Raport săPTĂMÂnal sistem bancar, 25-31 mai 2015 25 mai 2015, postare pe Facebook, Gabriel Biriș

RAPORT SĂPTĂMÂNAL SISTEM BANCAR,

25-31 mai 2015

25 mai 2015, postare pe Facebook, Gabriel Biriș:

sursa: https://www.facebook.com/gabriel.biris.7?fref=ts

Ma tot intrebam de ce sistemul bancar nu a reactionat (asa cum dealtfel a aratat ca poate reactiona in cazul falimentului personal) in nici un fel la prevederea din noul Cod de procedura fiscal care ii obliga sa raporteze zilnic orice transfer mai mare de 5.000 euro (nu cash, ca acolo pragul e de 10,000 euro)...

Asta poate fi un motiv:

http://cristianpaun.finantare.ro/…/cu-foloseste-limitarea-…/

25 mai 2015, Bursa.ro: CURTEA DE CONTURI CRITICĂ MINISTERUL DE FINANŢE:

Statul a susţinut băncile prin rostogolirea datoriilor publice

Călin Rechea: "Acest comportament al Finanţelor a fost facilitat de faptul că BNR a redus dobânda"

* Aurelian Dochia: "Probabil vom continua să înregistrăm o majorare a datoriei publice"

* "În condiţiile menţinerii unui ritm de creştere al datoriei publice guvernamentale care devansează ritmul de creştere a economiei, riscul de solvabilitate va creşte", potrivit raportului CC

Practica statului să se împrumute atunci când îi ajung la scadenţă datoriile, fără să folosească banii pentru lucruri concrete, este criticată de Curtea de Conturi, într-un raport asupra managementului datoriei publice în perioada 2012-2014.

Sectorul bancar privat a continuat să deţină integral datoria publică guvernamentală internă în perioada 2012 - 2014, ca şi în anii precedenţi, astfel că se creează un cerc vicios între datoria publică şi consolidarea bancară, arată Curtea de Conturi. Potrivit acesteia, în calitatea lor de depozitari ai resurselor financiare ale populaţiei şi ale societăţilor comerciale, băncile deţin o poziţie privilegiată pe piaţă. Curtea de Conturi apreciază că, întrucât acestea trebuie să-şi valorifice resursele, prin plasarea lor în titluri de stat, MFP a asigurat sectorului bancar privat un venit sigur şi plasamente în active fără risc.

Analistul Călin Rechea este de părere că acest comportament al Finanţelor a fost facilitat de faptul că Banca Naţională a României a redus dobânda de politică monetară.

În opinia sa, Ministerul de Finanţe are la dispoziţie o paletă largă de reducere a cheltuielilor, dar şi a taxelor. "Ar trebui să înceapă cu reducerea aparatului bugetar", ne-a mai spus analistul.

Călin Rechea apreciază că autorităţile noastre acţionează în "logica" europeană: "La scadenţă, nu ai de unde să plăteşti datoriile, pentru că nu ţi-ai asigurat câştiguri, şi te împrumuţi din nou, dar pentru că dobânzile sunt în scădere - spre minime istorice în toate statele europene - atragi puţin mai mult decât aveai de plătit şi astfel creşte datoria publică. Dar asta nu are logică, decât dacă vrei să cheltuieşti banii aiurea".

Datoria publică a ţării noastre s-a majorat de la o mărime relativă de 40,4%, din PIB în anul 2012 la 41,9% în anul 2013, pentru ca în anul 2014 să ajungă la 44,1% cu o deteriorare de 3,7 puncte procentuale. Potrivit documentului, datoria publică, în perioada analizată, a manifestat o tendinţă de creştere continuă, la 31 decembrie 2014 ajungând la o valoare de 295.578,7 milioane lei (65.946,5 milioane euro), faţă de nivelul înregistrat la 31 decembrie 2012, respectiv de 240.842,5 milioane lei (54.382,2 milioane euro).

Raportul Curţii de Conturi mai arată că în perioada auditată datoria publică în euro pe locuitor a înregistrat o creştere semnificativă, astfel încât la 31 decembrie 2014 era de 3.313,9 euro/locuitor faţă de 2.705,6 euro/locuitor la 31 decembrie 2012, ceea ce indică faptul că ritmul de îndatorare al ţării s-a accelerat.

Economistul Aurelian Dochia ne-a declarat că majorarea datoriei publice "nu este o noutate", deoarece încă de când a demarat criza economică, în 2008, ţara noastră s-a înscris pe o tendinţă de creştere. În acea perioadă, deficitul ţării noastre era foarte mare, ceea ce a dus la o necesitate a creşterii datoriei.

Potrivit domniei sale, ritmul de urcare a datoriei s-a diminuat. Astfel, dacă în anii anteriori ritmul de creştere a datoriei de la an la an era şi de 10%, acum se poate observa o scădere a acestuia, de 3%, în 2014 faţă de 2013.

Aurelian Dochia ne-a spus că probabil vom continua să înregistrăm o majorare a datoriei publice pentru că guvernul nu a prevăzut pentru anii următori un excedent bugetar, dar trebuie să ne aşteptăm la o creştere moderată.

Curtea de Conturi precizează că în condiţiile menţinerii unui ritm de creştere al datoriei publice guvernamentale care devansează ritmul de creştere a economiei, riscul de solvabilitate va creşte, iar acesta constituie "un motiv în plus pentru adoptarea unei conduite proactive, prin continuarea adoptării de către Guvern a măsurilor de consolidare fiscală".

Totodată, potrivit raportului, Banca Naţională a României, prin Direcţia Stabilitate Financiară, subliniază faptul că, "din raţiuni de sustenabilitate în grupul economiilor emergente, precum şi pentru a modera cheltuielile cu dobânzile şi impactul acestora asupra deficitului primar, procesul de consolidare fiscală trebuie să plafoneze nivelul datoriei publice la ponderi de sub 40% din PIB".

Curtea de Conturi precizează că în structura pe destinaţii a datoriei publice interne, cea directă a fost utilizată aproape în totalitate pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice, finanţarea de proiecte având o pondere nesemnificativă de 0,1% din totalul datoriei public guvernamental intern.

Curtea de Conturi apreciază că politica de contractare a împrumuturilor de stat trebuie să fie orientată către efectuarea de cheltuieli productive, şi anume realizarea de investiţii în resurse umane, în infrastructură, în cercetare, investiţii în tehnologie şi tehnică avansată şi alte activităţi benefice pe termen lung, care pot să asigure în viitor atât rambursarea obligaţiunilor emise şi plata dobânzilor aferente, cât şi dezvoltarea economiei în ansamblu.

De asemenea, datoria publică guvernamentală externă contractată pentru finanţarea de proiecte "se situează la un nivel îngrijorător de scăzut comparativ cu datoria publică guvernamentală externă contractată pentru susţinerea balanţei de plăţi, consolidarea rezervei valutare, finanţarea de deficit şi refinanţarea datoriei publice", mai susţine Curtea de Conturi. Mai mult, potrivit raportului, în anul 2014 ponderea împrumuturilor externe contractate în scopul finanţării unor proiecte prioritare pentru economia românească în total datorie publică guvernamentală externă a cunoscut cel mai mic nivel, respectiv de 23%.

Economistul Aurelian Dochia consideră că observaţiile Curţii de Conturi sunt în concordanţă cu ceea ce s-a discutat în ultima perioadă, respectiv folosirea unei mari părţi pentru acoperirea cheltuielilor curente, ignorându-se, astfel, partea de investiţii care necesita atenţie.

Curtea de Conturi atrage atenţia că Ministerul Finanţelor Publice nu corelează tragerile din împrumuturile contractate şi subîmprumutate cu alocarea fondurilor de la bugetul de stat pentru realizarea proiectelor, nu monitorizează realizarea fizică a proiectelor de către subîmprumutaţi şi nu corelează alocarea fondurilor (buget de stat şi împrumut) în funcţie de realizarea proiectului.

Instituţia de audit recomandă extinderea bazei de investitori pe piaţa locală a titlurilor de stat, prin accesarea populaţiei şi fondurilor de pensii.

26 mai 2015, romanialibera.ro: Volksbank, ofertă limitată pentru conversia creditelor în franci elveţieni

Volksbank a programat peste 80% dintre clienţii cu credite în franci elveţieni pentru prezentarea ofertei de conversie a creditelor din CHF în lei sau euro, a declarat Andrei Dudoiu, director general al băncii, citat de Mediafax.

"Am început să semnăm contractele de conversie de câteva zile, pentru că abia au trecut 15 zile de primele prezentări de ofertă. Cred că vârful de semnare va fi atins în iunie", a afirmat Dudoiu, prezent la o conferinţă organizată la BNR.

Ofertă limitată

Oferta Băncii Transilvania, proprietarul Volksbank, pentru clienţii cu credite în CHF este valabilă în perioada 4 mai - 31 iulie, care constă în returnarea comisioanelor de risc/administrare, la care se adaugă o reducere de 22,5%.

De ofertă pot beneficia aproximativ 18.300 de persoane, în peste 100 dintre sediile Volksbank la nivel naţional. Au prioritate clienţii care au rămas buni platnici, pentru acceptarea ofertei de conversie având la dispoziţie minim 15 zile, iar programarea pentru semnarea documentelor se face după consimţământul clientului.

Citeşte şi: Propunerile BNR pentru criza francului elvețian

Dudoiu a precizat că, pentru clienţii care au întârzieri la plată sau restanţe mai consistente, condiţia pentru oferta de conversie este de a reveni la zi cu plăţile sau discount-ul aplicat poate echivala cu acoperirea restanţelor.

"Oferta băncii este standard, dar se poate aplica diferenţiat în funcţie de situaţiile întâlnite", a spus directorul general al Volksbank, desemnat de Banca Transilvania să se ocupe de gestionarea conversiei portofoliului de franci elveţieni şi a fuziunii dintre cele două instituţii financiare.

Clienţii pot merge în unităţile Volksbank pentru conversia creditelor lunea, miercurea şi vinerea în intervalul 9:00-17:00, iar marţea şi joia până la ora 19:00. Echipa mixtă BT-Volksbank le prezintă oferta în detaliu, respectiv totalul reducerilor, soldul creditului în urma aplicării reducerilor, noua sumă lunară de plată şi etapele care trebuie urmate astfel încât un client al Volksbank să devină client al Băncii Transilvania.

Volksbank nu mai calculează şi nu mai percepe, de la 8 aprilie, comision de risc sau administrare, iar până la 17 mai clienţii au beneficiat de cursul de schimb CHF-leu îngheţat la nivelul de la sfârşitul anului trecut.

După finalizarea perioadei de valabilitate a ofertei de conversie a creditelor în CHF, dar până la sfârşitul acestui an, va fi returnat comisionul de risc achitat şi nerecuperat de clienţii cu credite denominate în alte monede decât franci elveţieni din portofoliul existent al Volksbank, prin diminuarea corespunzătoare a soldului creditelor, decizie cu impact asupra a circa 15.000 de clienţi.

27 mai 2015, jurnalul.ro: De ce nu a apelat niciun datornic la Electorată

Vă mai amintiţi de ordonanţa de urgenţă aprobată în vara trecută care prevedea restructurarea creditelor şi acordarea unor deduceri fiscale, denumită de presă „Electorata”? Nu s-a aplicat niciodată, deşi este în vigoare. „Am făcut un calcul şi suma datorată băncii creşte în ciuda scutirii de impozit oferite de stat”, a explicat Adrian Popescu, din Bucureşti.

Băncile susţin că nu există norme de aplicare, Guvernul spune că nu este treaba lui să facă norme, ci a băncii centrale, BNR spune că este o lege opţională. Dincolo de aceste bâlbe, adevărul este că nimeni nu poate obliga un client să aleagă această soluţie dacă nu-i este convenabilă şi are alte alternative mai avantajoase. La cererea BNR, ordonanţa a rămas opţională, după cum a declarat guvernatorul Mugur Isărescu, la data aprobării ordonanţei.

„Nu-ţi bagă nimeni pe gât această reeşalonare a creditului. Clientului i se dă o oportunitate în plus, o libertate în plus, nu e o schemă obligatorie”, a explicat Isărescu. Partea bună a legii este că datornicii cu venituri până-n 2.200 lei brut pe lună beneficiază de o scădere a dobânzii cu până la 35% pentru doi ani şi, ulterior, de o deducere fiscală de maximum 900 de lei din venitul lunar impozabil. Partea mai puţin bună este că 'Electorata' presupune prelungirea duratei creditului şi, deci, o creştere a datoriei la bănci. În plus, sunt puţini datornici care se încadrează în sita de condiţii impuse, iar băncile au venit cu soluţii personalizate pentru fiecare client în parte care s-au dovedit ceva mai bune. A fost greşit concepută. Sunt nişte condiţii drastice în care până la urmă nu se încadrează nimeni. În primul rând, solicitanţii nu trebuie să aibă restanţe mai mari de 90 de zile, însă cei aproape 950.000 de oameni din Biroul de Credit au restanţe de peste un an, unii chiar şi de şase ani." - avocat Gheorghe Piperea

Prima Maşină. Programul este gândit să stimuleze cumpărarea de autoturisme noi, însă este deocamdată un eşec. Din cele 13 bănci înscrise în program, doar trei acordă această finanţare (Alpha, CEC şi BRD), însă numărul creditelor date nu trece de 10. Băncile spun că majoritatea clienţilor preferă creditul clasic de consum fără ipotecă.

Falimentul personal. O lege mult aşteptată, care va intra rapid pe lista de neaplicat. Câţi români vor accepta să nu mai fie stăpâni pe veniturile şi pe averea lor, şi altcineva, administratorul judiciar, să decidă în locul lor ce cheltuieli pot face şi ce nu? În plus, din momentul în care îţi ceri falimentul şi până se aprobă trec între 9 luni şi 2 ani.

A Doua Casă. La începutul lunii martie, Guvernul a extins programul Prima Casă şi pentru cei care au achiziţionat o locuinţă şi vor să cumpere alta mai mare sau mai scumpă, după ce o vând pe prima şi lichidează creditul sau îl refinanţează. Nu a funcţionat pentru că nu a avut norme de aplicare. Abia ieri acestea au fost aprobate.

28 mai 2015, postare pe blog, Lucian Isar: Unii romani chiar nu inteleg bancurile cu Euro si Grecia?

Sursa: http://lucianisar.com/general/unii-romani-chiar-nu-inteleg-bancurile-cu-euro-si-grecia/

Unii romani nu inteleg fizica cuantica. Unii romani nu inteleg ingineriile financiare. Unii romani nu inteleg nanotehnologiile.

In schimb majoritatea romanilor inteleg foarte bine bancurile. Si inainte si dupa revolutie.

Marea majoritate a romanilor inteleg de ce sunt asa de multe bancuri cu Euro si Grecia si in plus inteleg si lectiile care ar trebui trase din aceste bancuri.

Aderarea la euro este o decizie politica. Altfel spus, daca o noua echipa de politicieni doresc sa o faca, o pot face si miine. Criteriile nominale pot fi fortate (vezi Grecia) iar politicienii romani se pricep la negociat cu partenerii europeni (vezi privatizarile majore).

Anuntul privind intentia Romaniei de a adera la euro in 2019 a aparut in urma unei initiative personale a unui fost ministru al bugetului ce se autopromova la Ecofin. Urmand o perioada de alegeri, nimeni nu l-a bagat in seama in mod serios desi sa afli de asa ceva de pe Reuters era o premiera pentru multe institutii ale statului cu atributii directe intr-o eventuala aderare.

In ultima vreme si cu exemple statale vivide, majoritatea comentatorilor au inteles ca pentru romani este importanta dezvoltarea economica si nu doar cresterea statistica de tip INS, convergenta reala catre media europeana si ca daca nu exista o ameliorare a venitului disponibil, cresterea statistica devine doar subiect de declaratie politica.

Lipsa de intelegere a stadiului economiei romanesti si a necesarului de spatiu fiscal a facut un presedinte in 2010 sa impinga fara negociere Romania in compactul fiscal. Desigur acelasi fost presedinte inca sustine ca pentru a alimenta investitii in terenuri de fotbal in panta erau necesare taieri de salarii si cresterea de pe o zi pe alta a TVA.

Compactul fiscal negociat din pozitia de premiantul clasei este o greseala de amator comparativ cu o pripire referitor la aderarea Romaniei la euro.

28 mai 2015, postare pe blog, Dan Popa: S-a refreshuit Comitetul de trecere la euro infiintat pe vremea lui Boc

Sursa:

http://hymerion.ro/2015/05/28/s-a-refreshuit-comitetul-de-trecere-la-euro-infiintat-pe-vremea-lui-boc.html#more-13856

Joi, 28 mai. Intr-unul din saloanele Cotrocenilor, se reunesc primii oameni ai Statului: Presedintele, Premierul (insotit de ministrul Teodorovici) si Guvernatorul BNR. Tema discutiei: ce facem cu euro? Solutia adoptata in final: Sa facem un comitet! Comitete existasera si pana atunci, dar ce folos? In 2011 se infiinta pompos un Comitet Interministerial de Trecere la Euro, condus de Emil Boc. In cadrul BNR mai exista un Comitet de pregătire a trecerii la euro care se intalnea periodic, dar cam degeaba.Ce s-a discutat de fapt joi la Cotroceni si care a fost starea de spirit a participantilor?

Guvernatorul a fost cel mai sceptic dintre participanti. El stia ca in multe ocazii, oficialii romani promit, dar nu isi respecta angajamentele. In numeroase intalniri informale, Isarescu povestea de modul in care , de-a lungul vremii, inalti oameni din Stat promiteau institutiilor internationale marea cu sarea, pentru ca apoi nimic sa nu se realizeze. “Din punct de vedere tehnic, noi putem asigura trecerea la euro. Dar e nevoie de un consens, de un sprijin politic care sa asigure acest demers. Aici nu suntem in situatia sa lasam pe ultimele luni luarea unor decizii, pentru ca nu ai cum sa le mai pui in practica. E nevoie de un program riguros si ferm. E nevoie de politici fiscale si monetare care sa asigure coerenta acestui proces”, i-a spus Isarescu nu atat lui Iohannis, cat mai degraba premierului.

Iohannis n-a zambit, nu s-a incruntat, dar s-a bucurat ca mai e o autoritate puternica in Stat care ii spune premierului sa aiba grija cu ce masuri fiscale vine in viitorul apropiat. “Practic, am “refreshuit” Comitetul de trecere la euro al lui Boc”, spune o alta sursaapropiata discutiilor de joi. “Urmeaza sa infiintam comitete de specialitate care sa asigure tranzitia catre moneda unica pe diferite paliere:juridic, la nivel micro-economic dar si organizatoric. Deocamdata , pe langa reprezentanti ai BNR, Guvernului, organizatiilor patronale si sindicale, vom invita in comitet si reprezentanti ai Parlamentului”, mai spune sursa citata.

De notat este si o intalnire avuta de guvernator cu premeierul italian Romano Prodi, in care acesta era sceptic ca Romania va fi pregatita sa adere la UE in 2007. “Nu veţi fi pregătiţi şi veţi suferi mult din cauza integrării precoce în UE”. Isarescu l-a convinsin final sa accepte dosarul Romaniei, care a si aderat la UE in 2007. I-a vorbit de o tema draga lui Prodi (“cercul virtuos” al economiei) si l-a aburit. Dar in final, Prodi avusese dreptate: nu eram pregatiti. Asa si acum.

Facem comitete peste comitete fara sa le dam substanta.

Daca e sa privim si din alt unghi, una din ambitiile lui Isarescu este sa fie “ctitorul” adoptarii euro in Romania. Chiar daca, fata de alte tari, noi n-am reusit sa negociem nimic.

• 
  Danemarca a obtinut prin Tratatul de la Edinburgh urmatoarele:.
  

Un protocol special care ii permite sa controleze cumpararea de case secundare de catre nationalii non-danezi.

Danemarca nu este obligata sa ia parte la moneda unica si a refuzat abolirea monedei nationale, Kronul, intr-un alt referendul de pe 28 septembrie 2000.

Danemarca nu ia parte la cooperarea pentru aparare in UE.

• 
  Cehii sunt si ei sceptici
  

Republica Cehă are obligatia, la fel ca Romania, adoptarea euro în conformitate cu Tratatul de la Atena. Dincolo de faptul ca zilele trecute am schimbat cateva vorbe cu ambasadorul lor la Bucuresti, musai e de spus ca nu exista o data planificata pentru trecerea lor la euro. Coroana cehă nu face parte din ERM II. De la aderarea la UE în 2004, Republica Cehă a adoptat o politică fiscală și monetară similară cu cea a Uniunii Europene.

Deși țara este mai bine poziționată decât punct de vedere economic ceilalți candidați pentru aderarea la zona euro, intrarea sa nu este de așteptat înainte de 2019, din cauza, unui euroscepticism acut. Republica Cehă va alege singura data la care sa treaca la euro, fara nicio graba.

• 
  Ungaria- no comment
  

Cea mai aproapiată dată la care Ungaria va putea adopta moneda euro este 2018, a declarat premierul Orban într-un interviu acordat postului public de radio MR1.

ngaria va adera la zona euro doar atunci când zona euro “va oferi din nou o perspectivă” si când ţara va fi pregătită pentru asta, a declarat premierul Viktor Orban la Berlin, in cadrul unei conferinţe de presă comună cu Angela Merkel. “Nu respingem nicicum euro”, a spus Orban, adăugând că Ungaria va adopta euro doar când se vor întruni condiţiile pentru aceasta, deoarece a învăţat din greşelile altor ţări care acum suferă consecinţele aderării prea rapide la zona euro. Exemplele pot continua.

• 
  Ce inseamna de fapt trecerea la euro?
  

Vezi aici cazul sloven.

Faptul ca indeplinim criteriile nominale nu e un argument, scuze. Datorie mica avem, deficit bugetar bun avem, inflatie ok avem, curs relativ stabil (chiar daca BNR mai intervine) avem, dar vorba lui Tanase: “Pen`ce?”. Si bunicul din satul maramuresean in care am crescut avea suficienti bani ca sa isi cumpere Mercedes, dar nu si-a luat. Ce sa faca cu Mertzanul pe drumurile prefuite, de tara? Asa si Romania: si-a facut piscina, si-a cumparat costum performant de inot, a  montat deasupra pscinei o trambulina ultimul racnet, dar nu si-a pus intrebarea: stie sa innoate?

Doi. Potrivit INSSE, o familie medie de romani incaseaza lunar 2579 de lei si are cheltuieli de 2537 de lei  Diferenta inseamna 42 de lei. Nici 10 euro. Cum ii explici acelei familii ca va ramane cu o bancnota de 10 euro lunar din care va trebui sa faca fata cheltuielilor neprevazute? Aici, Isarescu avea dreptate. Trecerea la euro e si o chetiune de cultura financiara si de mentalitate.

Trei. Am mai spus-o si cu alte ocazii: constructia Uniunii Monetare e prost facuta. UE nu este, asa cum ar fi trebuit sa fie, un Stat federal. E o adunare de premieri condusi de o adunatura de banci. Pai daca in Romania, Focsaniul are de rambursat o datorie si nu are bani, se gasesc cumva fonduri de la Bucuresti pentru ca judetul sa treaca peste aceasta problema. In UE, transferurile fiscale sunt nefunctionale. Uitati-va la Grecia. Pentru 1% din PIB-ul UE, nu Uniunea dicteaza salvarea, ci o paseaza unor banci care vor bani si bani si iar bani. Grecia in raport cu UE e ca Oana Zavoranu fata de propria mama. S-o ingroape altii, ai mai scuteste-ma cu….

Patru. In Romania, diferentele dintre Bucuresti si restul tarii sunt uriase. In Capitala avem un PIB/capita de 30 k euro. In Moldova, ajungem la 10 k euro (daca nu e si mai mic). Pe cine integram in Eurozona de fapt?

Foarte scurte concluzii:

• 
  Nu cred ca suntem inca pregatiti in acest moment sa adoptam euro la nivel national, iar o fortare a acestui proces isi are riscurile ei.
  
• 
  Reformele trebuie clar facute, dar fara false promisiuni. Apoi, aderarea poate deveni un fenomen spre care sa ne indreptam in mod natural.
  
• 
  Uniunile monetare nu sunt o garantie a bunastarii decat pe un termen mediu de 40 de ani, cat dureaza. De multe ori ele reprezinta ambitii politice.
  
• 
  Aderarea nu se face prin Comitete, ci prin actiuni concrete, la care Guvernele ultimilor 10 ani nu s-au dovedit capabile sa si le asume.
  

Citeste si “Romania intre leu si euro“

29 mai 2015, postare pe Facebook: Victor Ponta

Sursa: https://www.facebook.com/victor.ponta

‪#‎România‬ îşi doreşte să intre în zona euro în a doua parte a anului 2019. Este un moment simbolic pentru că tot atunci România va avea preşedinţia ‪#‎UE‬. Dar avem câţiva paşi esenţiali pe care trebuie să-i facem pentru a atinge acest obiectiv.

În primul rând, avem nevoie de un ‪#‎consens‬ politic de care să ne ţinem până în 2019. În al doilea rând, de implicarea în acest proiect a reprezentanţilor lumii ‪#‎economice‬: patronate, IMM-uri şi sindicate. Oamenii trebuie să înţeleagă ce înseamnă trecerea la euro, care sunt avantajele şi dezavantajele.

Victor Ponta: "România îşi doreşte să intre în zona euro în 2019"

29 mai 2015, agerpres.ro: CNP revizuiește în scădere la 0,7% prognoza de inflație pentru finele anului 2015

Comisia Națională de Prognoză /CNP/ a revizuit în scădere la 0,7% estimările privind inflația anuală în 2015, de la 2,6% cât anunța în februarie, anul acesta, în timp ce rata medie este estimată la 0,2%, față de 1,3% anterior.

Noile estimări sunt cuprinse în prognoza de primăvară a CNP privind proiecția principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2015 — 2018.

Potrivit documentului, inflația la finele anului viitor va fi de 2,8%, iar media anuală de 2%, în 2017 de 2,5%, respectiv 2,7%, iar pentru 2018 este estimată o inflație anuală de 2,3% și o rată medie de 2,5%.

29 mai 2015, digi24.ro: INTERVIU. Radu Gheţea: Nu ne putem hazarda să dăm credite doar de dragul de a da credite

Legea falimentului personal alimentează şi mai mult războiul dintre bănci şi clienţi. Bancherii recunosc deschis că nu le convine ca datornicii să scape prea uşor de plata restanţelor. De cealaltă parte, clienţii acuză că au ajuns aproape de insolvenţă tocmai din cauza practicilor abuzive ale băncilor - comisioane pentru orice şi dobânzi exagerate. Băncile nu neagă, dar nici nu recunosc. Spun doar că riscurile sunt mari şi că trebuie să-şi acopere cheltuielile. Nu putem risca să vină deponenţii şi noi să nu avem de unde să le dăm banii înapoi, spune Radu Gheţea, preşedintele de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor, într-un interviu pentru Digi24.

„Mi-aş permite să va spun - şi mi-ar plăcea să cred că multe persoane sunt de acord cu mine - și anume că această situaţie în care relația bancă-client e mai tensionată, dvs aţi spus băncile sunt hulite de către clienţi, aş vrea să vă spun că nu este specific României, nu suntem diferiţi faţă de ce se întâmplă în Ungaria, Cehia, America sau alte zone de pe glob, care au trecut printr-o criză economică, financiară, bancară şi în care o parte dintre clienţi au avut sau au de suferit.

Ceea ce ar trebui să gândim specific României este cum reuşim să atenuăm această prăpastie sau diferenţa care s-a creat între opinia băncilor şi a clienţilor despre bănci. Opinia băncilor despre clienţi vă asigur că nu s-a schimbat, chiar dacă băncile sunt hulite în acest moment sau au fost mai mult sau mai puţin. Eu cred că opinia băncilor despre clienţi nu s-a schimbat, şi anume clientul este stăpânul nostru.

Concret, să nu credeţi că băncile sunt foarte entuziaste că un client spune: eu de mâine sunt în insolvenţă , te rog să nu te mai atingi de mine până nu fac eu un plan de restructurare, să vedem când îţi dau eu banii, dacă comitetul creditorilor va fi de acord cu ce am propus eu. Durează ani şi ani de zile. Între timp, ferma, fabrica, echipamentul care a fost pus în garanţie se degradează, se deteriorează şi nu mai merge decât de vândut la fier vechi sau la un preţ foarte jos şi bineînţeles că banca pierde. La fel se întâmplă şi în foarte multe cazuri la persoanele fizice care au luat credite fără garanţii şi nu ai ce să execuţi. Chiar şi executarea garanţiilor în cazul persoanelor fizice nu e chiar aşa de simplă, pentru că trebuie să ai grijă să nu-i iei casa în care locuieşte, deci sunt anumite restricţii.

Nu cred că în România există foarte multe cazuri care ar putea fi considerate abuzuri din acest punct de vedere. Sigur, justiţia îşi spune cuvântul aşa cum ştiţi foarte bine, clientul se poate adresa organelor în drept, pentru a reclama eventuale abuzuri”, a explicat Radu Ghețea.

El este de părere că nu ar trebui ca băncile să lucreze sau să se limiteze în a face majoritatea veniturilor din comisioane, ci că ar trebui să dea credite chiar dacă marjele sunt mai mici.

Totuși, avertizează el, „nu ne putem hazarda de a da credite doar de dragul de a da credite, fără să ne uităm ce se întâmplă cu riscurile, mai ales că în România valoarea garanţiilor a scăzut enorm, piaţa imobiliară şi piaţa garanţiilor reale e foarte, foarte jos. Fluxul de numerar nu mai este aşa de predictibil ca să ne dea nouă certitudinea că banii se vor rambursa şi că noi nu vom puşi în situaţia neplăcută că deponenţii vin şi noi nu avem de unde să le dăm banii”, a explicat el.

În ceea ce privește falimentul personal, Radu Ghețea recunoaște că s-a opus la început ideii, acum mulți ani. „Pentru că variantele care se propuneau acum câţiva ani erau variante care erau neaplicabile în sistemul juridic şi sistemul social din România. Cu timpul, comunitatea bancară şi-a nuanţat punctul de vedere şi a spus că susţine introducerea sau votarea unei legi cu privire la falimentul personal, dar cu anumite amendamente.

Dacă mă întrebaţi pe mine, Radu Gheţea, nu pot să vă spun dacă legea e bună sau rea, pentru că pur şi simplu NU am văzut care e forma finală.

Nu mi-aş dori să rămână că a fost votată şi nu a fost aplicată”, a mărturisit bancherul.

Ce face în continuare

Radu Ghețea pleacă din fruntea Asociaţiei Române a Băncilor, după 15 ani, pentru că îi expiră mandatul. Radu Gheţea va fi schimbat şi de la conducerea CEC Bank. Întrebat ce va face în continuare, Radu Ghețea spune că o să rămână legat de sistemul bancar într-o formă sau alta. Nu exclude posibilitatea de a merge la o altă bancă. „Trebuie analizat, pentru că nu vreau să fac greşeli acum, după ce 43 de ani se pare că am evitat acest teritoriu al greşelilor sau am evitat într-o măsură suficient de bună să nu fac greşeli”, spune Radu Ghețea.

Întrebat dacă are regrete în legătură cu mandatul de la CEC Bank, Radu Ghețea a mărturisit: „Nu am reuşit în aceşti ani să obţinem ceea ce am cerut încă din primul an - o majorare de capital, care ar fi permis ca această bancă să fi fost la un alt nivel decât cel de acum”. Totuși, se declară mulțumit.

Cum se acordă un credit

În ceea ce privește controversatul credit pe care Ioana Băsescu l-a luat de la CEC Bank, Radu Ghețea a declarat că nu era în momentul acela în ţară şi că s-au pus 17 semnături pe acel credit. „Nu mai am nimic de declarat în legătură cu acest credit. Am avut trei declaraţii pe această temă. (...) Nu mai am altceva de declarat, când o să am, o să vă chem. (...) S-a comentat destul ca să mai comentez şi eu”, a explicat Radu Ghețea în interviul pentru Digi24.

Reporter: Spuneaţi că s-au acordat multe credite de acest fel, întrebarea este: pentru fiecare credit de o asemenea valoare e nevoie tot de acelaşi număr de semnături?

Radu Ghețea: Dacă citiţi regulamentele BNR, dacă vedeţi care e cutuma în sistemul bancar, eu vreau să vă spun că orice bancă îşi stabileşte cu câte semnături şi la ce nivel se acordă un credit.

Ceea ce e cert pentru noi, CEC, este că: preşedintele nu are drept de acordare a niciunui fel de credit, la fel cum nimeni din bancă nu are dreptul să acorde niciun fel de credit. Inclusiv când nu e vorba de credit, de angajarea băncii cu un contract pentru curăţenie, banca trebuie să se angajeze cu două semnături. Este o regulă bancară internaţională, minimum două semnături, din care una trebuie să fie semnătura întâia sau generală.

Eu (am) semnătură generală ca şi ceilalţi membri din comitetul de direcţie, iar Oltea, care este director, are semnătura întâia, iar unul sau doi salariaţi din subordinea ei au semnătura a doua.

Când vorbim de aprobarea unui credit, este vorba de pe o parte de semnăturile celor care propun şi susţin sub semnătură o asemenea acţiune, iar cei care aprobă în final... cel mai mic credit se poate aproba cu trei semnături ale comitetului de credite dintr-o sucursală. Ăla e un credit micuţ, aprobat la nivel local.

Pe măsură ce valoarea creşte, trece şi prin alte comitete, dacă ajunge la Consiliul de Administraţie, numai acolo sunt 11 semnături, deci dacă e sumă de... nivelul de aprobare al consiliului de administraţie.

30 mai 2015, adevarul.ro: Cele mai avantajoase carduri de credit

Cele mai avantajoase carduri de credit nu sunt neapărat cele care au dobânzile cele mai reduse, foarte important fiind şi nivelul comisioanelor, dar şi facilităţile oferite Cardul de credit poate fi soluţia de rezervă atunci când nu mai dispui de resurse financiare, atunci când trebuie să faci o cheltuială, dar nu ţi-au mai rămas suficienţi bani până la salariu. În plus, dacă îl foloseşti „cu cap“ şi cunoşti bine toate chichiţele cardului de credit, el poate să-ţi aducă beneficii – cumpărături în rate fără dobândă, puncte şi alte facilităţi. „Adevărul“ îţi prezintă cele mai avantajoase carduri de credit. Cu ajutorul portalului financiar Conso.ro, am întocmit un clasament cu cele mai avantajoase carduri de cumpărături în funcţie de nivelul dobânzii anuale efective (DAE), dobândă care se aplică în cazul în care cardul este folosit la comerciant, pentru retrageri de numerar, unele bănci percep dobânzi mai mari. Atenţie, însă, dobânda nu este singurul criteriu pe care trebuie să îl ai în vedere atunci când alegi un card de credit. Foarte importante sunt şi perioada de graţie, facilităţile produsului – puncte de loialitate, rate cu dobândă zero etc, dar şi elemente precum suma minimă de rambursat lunar, comisionul de administrare, de retragere de la bancomat şi penalizările aplicate pentru întârziere la plata sumei minime. Limita de credit luată în calcul pentru realizarea topului a fost de 8.000 de lei. Această limită variază în funcţie de veniturile deţinătorului de card. 1. Cele mai avantajoase carduri de credit. Intesa Sanpaolo Bank Intesa Sanpaolo Bank oferă cardul de credit MasterCard Standard, dobânda pentru cumpărături cu cardul, dar şi pentru retragere de numerar fiind de 11,44% pe an. În ambele cazuri, dobânda anuală efectivă (DAE) este de 13,44% pe an. În cazul acestui card, suma minimă de rambursat lunar este de 5% plus comisioanele şi dobânzile aferente, iar penalizarea pentru întârzierea acestei plăţi este de 30% pe an. Perioada maximă de graţie (perioadă în care nu ţi se percepe dobândă) este de 45 de zile. Atenţie, perioada de graţie, care se aplică doar pentru cumpărături cu cardul, nu şi pentru retrageri, nu curge din ziua tranzacţiei la comerciant, ci de la o dată stabilită cu banca, când ţi se emite şi un extras de cont. De exemplu, dacă perioada de graţie de 45 de zile curge din prima zi a unei luni până în cea de-a 15-a a lunii următoare, atunci vei avea graţie maximă, de 45 de zile, doar pentru cumpărăturile făcute în prima zi a lunii. Dacă faci cumpărăturile cu cardul în ziua a 15-a a primei luni, atunci vei mai avea perioadă de graţie doar 30 de zile. Pentru emiterea cardului de credit, Intesa Sanpaolo Bank percepe un comision de 15 lei. Totuşi, acest comision este zero dacă se efectuează o tranzacţie financiară în 30 de zile de la activare/emitere. Taxa de administrare este de 30 de lei pe an, retragerea de numerar de la bancomatul băncii sau al altei bănci se taxează cu 1% din suma retrasă plus 4 lei. În cazul acestui card de credit, limita de retragere de numerar este de 5.000 de lei pe zi, iar pentru tranzacţii la comercianţi – de 7.500 de lei pe zi. 2. Cele mai avantajoase carduri de credit. BRD Cardul Punct Card de la BRD are o dobândă de 11,54% pe an (pentru cumpărături cu cardul şi retrageri de numerar de la bancomat), iar DAE este de 13,54%. Perioada de graţie este de maximum 60 de lei, iar suma minimă de rambursat lunar este între 25 şi 500 de lei în funcţie de suma trasă. Dacă plata sumei minime întârzie, banca aplică un cost suplimentar – 2 puncte procentuale peste rata dobânzii curente. Taxa de emitere a cardului (analiza dosarului) este de 20 de lei, taxa de administrare este de 25 de lei pe an, iar comisionul de retragere numerar de la bancomatul băncii se ridică la 0,5%, minimum 2 lei, iar de la altă bancă – 1% plus 3,5 lei. Limita de retragere numerar este de 7.000 de lei pe zi, iar cea pentru tranzacţii la comerciant – de 20.000 de lei pe zi. Banca oferă gratuit asigurări şi asistenţă pe parcursul călătoriilor, există posibilitatea încheierii unei poliţe de deces şi invaliditate permanent pe întreaga perioadă de creditare. În plus, la 1 leu cheltuit se primeşte un punct (la orice comerciant care nu este partener al băncii). La magazinele partenere, pentru tranzacţiile de până la 150 de lei, 1 leu cheltuit aduce un punct, iar pentru cele de peste 150 de lei – 1 leu cheltuit aduce 1,5 puncte. Punctele pot fi folosite pentru cumpărături la comercianţii parteneri, 100 de puncte însemnând 0,5 lei. Pentru a putea utilize bonusul, trebuie să aduni minimum 1.000 de puncte, iar pragul maxim admis pentru o tranzacţie este de 120.000 de puncte, adică 600 de lei. 3. Cele mai avantajoase carduri de credit. CEC Bank Cardul de credit MasterCard CEC de la CEC Bank are o dobândă de 13,13%, iar DAE este de 14,93%, atât pentru cumpărături cu cardul, cât şi pentru retrageri de numerar. Suma minimă de rambursat lunar este de 2,5% din suma utilizată, iar penalizarea de întârziere este de 31% pe an sau 2 procente peste rata dobânzii curente în unele cazuri. Perioada maximă de graţie este de 59 de lei, care se aplică doar în cazul plăţilor la comercianţi. Banca nu percepe taxă de emitere a cardului de credit, taxa de administrare este de 2,5 lei pe lună, comisionul de retragere numerar de la bancomatul băncii este de 1%, minimum 2 lei, iar de la altă bancă – 1% plus 3 lei. Pentru o perioadă de şase luni din momentul activării limitei de credit prin card, clienţii noi beneficiază de o rată a dobânzii formată din indicatorul ROBOR la 3 luni plus marja băncii care este de 0 puncte procentuale. 4. Cele mai avantajoase carduri de credit. Piraeus Bank Cardul de credit Piraeus Visa Exact are o dobândă de 13,7% pe an pentru cumpărăturilor cu cardul şi de 17,7% pe an pentru retragerea de numerar. Astfel, DAE este de 16,2% în cazul plăţii cu cardul la comerciant şi de 20,95% pentru retragere de cash. Suma minimă de rambursat este de 3%, iar penalizarea de întârziere la plată a sumei minime se taxează cu 15% pe an. Perioada maximă de graţie este de 51 de zile şi se aplică doar în cazul plăţilor la comerciant. Pentru emitera cardului, Piraeus Bank percepe o taxă de 10 lei. Comisionul de administrare este de 40 de lei pe an şi se aplică din anul al doilea, iar cel de retragere este de 1% pentru bancomatele băncii şi de 1,5% plus 2,5 lei în cazul retragerii de la altă bancă. Dacă se optează pentru asigurarea de deces din accident sau îmbolnăviri şi pierderea involuntară a locului de muncă sau invaliditate temporară, emiterea cardului este gratuită. 5. Cele mai avantajoase carduri de credit. Banca Comercială Carpatica Cardul Visa Smart de la Banca Comercială Carparica are o dobândă de 13,41% pe an atât pentru cumpărături, cât şi pentru retrageri de numerar. Astfel, DAE este de 16,41% pe an. Suma minimă de rambursat lunar este de 5% din suma utilizată plus dobânzile şi comisioanele aferente, , potrivit Conso.ro. Perioada de graţie este de maximum 55 de zile şi se aplică pentru plăţile la comerciant şi pentru retragerea de numerar de la bancomat. Taxa de emitere a cardului este de 30 de lei, iar cea de administrare este de 40 lei pe an. Pentru retragere de numerar de la un bancomat Banca Carpatica, se percepe comision de 1%, minimum 5 lei, iar pentru cele de la bancomatul altei bănci – de 1,5% plus 5 lei. Limita de retragere de numerar este de 7.000 de lei, iar pentru tranzacţii la comercianţi – de 3.500 de lei pe zi pe internet şi nelimitat pentru tranzacţii la POS.

31 mai 2015, hotnews.ro: INFOGRAFIC In Romania va urma o perioada de inflatie negativa. Ce inseamna asta? Vezi in text un ghid vizual al deflatiei

 Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, a declarat ca, desi inflatia de baza va intra vreme de cateva trimestre in teritoriu negativ, in Romania nu exista pericol de deflatie.""Deflatia inseamna o stare de spirit, pe care n-o vad instalata in mintea romanilor. Ea amana decizia de cumparare, care duce la scaderea consumului si apoi iar la reducerea preturilor", a conchis seful BNR. "Toata Europa are problema asta, pana si Germania se confrunta cu deflatia. Japoniei i-au luat 20 de ani sa iasa din deflatie. Inflatia duce la crestere economica, deflatia la somaj si recesiune, nu am auzit de deflatie care sa fi dus la crestere economica", declara in 2013 Liviu Voinea, fost ministrul delegat pentru Buget, in prezent membru in boardul BNR.

In urma cu cateva zile, un alt inalt oficial al BNR (Lucian Croitoru, fost premier) declara la Sibiu ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu se teme ca Romania va intra in deflatie, in urma reducerilor de TVA.
”Se stie ca deflatia este un fenomen mai periculos decat inflatia, insa exista si deflatie buna. "Reducerea TVA este un soc ce poate duce la deflatie, dar nu este periculoasa, deoarece deflatia nu este cauzata de o supraproductie. BNR se asteapta sa se intample acest lucru, dar nu este ingrijorata”, a spus Croitoru.

Pentru Guvernator, deflatia pare ca si transata. "Deflaţia înseamnă o stare de spirit, pe care n-o văd instalată în mintea românilor. Ea amână decizia de cumpărare, care duce la scăderea consumului şi apoi iar la reducerea preţurilor", a conchis şeful BNR.

Ce este de fapt, deflatia?

Vezi mai jos un infografic pe aceasta tema:

31 mai 2015, zf.ro: Băncile încep să dea drumul la credite de investiţii pentru IMM-uri

Antreprenorii din companiile mici şi mijlocii apelează tot mai mult la finanţările acor­date de bănci pentru a-şi dez­volta afacerile prin achi­ziţiile de bunuri, utilaje sau echipa­mente, deşi bancherii nu sunt recunoscuţi pentru faptul că acordă credite uşor mai ales pentru IMM-uri.

Dacă antreprenorii se plâng de dobânzile prea mari, bancherii spun că, deşi au lichidităţi, nu găsesc suficienţi clienţi pe care să îi finanţeze. După izbucnirea crizei, IMM-urile au dat cele mai multe bătăi de cap băncilor, având în vedere că rata de neperformante pe acest segment ajunsese chiar şi la 30%.

Cu toate acestea, băncile au început să valorifice nişa de piaţă formată de segmentul IMM-urilor pentru a-şi diversifica portofoliile şi pentru a-şi creşte cota de piaţă.

La ce trebuie să fie atenţi antre­prenorii care cer o finanţare bancară pentru dezvoltarea afacerii?

„Cel mai important lucru de dorit este existenţa unui plan. Atunci când banca analizează acest plan nu este urmărit un număr minim de pagini sau să respecte un anumit model. În primul rând, este de interes ca acest plan să încerce să adreseze principalele riscuri pe care le poate întâmpina orice afacere. Este important ca antreprenorul să gândească alternative, să le aibă pre­gătite pentru cazurile în care se produc schimbări în ceea ce priveste clienţii, fur­nizorii, concurenţa, fluxurile de numerar, politica de preţuri ş.a.m.d“, au reco­mandat reprezentanţii Băncii Transil­vania (BT), o bancă în care pon­derea plasamentelor IMM în totalul plasa­mentelor persoanelor juridice este de peste 92%.

Sectorul IMM este o nişă de piaţă importantă şi pentru UniCredit Ţiriac Bank, care acordă credite antreprenorilor mici şi mijlocii care au mare nevoie de capital de lucru.

„Cele mai solicitate produse sunt cele care acoperă necesarul de capital curent, de exemplu linia de credit. Iar segementele de piaţă care solicită sunt di­ver­sificate. Între clienţii finanţaţi avem şi ex­por­tatori“, au spus re­pre­zentanţii UniCredit Ţiriac Bank.

În cazul Băncii Transilvania, cererile de credit din partea antreprenorilor din com­paniile mici şi mij­locii au crescut cu circa 15-20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

„În cadrul vizitelor efectuate la potenţiali clienţi de către reprezentanţii BT s-a primit un feedback pozitiv: a crescut numărul celor care manifestă interes în a se împrumuta pentru creşterea activităţii şi în scopul efectuării de investiţii. Se observă o atitudine general pozitivă faţă de evoluţia cererii în piaţă“, au mai spus reprezentanţii Băncii Transilvania.

Şi Ramona Ivan, director al Direcţiei Relaţii Externe şi Finanţări Structurale din cadrul CEC Bank, a spus în cadrul unui eveniment al ZF că 44% din creditele acordate la finalul anului trecut sunt pentru IMM-uri, iar acest segment de piaţă este o preocupare principală pentru bancă.

Reprezentanţii BT spun că dacă până anul trecut ponderea majoritară a creditelor acordate IMM o aveau creditele pentru activitatea curentă, în prezent se observă o creştere a interesului pentru creditele de investiţii, tendinţă influenţată şi de scăderea dobânzilor şi de programele speciale pe care banca le derulează.

31 mai 2015, zf.ro: OPINII PRIMITE LA REDACŢIE

În căutarea bancherilor pierduţi

Ca şi timpul lui Marcel Proust, şi timpurile financiare pe care le traversăm, ar trebui să fie compuse din momente de trecut, prezent şi viitor care exprimă esenţa unor realităţi egale. Ca om de afaceri cu o experienţă de peste 20 de ani şi o expunere constantă la unele dintre cele mai competitive sectoare ale economiei, pot, astăzi, să văd cât de diferite şi de inegale sunt imaginile de perspectivă ale unor realităţi determinate de coordonate relativ egale.

Am spus întotdeauna că, pe mine, băncile m-au făcut milionar. Atunci când mi-au acordat primul credit. Şi atunci când, în acest fel, mi-au confirmat că pot să construiesc o afacere care să crească, să se rafineze şi să ajungă lider de piaţă. Încrederea că văd un mine un partener de încredere, deşi aflat la început de drum, a fost la fel de valoroasă ca banii de care aveam atât de multă nevoie. Se întâmpla atunci când conceptul de finanţare business to business se făcea pe alte principii. Atunci când solvabilitatea era o condiţie egal importantă cu valoarea planului de afaceri pe care îl aveai. Pentru că ideea şi viziunea nu se devalorizează şi pentru că ele pot fi multiplicate şi capitalizate în feluri pe care bunurile materiale nu le pot cunoaşte.

Astăzi, relaţia băncilor cu mediul privat funcţionează în parametri care mai degrabă provoacă decât stimulează însuşi nucleul business-ului care are nevoie de finanţare. Pornind de la birocraţia excesivă în acordarea unui credit corporate, până la nevoia de a garanta cu asset-uri care nu au nicio legătură cu obiectul de activitate al firmei, tot circuitul are în centru prezumţia de rea-credinţă a oamenilor de afaceri, care obligă, în cele din urmă, la un parteneriat lipsit de echitate pentru aceştia.

Toate băncile şi-au dezvoltat în ultimii ani segmentele de creditare business to business şi au pus un accent crescut pe soluţiile de finanţare pentru IMM-uri. E bine! Dar, cu toate acestea, în continuare nu văd în sistemul bancar dorinţa de a se apropia de mediul de afaceri şi de a înţelege cum îl poate ajuta mai bine astfel încât, până la urmă, şi banca să aibă de câştigat.

Atâta vreme cât veţi obliga oamenii de afaceri ca, în loc să investească în business-ul lor, să cumpere terenuri şi alte bunuri imobiliare cu care să poată garanta un credit, nu se vor curăţa nici portofoliile toxice ale băncilor, şi nici mediul de afaceri nu se va dezvolta la potenţialul pe care îl are. Omul de afaceri trebuie să poată garanta şi cu propriile produse, care sunt, până la urmă, bunul lui cel mai de preţ. Mult mai valoros decât hectarele de teren care astăzi dau girul solvabilităţii, dar care mâine ar putea să valoreze cât un pumn de seminţe.

Sigur că şi oamenii de afaceri trebuie să poată să dea consistenţă ideilor pe care le au. Banca vrea să vadă că puneţi totul la bătaie pentru a reuşi şi că aveţi planuri mari pentru afacerea voastră. Cam cum spun americanii – “put your money where your mouth is!”.

De aceea militez pentru un parteneriat echitabil. Însă acest lucru nu se poate face decât dacă bancherii vin lângă oamenii de afaceri şi înţeleg cum să le crească business-ul pe termen lung, pentru că aici este cheia. Finanţările pentru afacerile care în trei ani dispar sunt ca ploile de vară: te răcoresc, dar, până la urmă, mai mult încurcă o zi care se anunţa cu soare.

Pagina din