Raport la studiul de impact

9. Organizarea de şantier şi activităţile pe care le implică proiectul în această fază

Lucrările necesare organizării de şantier stabilite de executantul lucrărilor aferente prezentului obiectiv, nu reprezintă surse de poluare pentru mediul înconjurator. Birourile, depozitele aferente organizării de şantier vor fi amplasate pe suprafeţe betonate sau pietruite. Echipamentele ce urmează sa fie instalate, vor fi depozitate în magazii.

Suprafaţa aferentă organizării de şantier este de cca. 150 m², pe care se vor realiza următoarele lucrări temporare şi construcţii (containere demontabile):

• 
  birouri temporare;
  
• 
  toalete;
  
• 
  magazii şi spaţii depozitere unelte;
  
• 
  platformă betonată;
  
• 
  depozitare materiale.
  

In timpul executării lucrărilor se vor monta 4 ÷ 5 containere.

În perioada martie 2012 ÷ iulie 2012 vor fi prezente 40 ÷ 60 persoane.

Utilităţi temporare necesare pentru organizarea de şantier se vor asigura de reţelele existente în zonă pe baza Acordului SC Administraţia Zonei Libere SA Giurgiu pentru construcţii şi pentru racordul la utilităţi

În baza prevederilor Legii Securităţii şi Sănătăţii în muncă nr.319/2006 şi a Legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, pe durata executării lucrărilor de investiţie între benficiar şi executant se va încheia o convenţie (acord).

Scopul acestei Convenţii este evitarea accidentelor de muncă, a incendiilor şi exploziilor, a îmbolnăvirilor profesionale, a asigurării securităţii personalului implicat în executarea deferitelor lucrări, a prevenirii fenomenelor de poluare a solului, de contaminare a pânzei de apă freatice şi degradare ambientală, precum şi de aplicare corespunzătoare a legislaţiei în vigoare.

Începerea execuţiei lucrărilor aferente acestei investiţii, se va face numai după delimitarea suprafeţei amplasamentului, a traseelor de acces, a zonelor de depozitare a materialelor, echipamentelor, stabilite pe baza unui proces verbal încheiat între beneficiar şi executant. Procesul verbal de predare a amplasamentului este parte integrantă la contract.

Executantul va delimita zona de lucru, o va inscripţiona şi marca.

Personalul executantului nu are voie să depăşească zona de lucru delimitată, să se abată de la traseele stabilite.

Traseele pentru accesul personalului, aprovizionarea cu materiale, circulaţia mijloacelor de transport şi utilajelor executantului în zona delimitată se stabilesc împreună cu beneficiarul. Drumurile vor fi marcate corespunzător.

Pe traseele utilizate, executantul va asigura întreţinerea drumurilor pe toată durata folosirii lor, şi după caz iluminarea în timpul nopţii.

Se interzice executantului să efectueze depanarea mijloacelor de transport sau repararea şi întreţinerea utilajelor pe traseele stabilite

Personalul executantului este obligat să respecte cu stricteţe pe tot teritoriul beneficiarului prevederile legislaţiei în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă, ş.a., ce vor fi puse la dispoziţia executantului la solicitarea acestuia, înainte de începerea lucrărilor.

Se interzice executarea oricăror manevre şi lucrări din proprie iniţiativă, necuprinse în formaţiunile de lucru, recurgerea la improvizaţii

Zilnic executantul va asigura curăţenia în jurul organizării de şantier şi a zonei de lucru, va evacua deşeurile metalice şi gunoiul cu mijloace de transport proprii sau închiriate. De asemenea va asigura evacuarea zilnică a reziduurilor de carbid de pe amplasament.

Executantul va lua măsurile necesare pentru crearea condiţiilor igienico-sanitare pentru personalul propriu.

Se interzice executantului efectuarea de conectări şi deconectări care necesită întreruperea surselor de alimentare cu energie electrică şi a altor utilităţi sau modificarea de trasee sau reţele de utilităţi fără avizul scris ala beneficiarului.

Personalul executantului va purta echipament de protecţie şi de lucru inscripţionat cu numele societăţii respective, pentru o mai bună identificare.

Documentul va cuprinde de asemenea răspunderile ce revin beneficiarului lucrării ce se va executa, precum şi ale executantului

10. Comparaţie cu BAT şi HG 568/2001 republicată

Proiectul pentru terminalul de produse petroliere corespunde prevederilor din „Reference Document on Best Available Techniques for Mineral Oil and Gas Refineries”, capitolul 4.21 “Storage and handling of materials”, precum şi prevederilor HG 568/2001 republicată 2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de COV rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi staţiile de benzină, modificată şi completată prin HG 893/2005 şi HG 360/2007 şi anume:

• 
  rezervoarele mari pentru stocarea motorinei şi benzinei, din parcul nr.1, sunt rezervoare cu pereţi şi fund dublu, cu distanţa dintre cei doi pereţi de 1,5 m, care constituie practic cuvă de retenţie, prevăzută cu doi senzori de nivel, ce semnalizează apariţia de lichid între cei doi pereţi;
  
• 
  rezervorul de benzină de 400m³, precum şi cele trei rezervoare de stocare biodiesel, bioetanol de 200m³ fiecare, din parcul nr.2, sunt amplasate în cuvă comună de retenţie, impermeabilizată prin betonare cu pardoseală antiscântei, pe fundaţie tip pat elastic.
  
• 
  rezervorul de benzină V213 x 2500m³ pentru stocare benzină este rezervor cu capac fix şi membrană flotantă;
  
• 
  rezervor pentru depozitare şlops de 30 m³, este vas orizontal montat semiîngropat în cuvă de beton;
  
• 
  rezervorul V241 bicompartimentat de 10m³, pentru stocarea de aditivi, este un rezervor metali, montat semiîngropat în cuvă de beton impermeabilizată, protejat împotriva intemperiilor de o copertină şi asigurat împotriva accesului persoanelor neautorizate cu împrejmuire şi portă de acces;
  
• 
  rampa pentru încărcarea benzinei corespunde prevederilor pentru limitarea emisiilor de COV, conform HG 568/2001 republicată, anexa 5 „ Cerinţe tehnice pentru proiectarea şi exploatarea echipamentelor de încărcare pe la partea inferioară a cisternelor auto, colectarea vaporilor şi protecţia la încărcare a autocisternelor;
  
• 
  amenajarea de platforme betonate în zona rampei auto, a pompelor de vehiculare produse petroliere, a gospodăririi de aditivi, a vasului de control la gol a cisternelor auto, a rampei de depozitare butoaie şi colectarea apelor pluviale potenţial poluate de pe aceste platforme şi dirijarea lor la un separator de produse petroliere;
  
• 
  montarea supraterană a conductelor tehnologice ce vor fi protejate împotriva coroziunii interioare şi exterioare şi armăturilor, astfel încât eventualele scurgeri accidentale sa poată fi observate în timp util şi să se elimină posibilitatea acumulării de lichid sau gaze în sol.
  

Pentru reducerea emisiilor de COV de la rezervoarele de depozitare a benzinei şi de la rampele de încărcare-descărcare benzină proiectul prevede:

• 
  un sistem de balansare vapori şi instalaţie de recuperare vapori de benzină (VRU). Sistemul de balansare a vaporilor va face legătura între rampa de încărcare autocisterne cu spaţiul pentru vapori al rezervorului de stocare benzină de 400 m³.
  

În timpul încărcării autocisternelorpe la partea inferioară, vaporii eliminaţi pe la partea superioară vor fi direcţionaţi, prin conductele de balansare a vaporilor, către spaţiul pentru vapori din rezervoarele de stocare benzină din care se face alimentarea. Debitul nebalansat va fi procesat în unitatea de recuperare a vaporilor.

Instalaţia VRU va asigura o concentraţie maximă de compuşi organici volatili din benzină (COV) la ieşirea din VRU de 10 g hidrocarburi /Nm³ (la coşul de evacuare), faţă de 35 g/Nm³ prevăzută în HG 568/2001 republicată.

• 
  Montarea de braţe articulate de încărcare pe la partea inferioară a cisternelor, dotate cu dispozitive de cuplare conform API 1004, cu debit maxim de încărcare pe braţ de 2500 l/min;
  
• 
  Dotarea cu furtun de colectare a vaporilor din cisterne, prevăzut cu dispozitiv de cuplare care se poate asambla cu cel existent pe cisterne MC306;
  
• 
  Automatizarea sistemului de încărcare-descărcare → braţele articulate se prevăd cu unităţi de control şi detectare a nivelului maxim de umplere a cisternei, precum şi dispozitive de blocare a operaţiilor de încărcare a cisternei în cazul în care nu s-au efectuat toate operaţiile prevăzute (legarea la pământ a cisternei, indicarea nivelului maxim de lichid din cisternă şi/sau conectarea furtunului de colectare a vaporilor);
  
• 
  Monitorizarea permanentă a concentraţiei de hidrocarburi la ieşirea din VRU;
  
• 
  Oprirea automată a VRU în cazul în care concentraţia de hidrocarburi depăşeşte valoarea de 10g/Nm³.
  

11. Concluzii şi recomandări

În ceea ce priveşte evaluarea posibilelor modificări în calitatea factorilor de mediu şi în starea de sănătate a populaţiei, Raportul privind impactul asupra mediului efectuat a relevat următoarele aspecte:

• 
  atât în perioada de efectuare a lucrărilor a lucrărilor de construcţii-montaj, cât şi la funcţionarea terminalului, nu vor exista surse dirijate de poluanţi pentru sol, subsol, şi/sau apel subterane şi de suprafaţă;
  
• 
  emisiile rezultate de la motoarele utilajelor implicate în lucrările de execuţie a investiţiei, precum şi a motoareor autocistrenelor nu vor depăşi concentraţiile maxime admisibile pentru zonele protejate; poluarea generată de autovehicule se încadrează în limitele admise, pentru că periodic, toate autovehiculele se supun reviziei tehnice, în cadrul unităţilor autorizate RAR, unde pe lângă starea tehnică generală se măsoară şi noxele generate de gazele arse. Înscrierea noxelor în limitele admisibile pentru fiecare tip de autovehicul, constituie condiţie de eliberare a vizei periodice referitor la verificarea tehnică.
  
• 
  amenajările şi dotările prevăzute prin proiect asigură protecţia tuturor factorilor de mediu
  
• 
  impactul lucrărilor de investiţii asupra mediului social şi economic va fi pozitiv.
  

Grila de apreciere a impactului asupra factorilor de mediu se bazează pe cuantificarea a doi parametrii care caracterizează impactul asupra mediului.

Astfel, pentru fiecare factor de mediu analizat se poate stabili:

1. 
   probabilitatea poluării;
   
2. 
   intensitatea poluării.
   

Probabilitatea poluării se va cuantifica ţinând cont de fluxul tehnologic specific obiectivului şi de posibilitatea afectării factorilor de mediu.

Cuantificarea probabilităţii se va face prin stabilirea unui coeficient subunitar după următoarele criterii:

Coeficient	Probabilitatea
0	Nulă
0,1 - 0,4	Minimă
0,5 - 0,9	Medie
1	certă

Intensitatea poluării se va cuantifica separat pentru fiecare factor de mediu, ţinând cont de valoarea şi volumul emisiilor şi imisiilor:

Modul de calcul

Notele acordate privind intensitatea poluării factorilor de mediu vor fi corectare cu coeficientul de probabilitate. În funcţie de punctajul rezultat, se poate determina gradul de afectare al factorilor de mediu astfel:

9. 
   grad de afectare minim 0 - 6
   
10. 
    grad de afectare mediu > 6 - 12
    
11. 
    grad de afectare acceptabil > 12 - 18
    
12. 
    grad de afectare inacceptabil > 18 – 24
    

Valoarea probabilităţii de afectare şi a intensităţii poluării pentru fiecare factor de mediu este prezentată în tabelul următor:

Factor de mediu afectat	Probabilitate de afectare	Intensitatea poluării	Nota finală
Ape de suprafaţă şi subterane	0,4	1	0,4
Aerul	0,1	1	0,1
Solul	0,4	1	0,4
Fauna şi vegetaţia	0,4	1	0,4
Construcţii învecinate	0,1	1	0,1
Populaţie	0,1	1	0,1
Total			1,5

Punctajul total obţinut în urma însumării notelor finale privind afectarea factorilor de mediu în timpul realizării şi funcţionării terminalului este de 1,5.

In concluzie, realizarea investiţiei propuse va avea un impact minim asupra mediului înconjurător.

Având în vedere calitatea proiectului propus, condiţiile de amplasament, procesul tehnologic, calitatea echipamentelor, instalaţiilor şi materialelor ce vor fi utilizate, împreună cu măsurile prevăzute pentru evitarea afectării factorilor de mediu, apreciem că investiţia propusă poate primi Acordul de mediu pentru a putea fi promovată, impactul negativ asupra mediului fiind apreciat ca minim, iar cel pozitiv social-economic fiind important în ceea ce priveşte modul de viaţă, aspectele psihologice, comunicaţiile etc.

11. Piese scrise

1. 
   Certificat de înregistrare al PFA Pascu Ana şi dovada înscrierii în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului din România
   
2. 
   Contract de subconcesionare dintre SC Administraţia Zonei Libere Giurgiu SA şi MOL România Petroleum Products S.R.L privind subconcesionarea suprafeţei de 9476 mp, cu nr.cadastral 994/70 pe o perioadă de 47 ani începând cu 15.07.2011
   
3. 
   Acordul SC Administraţia Zonei Libere SA Giurgiu pentru construcţii şi pentru racordul la utilităţi
   
4. 
   Fişă tehnică pentru benzină
   
5. 
   Fişă tehnică motorină
   
6. 
   Fişă tehnică pentru KeropurDP 3640 –aditiv pentru benzină
   
7. 
   Fişă tehnică pentru KeropurDP 1661 –aditiv pentru motorină
   
8. 
   Fişa tehnică pentru biodiesel
   
9. 
   Fişa tehnică pentru bioetanol
   

12. Piese desenate

1. 
   Plan de încadrare în zonă nr. SH/MR – 1193.1 – 02/PG – 01
   
2. 
   Plan General pe suport topografic nr. SH/MR – 1193.1 – 8/PG – 02
   
3. 
   Plan de zonare PSI nr.SH/MR-1193.8 PG – Zonare.
   
4. 
   Plan amplasare reţele apă incendiu şi spumă, nr SH/MR-1193.5-01/B
   
5. 
   Sistemul de stingere a incendiului cu apă şi spumă aerodinamică la parcul de rezervoare, nr. SH/MR-1193.5-02/B
   
6. 
   Sistemul de stingere a incendiului cu spumă aerodinamică la rampa auto, nr. SH/MR-1193.5-03/B
   

Întocmit,

Ing. Pascu Ana

Expert evaluator principal