Raport privind starea factorilor de mediu

Evaluarea progreselor realizate

Comisia evaluează anual progresele realizate în întreaga Comunitate, pentru a analiza dacă acestea sunt suficiente pentru îndeplinirea angajamentelor asumate la nivel internaţional prin CCONUSC şi Protocolul de la Kyoto.

Comisia transmite anual Consiliului şi Parlamentului European un raport privind evaluarea progreselor realizate. Raportul include date privind previziunile de emisii şi absorbţie, precum şi politicile şi măsurile adoptate în acest domeniu.
7.5.Tendinţe

Clima Pământului se schimbă mai repede decât oricând. Consecinţele sunt multiple şi afectează întreaga omenire. Protecţia climei este, prin urmare, una dintre sarcinile cele mai importante pentru viitor. Până în 2050, lumea trebuie să reducă emisiile de gaze cu 80 %. Acţiunile decisive sunt cruciale în acest moment, deoarece conversia completă a sistemului nostru de energie bazat pe combustibili fosili trebuie sa fie finanţată şi realizată în mai puţin de două generaţii.

Tendinţa de încălzire:

La nivel global, temperatura medie a aerului la suprafaţă a crescut în ultimii 100 de ani cu 0,74° C şi cu aproape 1° C în Europa, ceea ce se traduce printr-o încălzire neobişnuit de rapidă. Secolul XX a fost cel mai cald secol, iar anii 1990 au fost cei mai calzi 10 ani din ultimii 1 000 de ani. Tendinţa de încălzire continuă: cei mai calzi 11 ani s-au înregistrat în ultimii 12 ani.

Comitetul interguvernamental pentru schimbările climatice (IPCC), un organism al Naţiunilor Unite care reuneşte sute de experţi în domeniul schimbărilor climatice, estimează că până în 2100, temperatura medie a planetei va creşte cu 1,8° C–4° C, iar în cel mai rău caz cu 6,4° C , dacă nu se vor lua măsuri de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Această diferenţă poate părea nesemnificativă, dar în timpul erei glaciare, în urmă cu peste 11 500 de ani, temperatura medie a planetei era cu doar 5° C mai mică decât temperatura actuală, iar aproape toată Europa a fost acoperită de un strat gros de gheaţă.

Schimbările climatice au deja multe consecinţe vizibile, de la creşteri ale temperaturii până la ridicarea nivelului mărilor ca urmare a topirii calotelor polare, a inundaţiilor şi a furtunilor tot mai frecvente. Dacă nu se vor lua măsuri, schimbările climatice vor antrena tot mai multe pagube materiale şi vor întrerupe buna funcţionare a mediului înconjurător care ne furnizează hrană, materii prime şi alte resurse esenţiale. Acest fapt va afecta economiile în mod negativ şi ar putea destabiliza societăţile din lume.

În România, schimbările climatice se fac deja resimţite, cu efecte asupra dezvoltării economice (agricultură, transporturi, turism, sevicii), asupra regimului și calităţii vieţii locuitorilor (distrugeri cauzate de inudaţii, alunecări de teren, furtuni violente, valuri de căldură sau de frig, etc). Din păcate aceste fenomene au provocat şi pierderi materiale însemnate şi chiar decese în rândul populaţiei.

În România, conform experţilor din cadrul ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite), schimbarea climei se va accentua prin creșterea frecvenţei și intensităţii valurilor de căldură și a secetelor, dar se vor înregistra mai multe precipitaţii abundente într-o perioadă scurtă de timp, fenomen care va duce la producerea de inundaţii. Efectele schimbărilor climatice, se resimt diferit de la o regiune la alta, depinzând și de condiţii locale de relief, vegetaţie, așezarea localităţilor pe cursuri de apă sau versanţi, zone cu defrişări masive etc,

Zonele cele mai afectate de schimbările climatice vor fi în primul rând cele situate la altitudini sub 500 m (adică circa 68% din teritoriul ţării). Astfel, prin creșterea temperaturii medii a aerului pe teritoriul României se prognozează că în peste 30% din ţară, se va manifesta un proces de deșertificare și restul de circa 38% unui proces de aridizare accentuată. Acest proces va cuprinde în continuare toate câmpiile României, până la 85% din suprafaţa dealurilor și aproape 20% din munţii de la altitudini mai joase.