Raport de activitate
Yüklə 1,1 Mb.
|
RAPORT DE ACTIVITATE PENTRU ANUL 2016 CUPRINS
SECȚIUNEA I - PROFIL ORGANIZAȚIONAL I.1. MISIUNEA ŞI FUNCŢIILE MINISTERULUI JUSTIŢIEI Ministerul Justiţiei îşi desfăşoară activitatea în baza HG nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare. Misiunea Ministerului Justiţiei este de a contribui la buna funcţionare a sistemului judiciar şi la asigurarea condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public, apărarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti În realizarea acestei misiuni, ministerul are următoarele funcţii principale:
DATE DE CONTACT: MINISTERUL JUSTIȚIEI Str. Apolodor Nr.17, sector 5, București Telefon centrală: 037 204 1999 Informaţii: 037 204 1046 E-mail: relatiipublice@just.ro I.2. CONTRIBUŢIA MINISTERULUI JUSTIȚIEI LA OBIECTIVELE GUVERNĂRII ŞI LA OBIECTIVELE ASUMATE DE ROMÂNIA În anul 2016 Ministerul Justiției și-a adus contribuția la atingerea priorităților din Programul de Guvernare în domeniul său de competență, respectiv priorități ce au vizat susținerea fără rezerve a independenței justiției și a continuării luptei împotriva corupției prin acțiuni de întărire a legislației privind consolidarea integrității în instituțiile publice și, respectiv de continuare a luptei împortiva corupției. Pe lând Programul de Guvernare, Ministerul Justiției a urmărit implementarea Planului Sectorial care a cuprins prioritățile strategice ale sectorului de justiție pentru anul 2016. Printre aceste acțiuni și priorități strategice se numără adoptarea Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare a sistemului judiciar 2015 – 2020, adoptarea Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 (SNA), finalizarea operaționalizării Agenției Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), finalizarea procesului legislativ de modificare a Codurilor Penal și de Procedură Penală, finalizarea procedurilor privind numirea în funcții de conducere în cadrul magistraturii, respectiv la Tribunalul UE (procurorul general al României, procurorul șef DNA și procurorii șefi adjuncți, procurorulul șef adjunct al DIICOT, judecătorul român la Tribunalul UE), transpunerea unor directive eruopene, precum și instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică. Astfel, în luna aprilie 2016, Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 282/2016 privind aprobarea Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020. Planul de acțiune a realizat una din recomandările MCV, și se bazează pe complementaritatea bugetului național cu surse externe posibil de accesat, specificul fiind dat de adresabilitatea pentru întreg sistemul judiciar (instituții care nu sunt toate în coordonarea Ministerului Justiției). În îndeplinirea obiectivelor asumate în Planul de acțiune, la data de 6 decembrie s-a semnat protocolul de constituire a Consiliului de management strategic (COMS), responsabil de crearea și implementarea unui sistem unitar de management strategic la nivelul sistemului judiciar, format din conducerea la vârf a Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul Public și Înalta Curte de Casație și Justiție. În ceea ce privește Strategia Națională Anticorupție 2016-2020, adoptată prin HG nr. 583/2016, aceasta continuă ciclul strategic 2012-2015 și are la bază concluziile auditului extern independent al SNA 2012-2015. Strategia se adresează tuturor instituţiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice locale, mediului de afaceri şi societăţii civile, iar scopul său principal îl constituie promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional de prevenire și combatere a corupției în România. Pentru fiecare tip de intervenţie sunt identificate obiective generale şi specifice. Toate acestea sunt dezvoltate prin asumarea transparenței decizionale și a guvernării deschise ca principii ale acestui document strategic, dublate de o abordare axată pe trei direcții de intervenţie în domeniul anticorupţie: prevenire, educaţie şi combatere. Noua strategie promovează modelul de manager de instituție care se implică efectiv în promovarea integrității instituției, care își oferă propriul exemplu de integritate și sancționează sau gestionează adecvat încălcările regulilor, de la cele de tipul abaterilor administrative, până la cele de nivelul infracțiunilor. Ca element de noutate, o atenție deosebită este acordată întreprinderilor publice – societăți comerciale cu capital majoritar de stat. Totodată, sunt propuse modificări legislative privind trei dintre măsurile preventive care au funcționat deficitar în vechea strategie (consilierul de etică, interdicțiile post angajare și protecția avertizorului în interes public). Instituțiile sunt invitate să adere la principiile, valorile și direcțiile de acțiune ale strategiei. În baza unei analize interne care să vizeze riscurile și vulnerabilitățile la corupție, fiecare instituție își elaborează propriul plan de integritate în care se vor regăsi prioritățile de intervenție specifice fiecărui sector de activitate. Referitor la finalizarea operaționalizării Agenției Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), pe parcursul anului 2016, au fost elaborate şi adoptate mai multe acte normative necesare operaţionalizării Agenţiei, respectiv: Hotărârea nr. 358/2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, a organigramei, a parcului auto şi a modului de utilizare a acestuia, precum şi pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei; Ordinul ministrului justiţiei nr. 2385/2016 pentru aprobarea formularului de raportare prin care băncile transmit, în condiţiile legii, către Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate situaţia la zi a sumelor de bani sechestrate prin ordonanţa procurorului sau prin încheierea judecătorului de cameră preliminară ori a instanţei de judecată, precum şi a dobânzilor acumulate; Hotărârea nr. 933/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind distribuirea sumelor prevăzute la art. 37 din Legea nr. 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Ordinul comun al ministrului justiţiei şi al ministrului finanţelor publice nr. 4344/C/2.843/2016 pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind evaluarea şi valorificarea bunurilor mobile sechestrate. Cu privire la procesul legislativ de modificare a Codurilor Penal și de Procedură Penală, în anul 2016 a fost adoptată Ordonanța de urgență nr.18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art.31 alin.(1) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară. Actul normativ a urmărit punerea în acord a Codului penal și a Codului de procedură penală cu unele directive europene (Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, Directiva 2008/99/CE, Directiva 2009/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, Directiva 2012/29/UE, Directiva 2014/62/UE a Parlamentului European şi a Consiliului), precum și cu un număr însemnat de decizii ale Curții Constituționale (Decizia CCR nr. 76/2015, Decizia CCR nr. 166/2015, Decizia CCR nr. 423/2015, Decizia CCR nr. 542/2015, Decizia CCR nr. 496/2015, Decizia CCR nr. 599/2014, Decizia CCR nr. 663/2014, Decizia CCR nr. 733/2015, Decizia CCR nr. 235/2015, Decizia CCR nr. 24/2016, Decizia CCR nr. 552/2015, Decizia CCR nr. 23/2016). Instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică s-a realizat prin Legea nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică. Actul normativ a fost elaborat în cadrul unui Grup de lucru constituit la Agenția Națională de Integritate (ANI), grup din care au făcut parte experți din cadrul ANI, Ministerului Justiției, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului Fondurilor Europene, ai Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice Unității pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, ai Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, ai Agenției pentru Agenda Digitală a României din cadrul Ministerului pentru Societatea Informațională, ai Direcției Naționale Anticorupție și ai Departamentului pentru lupta antifraudă din cadrul Guvernului României. Prin acest act normativ se constituie, în cadrul ANI, un sistem informatic integrat pentru prevenirea și identificarea potențialelor conflicte de interese, denumit Sistemul Prevenție. Sistemul Prevenție preia informațiile colectate în mod automat în formularele de integritate din interconectarea cu SEAP și determină emiterea unor notificări privind potențiale conflicte de interese. Dacă, în urma analizei specifice, inspectorii de integritate detectează elemente ale unui potențial conflict de interese, ei sunt obligați ca, în maxim 3 zile lucrătoare de la data primirii completării Secțiunii a II-a a formularului, să transmită avertismentul de integritate emis de Sistemul Prevenție. Neluarea de măsuri ca urmare a primirii unui avertisment de integritate sau necomunicarea măsurilor dispuse, declanșează din oficiu procedura de evaluare a conflictului de interese, după finalizarea procedurii de atribuire, exclusiv la persoanele față de care sunt incidente prevederile Legii nr. 176/2010. Contribuţia Ministerului Justiției la obiectivele guvernării aferente anului 2016 este detaliată în prezentul raport de activitate alături de alte activități desfășurate de minister pe parcursul perioadei de raportare. SECȚIUNEA II - POLITICI PUBLICE II.1. PRINCIPALELE OBIECTIVE STABILITE PENTRU ANUL 2016 ŞI ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE II.1.1. Elaborarea proiectelor de acte normative Obiectivele generale ale Ministerului Justiției în domeniul elaborării proiectelor de acte normative s-au grevat, în cursul anului 2016, în special pe perfecționarea legislației în vigoare pentru domeniile sale de competență, având drept scop asigurarea unui cadru legal prezivibil și adaptat realităților sociale, precum și cerințelor existente la nivelul legislației Uniunii Europene. Astfel, în vederea realizării celor mai sus precizate, au fost avute în vedere, pe de o parte, dezideratele sociale și disfuncționalitățile semnalate în practică pentru anumite domenii, iar pe de altă parte, punerea în acord a legislației în vigoare cu o serie de decizii ale Curții Constituționale, precum și traspunerea mai multor directive, mai jos enumerate. A. Măsuri legislative promovate în materie penală și procesual penală În ceea ce privește materia penală și procesual penală amintim, cu caracter exemplificativ, următoarele acte normative promovate de Ministerul Justiției în anul 2016: Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative Actul normativ a vizat reformarea DIICOT pe trei componente distincte: management – în sensul întăririi și eficientizării funcției de conducere, organizarea internă și funcționarea direcției raportat la noile necesități de investigare și analiză a fenomenului infracțional reprezentat de criminalitatea organizată; urmărirea penală, întărirea eficacității acesteia prin întărirea capacității de efectuare a investigațiilor financiare și prin completarea personalului direcției cu lucrători de poliție judiciară. În plus, având în vedere faptul că o parte din aspectele privind organizarea și funcționarea acestei structuri există în Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, s-a optat pentru varianta cuprinderii în acest din urmă act normativ exclusiv a aspectelor care vizează funcționarea colegiului de conducere, adunarea generală a procurorilor, selecția procurorilor și organizarea interviului în vederea numirii în cadrul direcției, bugetul, organizarea departamentului economico-financiar și al celorlalte compartimente funcțional-administrative, urmând ca în legea specială de organizare și funcționare a DIICOT să fie cuprinse celelalte aspecte, precum prerogativele de conducere ale șefului direcției, numirea și revocarea procurorilor din cadrul direcției, organizarea internă. De asemenea, necesitatea combaterii fenomenului de „deplasare în scop terorist” sau „terrorist foreign fighters” – reflectată prin Protocolul adiţional la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, denumit Protocolul de la Riga - adoptat de Comitetul de Miniştri la cea de-a 125-a sesiune din 19 mai 2015, dar și din alte documente europene și internaționale, precum Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU nr. 2178/2014, respectiv propunerea de directivă de înlocuire a Deciziei-cadru nr.2002/475/JAI privind combaterea terorismului, a impus introducerea unui articol nou în Legea nr.535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, potrivit căruia deplasarea unei persoane, de pe teritoriul statului al cărui cetățean este sau de pe teritoriul căruia își are domiciliul sau reședința, spre sau pe teritoriul unui alt stat decât cel al cărui cetățean sau rezident este, în scopul comiterii, planificării ori pregătirii actelor de terorism sau participării la acestea, ori pentru oferirea sau primirea de instruire sau pregătire pentru comiterea unui act de terorism ori pentru susținerea, în orice mod, a unei entități teroriste, constituie deplasare în scopuri teroriste și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi. Ordonanța de urgență nr.18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art.31 alin.(1) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară Actul normativ a urmărit punerea în acord a Codului penal și a Codului de procedură penală cu unele directive europene, precum și cu un număr însemnat de decizii ale Curții Constituționale. Astfel, a fost avută în vedere punerea în acord a prevederilor legale cu deciziile CCR în ceea ce priveşte următoarele instituții: a) participarea procurorului sau a unor părţi în procesul penal la unele etape procedurale (Decizia CCR nr. 76/2015, Decizia CCR nr. 166/2015, Decizia CCR nr. 423/2015, Decizia CCR nr. 542/2015, Decizia CCR nr. 496/2015); b) procedura soluţionării plângerii împotriva soluţiilor procurorului (Decizia CCR nr. 599/2014, Decizia CCR nr. 663/2014, Decizia CCR nr. 733/2015); c) procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei (Decizia CCR nr. 235/2015); d) necesitatea reglementării unor căi de atac (Decizia CCR nr. 24/2016); e) necesitatea redactării unor texte clare şi previzibile (Decizia CCR nr. 126/2016); f) clarificarea unor competenţe (Decizia CCR nr. 552/2015); g) renunţarea la urmărirea penală (Decizia CCR nr. 23/2016). S-a avut în vedere, totodată, necesitatea transpunerii unor acte comunitare, după cum urmează: a) Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor şi a pornografiei infantile şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului; b) Directiva 2008/99/CE privind protecţia mediului prin intermediul dreptului penal şi Directiva 2009/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de modificare a Directivei 2005/35/CE privind poluarea cauzată de nave şi introducerea unor sancţiuni în caz de încălcare; c) Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale; d) Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea şi protecţia victimelor criminalităţii şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului; e) Directiva 2014/62/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind protecţia prin măsuri de drept penal a monedei euro şi a altor monede împotriva falsificării şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2000/383/JAI a Consiliului. Ordonanța de urgență nr. 24/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal Prin această Ordonanță de urgență, activitatea de cercetare științifică în penitenciare a fost reglementată distinct, prin impunerea unui număr fix de zile care pot fi acordate unei persoane condamnate la o pedeapsă privativă de liberate, indiferent de numărul de lucrări științifice sau de invenții brevetate. Astfel, în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate de către o persoană condamnată la o pedeapsă privativă de libertate, indiferent de numărul acestora, se consideră maximum 20 de zile executate pe întreaga durată a executării pedepsei, inclusiv în cazul pedepselor contopite. De asemenea, actul normativ introduce o nouă procedură a elaborării, în penitenciare, a lucrărilor științifice și invențiilor brevetate și a validării acestora. Caracterul științific al lucrărilor elaborate de către deținuți este stabilit, potrivit dispozițiilor legale de drept comun, de către Consiliul Național al Cercetării Științifice, cu sprijinul logistic al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării. Brevetarea invențiilor se realizează de către Oficiliul de Stat pentru Invenții și Mărci. Pe durata elaborării de lucrări științifice sau de invenții pot fi desfășurate activități lucrative, fără ca acestea să se suprapună și fără ca, însumată, durata desfășurării tuturor acestor activități să depășească durata prevăzută în legislația muncii. Lucrările științifice se pot elabora numai în domeniile și specializările universitare stabilite de nomenclatorul domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare. După validarea caracterului științific al lucrării, respectiv brevetarea invenției, Comisia pentru liberare condiționată sesizată potrivit legii, în vederea analizării acordării zilelor considerate ca executate, ia la cunoștință de acordarea caracterului științific, respectiv brevetarea invenției, și verifică respectarea procedurii de elaborare a lucrării științifice publicate, respectiv invenției brevetate. O nouă solicitare pentru elaborarea unei alte lucrări științifice sau invenții se poate formula doar după finalizarea lucrării anterioare. Prezenta OUG a dat, de asemenea, temeiul adoptării unei Hotărâri de Guvern care să detalieze aspectele procedurale - HG nr.593/2016 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, care a intrat în vigoare odată cu OUG 24/2016, la 31 august 2016. Proiectul de lege de completare a Legii nr. 254/2016 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal În data de 23 noiembrie 2016, Guvernul României a aprobat proiectul de lege de completare a Legii nr. 254/2016 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Proiectul menționat își propunea un dublu scop: de a acorda o compensare persoanelor care execută pedepse privative de libertate în condiții de supraaglomerare severă și de a contribui, în același timp, la decongestionarea penitenciarelor. Astfel, potrivit proiectului, în vederea acordării liberării condiționate, în calculul pedepsei ce putea fi considerată, potrivit legii, ca executată, se includea, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei într-un spațiu necorespunzător, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în spațiul necorespunzător, chiar dacă acestea nu erau consecutive, se considerau executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată. Proiectul de lege fost înregistrat la Senat, în calitate de primă cameră sesizată, pentru dezbatere cu nr. B 636 din 9.12.2016. Ulterior, proiectul a fost clasat, potrivit Hotărârii Biroului Permanent din data de 27.12.2016, în baza art. 63 alin.(5) din Constituția României, republicată. B. Măsuri legisalative promovate în materie procesual civilă În materia procesual civilă amintim, cu caracter exemplificativ, următoarele acte normative promovate de Ministerul Justiției în anul 2016: Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte normative conexe La data de 17 decembrie 2015, Prin Decizia nr. 895, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 666 din noul Cod de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, cu modificările ulterioare, în continuare NCPC), care privesc, în esență, încuviințarea executării silite de către executorul judecătoresc. Curtea Constituțională a stabilit că dispozițiile art. 666 NCPC contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și art. 126 alin. (1), prin prisma exercitării de către executorii judecătorești a unei activități specifice instanțelor judecătorești, precum și ale art. 21 alin. (3) și art. 124, prin prisma faptului că declanșarea procedurii executării silite este sustrasă controlului judecătoresc, iar, în acest fel, pe de o parte, exigențele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul imparțialității și independenței autorității nu sunt respectate, iar pe de altă parte, înfăptuirea justiției este „delegată” executorului judecătoresc. De asemenea, Curtea Constituțională a reținut încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituția României, republicată, întrucât legiuitorul nu a respectat Decizia Curții Constituționale nr. 458/2009 (referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3731 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006), ignorând exigențele constituționale stabilite prin aceasta. Prin decizia amintită, Curtea Constituțională a stabilit că declanșarea celei de-a doua etape a procesului civil se poate realiza doar prin exercitarea controlului judecătoresc cu privire la aceasta, executorul judecătoresc nefăcând parte din autoritatea judecătorească. Pentru conformarea cu exigențele Legii fundamentale, Ordonanța de urgență nr. 1/2016 a realizat o schimbare conceptuală în privința formalităților premergătoare începerii executării silite propriu-zise, în sensul atribuirii, în competența instanțelor judecătorești, a soluționării cererilor de încuviințare a executării silite. Totodată, prin ordonanță a fost eliminată învestirea cu formulă executorie, ca procedură de sine stătătoare, cu mențiunea că formula executorie va fi cuprinsă în partea finală a încheierii de încuviințare a executării silite pronunțată de instanța judecătorească. Pentru corelare cu noua abordare legislativă în materia formalităților premergătoare începerii executării silite propriu-zise, prin același act normativ a fost realizată și amendarea unor reglementări conexe cuprinse în alte acte normative. Pentru facilitarea tranziției de la vechea la noua reglementare în materie, Ordonanța de urgență amintită a inclus și unele norme tranzitorii și de punere în aplicare. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum şi pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziţii din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă Actul normativ a avut ca obiect de reglementare: 1. Prorogarea intrării în vigoare, până la data de 1 ianuarie 2019, a dispozițiilor NCPC privitoare la cercetarea procesului și, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu, a căror intrare în vigoare a fost prorogată inițial prin Legea nr. 2/20132 și, ulterior, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/20153. 2. Instituirea unor norme privind etapele necesare asigurării premiselor la nivelul infrastructurii instanțelor judecătorești pentru aplicarea, în condiții optime, a NCPC în integralitatea sa la data de 1 ianuarie 2019, după cum urmează: până la data de 31 martie 2017, președinții instanțelor judecătorești vor estima necesarul de spații, precum și sumele necesare asigurării acestora, inclusiv pentru dotările necesare; până la data de 31 martie 2017, președinții instanțelor judecătorești vor propune, ținând seama de necesitatea realizării, până la data intrării în vigoare a dispozițiilor în cauză din NCPC, precum și a asigurării eficienței și a rezonabilității costurilor, modalitățile concrete de asigurare a acestor spații, cum ar fi reamenajarea sau efectuarea de lucrări de extindere a actualelor imobile, identificarea și alocarea, în condițiile legii, a imobilelor necesare funcționării instanțelor judecătorești și amenajarea corespunzătoare a acestora, precum și, dacă niciuna dintre acestea nu este posibilă, construcția de noi sedii; propunerile formulate vor ține seama de numărul estimativ de procese de competența instanței respective, numărul judecătorilor care funcționează în cadrul acelei instanțe, infrastructura existentă la nivelul instanței respective și altele asemenea; situația datelor mai sus amintite se va transmite curților de apel, care le va centraliza și le va comunica Ministerului Justiției până la data de 30 aprilie 2017; până la data de 30 iunie 2017, Ministerul Justiției va analiza datele transmise de curțile de apel și va întocmi și va supune Guvernului spre adoptare, prin hotărâre, planul de acțiune cuprinzând necesarul de spații și limitele minime și maxime pentru acestea, etapele de realizare, sumele necesare implementării soluțiilor identificate, precum și modalitatea de asigurare, la nivelul Ministerului Justiției, a personalului necesar punerii în aplicare a acestuia; cu ocazia elaborării planului de acțiune amintit urmează a fi reevaluat necesarul de spații cu destinația de cameră de consiliu solicitat de instanțele judecătorești; în vederea punerii în aplicare a planului de acțiune supus aprobării Guvernului, Ministerul Justiției va întreprinde demersurile pentru asigurarea, conform art. 138 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a spațiilor necesare bunei funcționări a instanțelor judecătorești de către Guvern, consiliile județene, Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, și va propune sumele necesare care vor fi alocate, în condițiile legii, de la bugetul de stat; Ministerul Justiției va monitoriza punerea în aplicare a planului de acțiune prevăzut la alin. (4) și va informa Guvernul cu privire la stadiul punerii sale în aplicare, până la data de 31 decembrie 2017, precum și, trimestrial, în cursul anului 2018. 3. Prorogarea intrării în vigoare, până la data de 1 ianuarie 2019, a celorlalte dispoziții ale NCPC, a căror intrare în vigoare a fost prorogată inițial prin Legea nr. 2/2013 [și, ulterior, prin articolul unic alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2015], referitoare la: pregătirea dosarului de apel sau, după caz, de recurs, de către instanța a cărei hotărâre se atacă (art. XIII teza I din Legea nr.2/2013); hotărârile nesusceptibile de recurs pentru cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 lei [art. XVIII alin. (1) din Legea nr.2/2013]; compunerea completului ÎCCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din președintele secției corespunzătoare a ÎCCJ sau un judecător desemnat de acesta și 12 judecători din cadrul secției respective [art. XIX alin. (1) din Legea nr.2/2013]. 4. Complementar, prin actul normativ se propune extinderea aplicării măsurilor legislative instituite, temporar, de art. XII alin. (2), art. XIV – XVII, art. XVIII alin. (2) și art. XIX alin. (2) din Legea nr. 2/2013 [și, ulterior, prin articolul unic alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2015], și în cazul proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2017 și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, după cum urmează: cercetarea procesului și, după caz, dezbaterea fondului se vor desfășura în ședință publică, dacă legea nu prevede altfel; pregătirea dosarului de apel sau, după caz, de recurs se va realiza potrivit dispozițiilor art. XIV – XVII din Legea nr. 2/2013; nu vor fi supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j) NCPC, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu vor fi supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului; sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se vor judeca de un complet format din președintele secției corespunzătoare a ÎCCJ sau un judecător desemnat de acesta și 8 judecători din cadrul secției respective; președintele secției sau, în caz de imposibilitate, judecătorul desemnat de acesta va fi președintele de complet și va lua măsurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecătorilor. II.1.2. Afaceri europene și drepturile omului În domeniul afacerilor europene și drepturile omului Ministerul Justiției a desfășurat activități specifice pregătirii dosarelor europene, participării la negocierea/adoptarea unor instrumente UE, transpunerii de directive, precum și activități specifice drepturilor omului, inclusiv în materia condițiilor de detenție. A. Romania în UE În anul 2016 Ministerul Justiției a continuat pregătirea unor dosare europene, astfel: 1. Pregătirea dosarelor bilaterale pentru întâlnirile miniștrilor, secretarilor de stat, parlamentarilor sau ale altor oficiali români cu reprezentanți ai instituțiilor UE și oficiali ai SM UE, precum și pentru alte evenimente/conferințe (18 întâlniri). 2. Pregătirea dosarelor bilaterale pentru întâlnirile ministrului justiției, centrate pe progresele în cadrul MCV, cu obiectivul finalizării Mecanismului, astfel:
3. Procedura de selecție a judecătorului român la Tribunalul UE: Procedura pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene, aprobată prin memorandum al Guvernului, a fost finalizată în februarie 2016. 4. Participarea la adoptarea instrumentelor UE: Pregătirea participării ministrului justiției la Consiliile JAI:
Yüklə 1,1 Mb. Dostları ilə paylaş:
|