Raport la studiul de impact

4.2 Aerul

4.2.1. Date generale

Clima de tip continental, cu ierni reci şi veri călduroase, se caracterizează prin contraste termice de la zi la noapte şi de la vară la iarnă, considerate printre cele mai mari din ţară. Temperatura medie anuală este de 11,5⁰C. În luna iulie media termică depăşeşte 23⁰C, iar în ianuarie oscilează între 1,5⁰C şi  5,4⁰C. Radiaţia solară depăşeşte 125 kcal/cm², determinând peste 60 de zile tropicale în cursul anului.

Caracterul continental este dat şi de regimul precipitaţiilor, care, anual, înregistrează o valoare <400 mm, având mare variabilitate în timp. Uscăciunea şi seceta sunt, de aceea, fenomene frecvente, prezente aproape tot anul.

Zona oraşului Giurgiu se află sub influenţa deplasării unor mase de aer, a căror frecvenţă, durată şi intensitate diferă de la o direcţie la alta.

Astfel, Crivăţul, vânt puternic şi rece, bate iarna dinspre nord-est şi determină geruri, îngheţuri intense, polei şi viscole.

Austrul, cunoscut ca un vânt uscat, bate aproape în toate anotimpurile dinspre sud sau sud-vest, aducând ger iarna şi secetă vara.

Băltăreţul, vânt umed specific bălţilor Dunării, bate mai ales toamna şi primăvara dinspre sud-est, spre nord-vest, fiind însoţit de nori groşi care aduc o ploaie măruntă şi caldă.

Suhoveiul este specific sezonului cald, bate cu frecvenţă mai mare dinspre est, şi fiind un vânt fierbinte şi uscat, provoacă secetă, eroziunea solului şi furtuni de praf.

Pentru zona strict limitată a oraşului Giurgiu, Valea Dunării prezintă o influenţă parţial moderatoare în contextul microclimatului local, prin efectul său de canalizare al curenţilor de aer. Pe vale se pot acumula însă şi mase de aer rece care, prin stagnare şi poziţie, favorizează formarea inversiunilor termice.

Deci, zona amplasamentului se încadrează în perimetrul sectorului de climă de câmpie, caracterizat prin veri foarte calde cu precipitaţii nu prea bogate , ce cad mai ales sub forma de averse şi prin ierni moderate cu viscole rare .

Temperatura medie anuală este de 10 ÷ 11⁰C;

Temperaturile medii ale lunii iulie sunt de 25 ÷ 26⁰C ;

Temperatura medie a lunii ianuarie este de – 3⁰C ;

Numărul zilelor de îngheţ pe an este de 80 ÷ 100;

Numărul anual al zilelor ploioase este de 115 ÷ 130.

Precipitaţiile atmosferice înregistrate au o valoare medie anuală <400,0mm

Macroseismic, sectorul se încadrează în zona D de seismicitate, valoarea acceleraţiei terenului pentru proiectare este ag=0.20g, perioada de control (colţ) Tc=1.0s, gradul de seismicitate 7₁ (gradul 7 cu perioada de revenire de 50 ani).

Adâncimea de îngheţ a zonei este de 80cm conform STAS 6054;

Din punct de vedere eolian amplasamentul se găseşte în zona B

Din punct de vedere al acţiunilor date de zăpadă amplasamentul se găseşte în zona D.

4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi

1.- Sursele de poluare în perioada de realizare a investiţiei.

În perioda de realizare a investiţiei, calitatea aerului poate fi afectată local din cauza următoarelor surse care poat să apară la realizarea unui proiect:

1. 
   Emisiile provenite de la eşapamentele motoarelor utilajelor angrenate în activităţile de sistematizare a terenului şi de construcţii-montaj ;
   
2. 
   Emisii de la grunduirea şi vopsirea suprafeţelor metalice;
   
3. 
   Particule în suspensii şi sedimente de la lucrările de amenajare platformei şi lucrările de construcţii
   

2.- După punerea în funcţiune a obiectivului :

1. 
   Emisii de COV de la rampa de încărcare descărcare a benzinei şi de la rezervoarele de depozitare a benzinei.
   
2. 
   Emisii de gaze arse de la eşapamentele autocisternelor care aprovizionează depozitul sau cu care se distribuie produsele petroliere, precum şi a maşinilor din dotare.
   

4.2.3. Prognozarea impactului

I – In perioada de realizare a investitiei

În perioada de execuţie a lucrărilor de investiţie, sursele de poluare pentru aer sunt constituite din emisiile provenite de la eşapamentele motoarelor utilajelor angrenate în efectuarea lucrărilor de amenajare platfomră, construcţii, montaj utilaje şi legături conducte, de la efectuarea operaţiilor de sudură-tăiere, precum şi de la grunduirea şi vopsirea suprafeţelor metalice.

Acestea sunt emisii mobile, discontinue, de scurtă durată, şi depind de numărul de utilaje grele angrenate în astfel de lucrări şi de perioada de funcţionare a acestora, de volumul de lucrări de sudură-tăiere, precum şi de suprafeţele metalice ce urmează a fi grunduite şi vopsite.

Poluarea generată de autovehicule se încadrează în limitele admise, pentru că periodic, toate autovehiculele se supun reviziei tehnice, în cadrul unităţilor autorizate RAR, unde pe lângă starea tehnică generală se măsoară şi noxele generate de gazele arse. Înscrierea noxelor în limitele admisibile pentru fiecare tip de autovehicul, constituie condiţie de eliberare a vizei periodice referitor la verificarea tehnică.

La lucrările de amenajare a platformei pot aparea particule în suspensie şi sedimente. În acest caz se vor lua măsuri de reducere a poluării cu pulberi prin transport şi manipulare adecvată a materialelor de construcţii şi a pământului excavat, acolo unde este cazul.

Efectele acestora vor fi de scurtă durată şi de intensitate medie şi se vor manifesta numai la nivel local şi numai în timpul zilei. În această fază emisiile nu se cuantifică.

În concluzie, în perioada de realizare a investiţiei care face obiectul prezentului proiect, emisiile produse sunt nesemnificative.
II - După punerea în funcţiune

La S.C. MOL ROMANIA PETROLEUM PRODUCTS S.R.L. – “Terminal de produse petroliere”, Locaţia Giurgiu, la transvazarea, depozitarea şi livrarea de benzină/motorină din rezervoare în autocisterne pot aparea, în mod accidental, scurgeri de produs datorită neetanşeităţilor la îmbinări de flanşe, sau în mod excepţional datorită unor pori în materialul rezervorului ca urmare a unui viciu ascuns în material.

După punerea în funcţiune a terminalului de produse petroliere pot apărea emisii de la operaţiunile de încărcare-descărcare benzină în autocisterne, emisii accidentale de la manevrele de cuplare-decuplare a braţelor de încărcare în autocisterne şi emisii de la punctul de verificare la gol a cisternelor.

Prin proiect se prevede dotarea terminalului cu o unitate de recuperare vapori, VRU (vezi p.2.1), unitate modulată care funcţionează prin adsorbţia vaporilor de benzină pe cărbune activ, desorbţia acestora şi absorbţia într-un flux de benzină preluată din rezervorul de 400m³, care se reîntoarce în rezervor.

Toate sursele de emisii de la umplerea autocisternelor, de la braţele de încărcare şi de la rezervorul tampon de bezină de 400m³ se recuperează printr-un sistem de conducte, racordat la VRU.

Astfel, braţele de încărcare (BA257 şi BA258) pe la partea inferioară a autocisternelor cu benzină sunt prevăzute cu conducte (braţ) de recuperare de vapori, care se racordează la sistemul de conducte al VRU.

Emisiile de vapori de benzină de la rezervorul tampon de benzină şi de la rampele de încărcare-descărcare cisterne auto, prin montarea instalaţiei VRU, se vor reduce până la valoarea de 10g/Nm³ (măsurată la coşul instalaţiei VRU), sub valoarea de 35 g/Nm³/h, prevăzută la p.2, anexa 4 din HG 568/2001, modificată şi completată cu HG 893/2005 şi HG 360/2007 „Concentraţia medie orară a vaporilor evacuaţi de la unitatea de recuperare a vaporilor - cu aplicarea corecţiei necesare pentru diluţia produsă în timpul procesului - nu trebuie să depăsească 35 g/Nm^3 pentru fiecare oră”.
Rezervorul de stocare benzină de 2500 m³ este un rezervor metalic cilindric vertical, cu capac fix şi membrană flotantă, care preia variaţiile de volum la variaţia temperaturii mediului. Ca urmare acest rezervor nu se va conecta la VRU.

Pentru a asigura siguranţa în funcţionarea instalaţiilor din dotarea terminalului, deci pentru a preveni apariţia de surse de poluare pentru factorii de mediu, toate utilajele, conductele şi echipamentele în care se va vehicula sau stoca benzina/motorina sunt proiectate la presiunea de 10-16 bari g. Conductele şi armăturile aferente şi îmbinările cu flanşe sunt prevăzute cu etanşări plane cu umăr şi garnituri specifice.

O sursă secundară de poluare a atmosferei, o constituie emisiile de gaze arse de la eşapamentele autocisternelor cu care se face aprovizionarea depozitului sau livrarea de produse petroliere.

Autocisternele care asigură transportul produselor petroliere sunt vehicule cu regim special, înmatriculate pentru circulaţia pe drumurile publice şi sunt supuse verificărilor tehnice periodice. Prin aceste verificări se determină starea tehnică a autovehiculelor. Un set de verificări îl constituie şi determinarea noxelor evacuate la funcţionarea motorului. Încadrarea noxelor în limitele admisibile este condiţie pentru acceptarea vehiculului pentru circulaţia pe drumurile publice. Obligaţia de a face aceste verificări periodice şi de a asigura o stare tehnică corespunzătoare a acestora, aparţine proprietarului mijlocului de transport.

Având în vedere fluenţa activităţii de livrare a produselor petroliere cu cisterne auto, faptul că motoarele acestora nu funcţionează în timpul staţionării şi alimentării, precum şi faptul că acestea nu pot efectua transport fără verificare tehnică, gazele de eşapament ale acestor autovehicule nu constituie o sursă majoră de impurificare a atmosferei în zonă.

Aceasta constituie o sursă mobilă, intermitentă, de scurtă durată cu impact nesemnificativ asupra mediului.

La manevrele de cuplare-decuplare a braţelor de încărcare a benzinei în autocisterne, este posibilă apariţia de emisii fugitive. De asemenea mai pot aparea emisii de la punctul de verificare la gol a autocisternelor.

Acestea sunt emisii de scurtă durată, care se manifestă numai la încărcarea autocisternelor.

Circuitul produselor petroliere este un circuit închis, etanş, apariţia de vapori de produs petrolier se poate datora numai unor manevre greşite sau unor defecţiuni ale utilajelor

Tabelul 4.2.1. – Surse staţionare dirijate

Denumirea sursei	Poluant	Debit masic kg/h t/an	Concentraţia în emisie, mg/Nm^3	Prag de intervenţie
1	2	3	5	6
În timpul construcţiei terminnalului
Nu există surse staţionare dirijate în timpul realizării lucrărilor de investiţii
După punerea în funcţiune a terminalului
Nu vor exista surse continue de emisii

Tabelul 4.2.2. – Surse staţionare nedirijate

Denumirea sursei	Poluant	Debit masic (g/h)
Scăpări de acetilenă la efectuarea operaţiilor de sudură-tăiere	Volumul emisiilor provenite de la generatoarele de acetilenă nu poate fi cuantificat, el fiind funcţie de starea tehnică a generatoarelor şi de frecvenţa operaţiilor de sudură-tăiere. Poluarea generată este nesemnificativă.
Grunduirea şi vopsirea suprafeţelor metalice	Hidrocarburi ce cuprind substanţe alifatice şi aromatice, alcooli, cetone, esteri, alchili şi alcooli minerali	Emisii de scurtă durată şi de intensitate medie şi se vor manifesta numai la nivel local şi numai în timpul zilei. În această fază emisiile nu se cuantifică.

Tabelul 4.2.3 – Surse mobile

Denumirea sursei	Poluanţi şi debite masice (g/h)
	Particule	SOx	CO	Hidrocarburi	NOx	Aldehide	Subst.org.
În perioada de realizare a investiţiei
În perioada de execuţie a lucrărilor de investiţie, sursele de poluare mobile pentru aer vor fi constituite din emisiile provenite de la eşapamentele motoarelor utilajelor angrenate în efectuarea lucrărilor de construcţii, montaj utilaje şi legături conducte. Acestea sunt emisii mobile, discontinue, de scurtă durată, şi depind de numărul de utilaje grele angrenate în astfel de lucrări şi de perioada de funcţionare a acestora. Poluarea generată de autovehicule se încadrează în limitele admise, pentru că periodic, toate autovehiculele sunt supuse reviziei tehnice, în cadrul unităţilor autorizate RAR, unde pe lângă starea tehnică generală se măsoară şi noxele generate de gazele arse. Înscrierea acestor noxe în limitele admisibile pentru fiecare tip de autovehicul, constituie condiţie de eliberare a vizei periodice referitor la verificarea tehnică.
După punerea în funcţiune a investiţiei
Nu există surse mobile de emisii după punerea în funcţiune a instalaţiei

Tabelul 4.2.4.a – Surse staţionare de poluare a aerului, poluanţi generaţi şi emişi

Parametrii gazelor evacuate	Parametrii gazelor evacuate				Parametrii gazelor evacuate			Parametrii gazelor evacuate
	Denumire	Debit gaze arse evacuate, t/an	Timpul de lucru anual, ore	Poluanţi generaţi	Denumire	Înălţime, m	Diametrul interior la vârf al coşului mm	Viteza, m/s	Tempera-tura ,^OC	Debit volumic / debit masic g/s
1	2	3	4	5	8	9	10	11	12	13
Nu există surse staţionare de poluare a aerului. Procesele care se desfăşoară în instalaţiile din cadrul terminalului sunt procese fizice: stocare,vehiculare, amestecare, încărcare. Încălzirea birourilor situate în containere tipizate se face electric.

Tabelul 4.2.4.b – Surse staţionare de poluare a aerului, poluanţi generaţi şi emişi:

Dimensiuni şi coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate local)*									Cantităţi de poluanţi emişi
Sursa punctuală sau începutul sursei liniare		Sfârşitul sursei liniare, m		Sursa de suprafaţă
				Centru de simetrie, m		Lungime m	Lăţime , m	Suprafaţa sursei, m^2	Poluanţ/ debit masic	Anual t/an
14	15	16	17	18	19	20	21	22	23	24
Nu există surse staţionare de poluare a aerului.

Tabelul 4.2.6. Instalaţii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate), măsuri de prevenire a poluării aerului.

Denumirea sursei de poluare	Denumirea şi tipul instalaţiei de tratare	Poluanţi reţinuţi	Eficienţa instalaţiei în concordanţă cu documentaţia tehnică de proiectare	Alte măsuri de prevenire a poluării
1	2	3	4	5
1.- Rezervor de depozitare benzină de 3150 m^3cu capac fix şi cu membranăflotantă pentru preluarea variaţiilor de volum la variaţii ale temperaturii mediului ambiant pe timp de vară; 2.- Instalaţie de recuperare a vaporilor – VRU- de la rampele auto şi de la rezervorul de benzină de 400 m^3

Instalatii pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă

Pentru reţinerea vaporilor de benzină se prevede instalaţie VRU, prezentată anterior.

4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului

În condiţii normale de funcţionare a instalaţiei nu vor exista surse de poluare a atmosferei cu produse petroliere gazoase.

Procesul tehnologic se realizează în sistem închis, etanş.

Pentru reducerea emisiilor de COV de la rezervoarele de depozitare a benzinei şi de la rampele de încărcare-descărcare benzină proiectul prevede:

• 
  un sistem de balansare vapori şi instalaţie de recuperare vapori de benzină (VRU). Sistemul de balansare a vaporilor va face legătura între rampa de încărcare autocisterne cu spaţiul pentru vapori al rezervorului de stocare benzină de 400 m³.
  

Instalaţia VRU va asigura o concentraţie maximă de compuşi organici volatili din benzină (COV) la ieşirea din VRU de 10 g hidrocarburi /Nm³ (la coşul de evacuare), faţă de 35 g/Nm³ prevăzută în HG 568/2001 republicată.

În timpul încărcării autocisternelorpe la partea inferioară, vaporii eliminaţi pe la partea superioară vor fi direcţionaţi, prin conductele de balansare a vaporilor, către spaţiul pentru vapori din rezervoarele de stocare benzină din care se face alimentarea. Debitul nebalansat va fi procesat în unitatea de recuperare a vaporilor.

• 
  Montarea de braţe articulate de încărcare pe la partea inferioară a cisternelor, dotate cu dispozitive de cuplare conform API 1004, cu debit maxim de încărcare pe braţ de 2500 l/min;
  
• 
  Dotarea cu furtun de colectare a vaporilor din cisterne, prevăzut cu dispozitiv de cuplare care se poate asambla cu cel existent pe cisterne MC306;
  
• 
  Automatizarea sistemului de încărcare-descărcare → braţele articulate se prevăd cu unităţi de control şi detectare a nivelului maxim de umplere a cisternei, precum şi dispozitive de blocare a operaţiilor de încărcare a cisternei în cazul în care nu s-au efectuat toate operaţiile prevăzute (legarea la pământ a cisternei, indicarea nivelului maxim de lichid din cisternă şi/sau conectarea furtunului de colectare a vaporilor);
  
• 
  Monitorizarea permanentă a concentraţiei de hidrocarburi la ieşirea din VRU;
  
• 
  Oprirea automată a VRU în cazul în care concentraţia de hidrocarburi depăşeşte valoarea de 10g/Nm³.
  

Ca urmare, din punct de vedere al factorului de mediu „aer”, funcţionarea obiectivului va avea un impact minim asupra mediului.