Raport de mediu

GESTIONAREA DEŞEURILOR GENERATE PE TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI

Gestionarea deşeurilor municipale

Cantităţile de deşeuri municipale generate la nivelul Comunei Chibed se ridică la circa 170 t, într-o uşoară creştere fiind localitate rurală, cantitatea de deşeuri pe cap de locuitori este mai mică decât cea rezultată în oraşe. Compoziţia deşeurilor reflectă tendinţele naţionale, având în vedere faptul că sunt puţine tipuri de deşeuri ce pot fi valorificate, nu sunt preluate pentru reciclare nici sticlele şi borcanele, nici materiale plastice sau buteliile fabricate din PET.

Colectarea şi transportul deşeurilor menajere se realizează de catre prestatorul de serviciu public de salubrizare autorizat pe bază de contract, având în dotare un transportor container cu capacitate de 9 mc., deşeurile sunt depozitate într-un depozit neconform aflat în marginea comunei.

Deşeurile biodegradabile nu sunt colectate selectiv.

Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale colectate selectiv.

Pe teritoriul comunei nu sunt unităţi economice cu profil de activitate în domeniul valorificării deşeurilor.

Depozitul neconform existent în extravilanul comunei trebuie să fie tratat conform Strategiei judeţene ce va fi pusă în aplicare în anii următori, pe baza unor proiecte.

Gestionarea deşeurilor de producţie – este obligaţia producătorilor de deşeuri, conform Autorizaţiilor de funcţionare emise de APM Mureş. După natura activităţii industriale trebuie urmărită activitatea turnătoriei şi a unităţii de prelucrare a lemnului.

Gestionarea deşeurilor generate de activităţile medicale

Deşeuri medicale ce rezultă din activitatea cabinetelor medicilor de familie considerate deşeuri periculoase sunt colectate şi transportate spre incinerare de către operator economic autorizat.

Gestionarea fluxurilor speciale de deşeuri

În prezent, deseurile periculoase, ca parte din deseurile menajere şi deseuri asimilabile deseurilor menajere, nu sunt colectate selectiv. Aceste deseuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deseuri, precum şi tratarea levigatului si, în final, pot polua apa subterană.

Pentru colectarea deşeurilor de ehipamente electrice şi electronice comuna nu dispune de un punct de colectare autorizat, însă participă la colectarea acestora în cadrul campaniilor organizate la nivel naţional.

În prezent nu există date relevante privind cantitatea generată de deseuri din constructii şi demolări la nivelul judetului Mureş, de asemenea, în judet nu exista instalatii de gestionare a deseurilor din constructii şi demolari.

Planul judeţean de gestionare a deşeurilor la care este parte şi Comuna Chibed şi a cărui implementare va genera schimbări semnificative ale practicilor curente de gestionare a deseurilor, a fost avizat de APM Mureş şi APRM Sibiu şi aprobat de Consiliul Judeţean , iar rezultatele acestui plan vor fi utilizate pentru completarea cunoştinţelor în domeniul gestionării deşeurilor la nivelul Comunei în cadrul monitorizării PUG-lui. Conform acestui plan, deşeurile menajere, mai puţin cele compostabile vor fi supuse selectării la o staţie din Bălăuşeri şi de acolo transporta la un depozit regional, al cărui amplasament nu a fost stabilit.

Pe teritoriul Comunei nu există idar trebuie realizat o instalaţie pentru depozitarea temporară a deşeurilor de origine animală. O societate din Târgu Mureş şi în prezent preia şi transportă acest tip de deşeuri periculoase pe bază de contract.

Zgomotul şi siguranţa circulaţiei

Poluarea sonoră existentă în ComunaChibed se datorează :

• 
  traficului rutier comuna fiind traversat de drumul naţional DN 13 A,
  
• 
  unităţilor cu activităţi comerciale- industriale amplasate în zonele de locuit.
  

Pentru eliminarea traficului de tranzit pe DN 13 A care traversează satul pe direcţia est- vest este nevoie de realizarea unui nou drum, paralel cu cel existent dar construit în afara satelor, proiect foarte costisitor , realizarea acestui drum cade în competenţa Ministeruluio Transporturilor. Se află în fază de proiectare o autostradă care face legătură între DN 13- E 60 şi DN 2, altfel spus între Târgu Mureş- Bălăuşeri- Iaşi, ce ar rezolva şi eliminarea tranzitului prin Chibed.

În privinţa accidentelor de circulaţie zona Comunei Chibed se situează printre zonele cu 10- 14 accidente majore de circulaţie/an.

Având în vedere circulaţia intensă pe această porţiune cu viteză în general peste nivelul admis, în condiţiile unui drum fără curbe, cu pietoni, căruţe, biciclişti, în condiţiile lipsei trotuarelor pe acest drum european în cazul amânării construcţiei centurii de ocolira a comunei, se recomandă un studiu de circulaţie pentru reducerea pericolelor de accidente.

EVOLUTIILE POSIBILE IN ABSENTA IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ACTUALIZAT

Schiţarea principalelor evoluţii probabile ale stării mediului pentru alternativa 0 (neimplementarea PUG actualizat) cuprinde prezentarea principalelor ameninţări (contaminarea solului, dispariţia speciilor, habitatelor) şi a tendinţelor pentru mediu ( modificări ale calităţii apei, aerului ).

Descrierea acestor tendinţe viitoare este limitată de următoarele incertitudini:

• 
  lipsa datelor concrete referitoare la dezvoltarea viitoare a zonei, la dezvoltarea economică a comunei;
  
• 
  progresele tehnice în diferite sectoare ( industrie, agricultură, transport , turism, etc.)
  
• 
  fezabilitatea proiectului Sistem Integrat de Gestiune a Deseurilor Municipale in Judetul Mureş.
  

Componentul de mediu	Evoluţie probabilă în situaţia neimplementării PUG actualizat
1	2
APA	- Nerealizarea sistemului centralizat de canalizare menajeră concomitent cu construirea unei staţii de epurare conduce la evacuarea apelor uzate neepurate direct în apele de suprafaţă sau în subteran contribuind la poluarea , respectiv la creşterea gradului de poluare a acestora cu substanţe organice şi nutrienţi, periclitând astfel asigurarea stării bune existente a corpurilor de apă, respectiv neatingerea acestei stări bune a secţiunii râului Târnava Mică şi Mureş - Circulaţia intensă pe DN 13 A conduce la creşterea riscurilor de accidente, implicit a celor în care sunt antrenate vehicule ce transportă substanţe periculoase, conducând la poluarea accidentală a apelor de suprafaţă cu substanţe periculoase şi prioritar periculoase.
AERUL AMBIENTAL	- Practicarea în continuare a unui transport în comun nedurabil (fără asigurarea drumului ocolitor al localităţii , zonelor pietonale şi culoarei pentru biciclişti precum şi a parcărilor amenajate corespunzător) poate conduce prin ridicarea emisiilor de gaze de eşapament la mărirea concentraţiilor de pulberi în suspensie, oxizi de azot, monoxid de carbon, dioxid de sulf, benzen, plumb în aerul înconjurător şi prin deteriorarea calităţii acestuia la creşterea incidenţei bolilor respiratorii. - Arderea miriştilor şi al deşeurilor de toate tipurile produce emisii poluante cu conţinut de oxid de carbon, oxizi de azot, acid clorhidric, particule, dar şi dioxine foarte toxice - Prin neameliorarea posibilităţilor de locuire existente în zonele defavorizate, în ceea ce priveşte designul, condiţiile fizice şi eficienţa energetică va creşte cantitatea de dioxid de carbon emis ( gaz cu efect de seră) rezultat în urma arderii combustibililor fosili la producerea energiei convenţionale.
SOL	- Neadoptarea de măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului cu scopul prevenirii riscurilor naturale în zonele cele mai expuse va conduce la menţinerea sau înrăutăţirea situaţiei în aceste zone ( inundaţii, alunecări de teren, eroziuni) - Ocuparea terenurilor cu destinaţie agricolă cu costrucţii conduce la extinderea suprafeţelor construite şi impermeabile cu efect asupra solului şi corpului de apă subterană. - Lipsa spaţiilor special amenajate pentru colectarea şi tratarea în siguranţă a deşeurilor, contribuie la poluarea apelor şi solului cu influenţe directe asupra florei şi faunei.
FLORA ŞI FAUNA,	- Distrugerea speciilor ( vânătoare , pescuit , suprapăşunat) şi a habitatului lor prin construirea diverselor obiective urbane şi industriale vor conduce la dispariţia sau scăderea până la un nivel critic a speciilor.
PEISAJ	- Tăierea pădurilor din zonă şi construcţiile haotice conduce la distrugerea peisajului caracteristic zonei.
SĂNĂTATEA UMANĂ	- Calitatea apei potabile din fântâni în zone unde nu a ajuns apa din reţeaua, în special în trupul Jegverem, poate avea efecte asupra sănătăţii umane. - Nerespectarea distanţelor de siguranţă între fântâni şi WC-uri şi dejecţiile de animale din gospodării ajută apariţia amoniacului, azotiţilor, fenolilor, substanţelor organice peste limitele admise . - Nivelul de zgomot ridicat datorat traficului poate avea efecte asupra sănătăţii umane în anumite zone de locuit ale comunei.