naţionale faţă de dolarul SUA s-a apreciat cu 14.4 la sută (de la 19.9814 lei pentru un dolar SUA la data de 31 decembrie 2016 până la 17.1002 lei pentru un dolar SUA la data de 31 decembrie 2017), iar faţă de euro s-a apreciat cu 2.3 la sută (respectiv, de la 20.8895 lei pentru un euro până la 20.4099 lei pentru un euro). În anul 2017 valuta euro s-a apreciat în raport cu dolarul SUA cu 14.2%, rubla rusească s-a apreciat cu 11.4%, iar leul românesc s-a apreciat cu 4.7%. 2.4 Instrumentele politicii monetare Politica ratelor dobânzilor. Pe parcursul trimestrul IV 2017 au avut loc trei şedinţe ale Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la deciziile de politică monetară. Urmare evaluării balanţei riscurilor interne şi externe şi a perspectivelor inflaţiei pe termen scurt şi mediu, Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei, la şedinţele din 25 octombrie 2017 şi 05 decembrie 2017, a hotărât să reducă rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară cu câte 0.5 puncte procentuale, de la 7.5 la sută anual (nivel stabilit la şedinşa din 28 august 2017) până la 6.5 la sută. Ulterior, la şedinţa din 27 decembrie 2017, a decis menţinerea ratei de bază aplicate la principalele operaţiuni de politică monetară la nivelul de 6.5 la sută anual. Aceste decizii au urmărit favorizarea unui climat monetar capabil să revigoreze activitatea de creditare şi economisire, alături de adaptarea în continuare a mediului economic intern la volatilitatea şi incertitudinea aferente situaţiei macroeconomice externe, având ca scop ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste, readucerea şi menţinerea ratei inflaţiei în proximitatea ţintei de 5.0 la sută pe termen mediu, cu o posibilă deviere de _ 1.5 puncte procentuale. Vânzările de Certificate ale BNM. Pe parcursul trimestrului IV 2017, surplusul de lichiditate a fost în continuare absorbit prin intermediul licitaţiilor de plasare a certificatelor BNM (CBN). BNM a derulat licitaţiile de plasare a CBN cu frecvenţă săptămânală şi cu anunţarea ratei maxime a dobânzii echivalente cu rata de bază a BNM. Pe ansamblul trimestrului IV 2017, rata medie ponderată a operaţiunilor de absorbţie a lichidităţii a constituit 6.93 la sută anual. Stocul plasamentelor CBN a variat pe parcursul trimestrului între valoarea minimă de 4,962.3 milioane lei şi cea maximă de 9,207.2 milioane lei, fiind influenţat de procurările semnificative de valută efectuate de BNM în perioada de referinţă. Soldul mediu lunar al CBN a însumat 6,944.0 milioane lei (+721.8 milioane lei faţă de trimestrul III 2017). Rezervele obligatorii. În trimestrul IV 2017, mecanismul rezervelor obligatorii a continuat să exercite funcţiile de control monetar şi management al lichidităţii în sistemul Bancar. Pe parcursul trimestrului, norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldoveneşti şi în valută neconvertibilă a fost menţinută la nivelul de 40 la sută din baza de calcul, iar norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibil˘a la nivelul de 14 la sut˘a din baza de calcul. Rezervele obligatorii în MDL menţinute de băanci în perioada 8 decembrie 2017 – 7 ianuarie 2018 s-au cifrat la 12,638.6 milioane lei, superioare celor menţinute la finele trimestrului precedent (perioada 8 septembrie 2017 – 7 octombrie 2017) cu 206.1 milioane lei (cca 1.7 la sută). Rezervele obligatorii în VLC menţinute de bănci la Banca Naţională la situaţia din 31 decembrie 2017 au însumat 70.7 milioane USD şi 118.5 milioane EUR. Comparativ cu 30 septembrie 2017, rezervele obligatorii în dolari SUA s-au diminuat cu 1.8 la sută, iar rezervele obligatorii în EUR s-au majorat cu 6.0 la sută. 2.5 Piaţa valorilor mobiliare de stat Pe parcursul trimestrului IV 2017, volumul VMS tranzacţionate pe piaţa primară a crescut cu 5.9 la sută, fapt generat de volumul excesiv de lichiditate pe piaţa primară a valorilor mobiliare de stat, ca urmare Ministerul Finanţelor a alocat valori mobiliare de stat cu 17.8 la sută mai mult decât volumul planificat iniţial. Conjunctura pieţei a permis Ministerului Finanţelor să continue trendul de diminuare a ratelor dobânzilor aferente VMS alocate, care, pe parcursul perioadei de raportare, s-au diminuat pe toate scadenţele, bonurile de trezorerie s-au redus cu 0.6-0.7 puncte procentuale, iar obligaţiunile de stat au înregistrat diminuări între 0.4-0.7 puncte procentuale. Structura portofoliului VMS, puse în circulaţie pe parcursul perioadei de referinţă, arată că cele mai atractive au fost VMS cu scadenţa la 364 de zile, care au constituit 40.6 la sută din totalul tranzacţiilor, fiind urmate de bonurile de trezorerie de 182 de zile, a căror pondere a fost de 34.6 la sută, iar ponderea bonurilor de trezorerie de 91 de zile a alcătuit 18.9 la sută. De menţionat că ponderea obligaţiunilor de stat cu scadenţa la 2 ani a constituit 3.9 la sută, iar a obligaţiunilor de stat cu scadenţa la 3 ani – 2.0 la sută. Yüklə 0,56 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
