Raportul auditului conformității executării bugetelor unităților administrativ-teritorialedin raionul Dubăsari pe anii 2015-2016 Martie 2018

SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28, art.31 șiart.14 lit.i) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008,art.31 alin.(2) și art.32 din Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova nr. 260 din 07.12.2017 și în conformitate cu Programele activității de audit a Curții de Conturi pe anii 2017 și 2018¹⁰, având scopulde a determina dacă în perioada 2015-2016 APLdin raionul Dubăsari: au respectat prevederile regulamentare la evaluarea, prognozarea și executarea veniturilor și cheltuielilor bugetare;au asigurat un control eficient asupra cheltuielilor efectuate,iar situațiile patrimoniale pentru anii auditați au fost raportateîn mod corespunzător.

Misiunea de audit a fost realizată în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit aplicate de Curtea de Conturi¹¹(ISSAI 100, ISSAI 400, ISSAI 4000 etc.).

Obiectivul general al auditului a constat în evaluarea conformității executăriiși raportării bugetelor locale, precum și gestionării patrimoniului public al APL din raionul Dubăsari în vederea asigurării surselor de venituri bugetare.

Pentru atingerea scopului propus și reieșind din problemele identificate, au fost determinate următoarele obiective specifice de audit:

1. 
   Augestionatconform APL din raionul Dubăsari patrimoniul public pentru asigurarea surselor de venituri bugetare?
   
2. 
   Au asigurat APL din raionul Dubăsari executarea bugetelor locale în conformitate cu cadrul normativ aplicabil?
   
3. 
   Au fost raportate conform situațiile patrimoniale ale APLdin raionul Dubăsari?
   

Responsabilitatea entităților auditatea constat în organizarea unui sistem eficient decontrol intern, care ar asigura legalitatea și regularitatea derulării/monitorizării acțiunilor, inclusiv celor întreprinse pentru prevenirea, detectarea și raportarea neregulilor și, după caz, a suspiciunilor de fraudă.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în oferirea unei asigurări rezonabile privind conformitatea aspectelor auditate, prin exprimarea unei concluzii în baza probelor colectate de audit.

Pentru susținerea constatărilor, concluziilor și recomandărilor, auditul a cuprins activitățile și măsurile realizate în anii 2015-2016 (cu extindere în anii anteriori și ulteriori) de către factorii decizionali din cadrul APL privind asigurarea corespunzătoare a conformității formării și executării bugetelor UAT din raionul Dubăsari.

Probele de audit au fost acumulate prin evaluarea conformității formării și executării bugetelor la: 6 primării(din 11 existente); 2 instituții de învățământ¹²; 3 direcții din cadrul CR (DASPF, DEBF șiDÎG) și APR. Informații privind domeniul auditat au fost obținuteși din alte surse,inclusiv: de laServiciul Fiscal de Stat; Inspectoratul General al Poliției de Frontieră; Ministerul Finanțelor; Agenția Servicii Publice; Comisia Națională a Pieței Financiare; Ministerul Justiției; Inspecția de Stat în Construcții.

Sfera şi metodologia auditului sunt prezentate în Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

III. CONSTATĂRILE AUDITULUI

3.1. OBIECTIVUL I.Augestionat conform APL din raionul Dubăsari patrimoniul public pentru asigurarea surselor de venituri bugetare?

APL din raion nu au urmărit extinderea și consolidarea veniturilor proprii (inclusiv prin estimarea și prognozarea relevantă a indicilor fiscal-bugetari), care ar fi putut asigura stabilitatea financiară a bugetelor UAT. Totodată, neidentificarea și neevaluarea resurselor financiare au determinat neacumularea la bugetele locale a unor venituri estimate de audit între 3,9 mil.lei și 8,2 mil.lei¹³.

• 
  Abordările manageriale aplicate de SFS și APL în procesul administrării veniturilor bugetelor UAT Dubăsari nu au asigurat evaluarea și încasarea deplină a tuturor veniturilor planificate. Totodată, executarea veniturilor pe compartimente a variat pentru anul 2015 de la 42%până la 497% și, respectiv, în 2016, de la 24% până la 163%, ceea ce denotă o planificareneadecvatăa veniturilor.
  

Astfel, în bugetele UAT pe anii 2015-2016, pentru 21 și, respectiv,19 categorii de venituri (precizate), nu au fost acumulate mijloace bănești în sumă totală de 1,7 mil.leiși, respectiv, de 1,3 mil.lei.Rata cea mai scăzută a acumulărilor a revenit:mijloacelor speciale(în a.2015 nu s-au acumulat 0,6mil.lei),,,taxei pentru extragerea mineralelor utile(în a. 2016 nu s-auacumulat 0,1mil.lei), arendei terenurilor cu altă destinație decât cea agricolă (în a. 2015 nu s-au acumulat 0,08 mil.lei; în a. 2016 – 0,1 mil.lei), urmate de plata pentru arenda terenurilor cu destinație agricolă (în a. 2015 nu s-au acumulat 0,3 mil.lei; în a. 2016 – 0,1mil.lei) etc. Concomitent, la 13 categorii de venituri în a.2015 și,respectiv, la 16 categorii în a.2016, au fost obținute venituri care depășesc parametrii precizați cu, respectiv, 2,6mil.leiși 0,8mil.lei (inclusiv la impozitul pe venitul persoanelor fizice – cu 1,9mil.leiîn a.2015 și 0,2mil.leiîn a. 2016, la impozitele interne pe mărfuri și servicii –cu 0,15 mil.leiîn 2015, la taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova – cu 0,3mil.leiîn 2016etc.).

Principalele cauze ce au condus la producerea abaterilor constatate sunt: neîntreprinderea măsurilor relevante în vederea asigurării condițiilor optime pentru evaluarea, stabilirea, urmărirea și încasarea integrală a veniturilor proprii ale entităților publice; neîndeplinirea atribuțiilor în domeniu de către personalul de specialitate, care nu a asigurat corelarea fundamentării veniturilor bugetului local cu nivelul real de încasare.Astfel, potențialul de acumulare a veniturilorlocale proprii nu este valorificat în deplină măsură.

În susținerea celor afirmate, auditul consideră necesar să remarce următoarele.

• 
  Ca și auditul precedent¹⁴, actualul audit a constatat cămetoda de evaluare utilizată de Î.S. „Cadastru” nu asigură evaluarea bunurilor imobile la prețurile de piață, afectând încasările la bugetele UAT.
  

Astfel, deși extinderea bazei impozabile este în interesul direct al APL, acestea nu au solicitat actualizarea datelor cadastrale privind bunurile imobile amplasate pe teritoriul administrat. În anii 2012-2013 a fost adoptat cadrul normativ¹⁵aferentmecanismului de actualizare a datelor privind bunurile imobile,creat în vederea susținerii sistemului de impozitare. Noul mecanism, instituit în baza Legiinr.267 din 29.11.2012,urma săasigure monitoringulbunurilor imobileprin evidența schimbărilor și actualizarea datelor cadastrale ale bunurilor imobile înregistrate în Cadastrul bunurilor imobile, precum șiprin colectarea datelor despre bunurile imobile noi. Din cauza necunoașterii și nerespectării cadrului legal, prevederile legii nominalizate practic nu se aplică.

Actualul auditmenționează că, potrivit datelor RBI (la situația din 01.01.2017), UAT din raionul Dubăsari dispuneau de 14,95 mii de construcții cu suprafața totală la sol de 915,5 mii m². Din acestea, doar 375 de construcții (sau 2,5%) au fost supuse evaluării în scopul impozitării de către OCT, valoarea evaluată a acestora constituind 100,0mil.lei. Ca urmare, veniturile din impozitele pe bunurile imobiliare au fost calculate și achitate conform prevederilor art.4 alin. (3¹) și alin. (9) din Legea nr.1056-XIV din 16.06.2000¹⁶, adică din valoarea contabilă.Chiar și în aceste condiții, la nivel de raion, pentru anul 2015, veniturile la impozitele pe proprietate au fost suplinite doar la nivel de 95,7% (rectificat– 1745,5 mii lei; executat – 1671,3 mii lei). De menționat că un număr impunător de vile, case de vacanță, un sanatoriu etc., amplasate pe malul r. Nistru¹⁷, nu sunt evaluate și/sau impozitate. Astfel, persoanele responsabile din cadrul raionului urmează să atragă o atenție sporită estimării la justa valoare a veniturilor pasibile de încasare sub formă de impozite pe bunurile imobiliare.

• 
  APL, dispunând de posibilități de gestionare a veniturilor proprii, nu au asigurat calcularea și, respectiv, achitarea lor, lipsind bugetele locale de surse suplimentare de venituri.
  

Complexul patrimonial a UAT, constă preponderent din fonduri fixe (inclusiv terenuri publice), a căror administrare urmează a fi bazată pe principiile eficienței, legalității și transparenței, formând o sursă stabilă de venituri proprii. În acest context, autonomia patrimonială constă în identificarea și delimitarea clară a proprietății publice locale, consolidarea și reglementarea coerentă a competențelor și, în special, a responsabilităților locale de administrare a patrimoniului public local. Totodată, actualul audit indică un șir de iregularități la nivel de APL, care lipsesc bugetele locale de mijloace semnificative.

• 
  Nerespectarea cadrului de reglementare aferent, monitorizarea ineficientă a procesului de evaluare și colectare a veniturilor, precum și lipsa unor proceduri ale controlului intern au determinat realizarea neconformă a veniturilor din arenda terenurilor proprietate publică, ceea ce a generat neaprobarea și neacumularea veniturilor în bugetele locale pentru anii 2015-2016 în sumă totală estimată între 309,8 mii lei și 3773,6 mii lei¹⁸.
  

Veniturile BUAT Dubăsari din arenda terenurilor proprietate publică pe anul 2015 au fost executate în mărime de 414,9 mii lei (52% din planul precizat (793,00 mii lei)), iar pentru anul 2016 –248,1 mii lei (45% din planul precizat (555,5 mii lei)). Probele de audit acumulate la acest capitol denotă că APLdin s. Pârâta, com.Molovata Nouă, Cocieri și Coșnița nu au asigurat planificarea conformă a veniturilor din arenda terenurilor proprietate publică a UAT și monitorizarea eficientă a executării acestora.

Potrivit prevederilor legale¹⁹, în cazul în care proprietarii obiectelor privatizate sau ai întreprinderilor și obiectelor private nu au cumpărat sau nu au arendat terenurile aferente obiectivelor, de la aceștia se încasează anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de CL, care nu poate fi mai mică decât plata anuală pentru arendă și nici mai mare de 10% din prețul normativ al pământului. APL nu au întreprins măsurile necesare în vederea planificării și încasării tuturor plăților aferente folosirii terenurilor proprietate publică a UAT, iar CL nu a emis decizii prin care să stabilească plata pentru folosirea unor terenuri, ceea ce a condiționat neprognozarea și nerealizarea veniturilor bugetare.

• 
  Astfel, primăria Pârâta a ratat șansa de a încasa venituri locale de la 41,4mii leipână la 1824,1mii lei, deoarecenu a emis decizii prin care să stabilească plata pentru folosirea unor terenuri cu suprafața totală de 15,7 ha, pentru care veniturileneprognozate și nerealizate au constituit de la 36,4 mii leipână la 1819,1 mii lei. Este de menționat că până în prezent primăria Pârâtanu a înregistrat în RBI dreptul asupra terenului cu nr. cadastral 3842210596 și suprafața de 7,1514 ha, pe care sunt amplasate construcții (stația de epurare a fostei fabrici de conserve din s. Coșnița), cauza invocată fiind faptul că patrimoniul fabricii este în litigiu.
  

De asemenea, primăria s. Pârâta nu a întreprins nicio măsură privind darea în arendă²⁰ a terenurilor de 3,09 ha ocupate de loturi pomicole neprivatizate, astfel fiind ratate venituri în sumă de 5,0 mii lei²¹.

• 
  La rândul lor, APL din com. Molovata Nouă nu au luat în calcul și nu au valorificat, pentru anii 2015-2016, posibilitățile de acumulare a veniturilor din 5,1 ha terenuri publice aferente obiectivelor private, ceea ce a condiționat neprognozarea și nerealizarea veniturilor bugetareestimate între26,6 mii leiși1330,0 mii lei (inclusiv anii2015 și 2016 – de la 13,3 mii lei până la 665,0 mii lei).
  
• 
  APL Cocieri nu au luat în calcul și nu au asigurat, în anii 2015-2016, acumularea veniturilor din arenda terenului publiccu suprafața de 1,83 haaferent obiectivelor private, ratând astfel venituri în sumă de la 94,4 mii leipână la472,0 mii lei²².
  
• 
  Primăria Coșnița a ratat venituri din arenda terenurilor proprietate publică în sumă de 147,4mii lei²³.Astfel,cu toate că APL Coșnița are posibilitatea de a încasa anual plățipentru arenda terenurilor agricole în valoare minimă de 83,1mii lei, de fapt s-au încasat: în a. 2015 – doar15,7mii lei, iar în a.2016–doar 15,6 mii lei.Relevante în acest context sunt următoarele exemple:
  

• 
  SRL „Agro-prima”a plantat pe 3 terenuri publice(neagricole) cu suprafața totală de 2,6138ha o livadă de piersice²⁴ în lipsa contractelor de arendă a terenurilor, primăria ratândastfel circa 67,5 mii lei²⁵anual,sau135,0 mii lei²⁶pentru 2 ani.
  
• 
  În contractul fără număr din 14.04.2016, încheiat cu SRL „Agro-prima”, primăria a stabilit plata de arendă a terenului aferent cu suprafață de 2,5421 ha, indicând că terenul este cu destinație agricolă, deși acesta avea o altă destinație. În consecință, primăria a ratat venituri în sumă de6,2mii lei²⁷ anual,sau 12,4 mii leipentru 2 ani. În cadrul auditului a fostîntocmit un alt contract, unde terenul respectiv figurează ca teren pentru construcții.
  

• 
  Neîntreprinderea măsurilor privind gestiunea conformă a patrimoniului local constituie un impediment esențial în consolidarea bazei de venituri proprii a UAT. Totodată,realizarea neconformă²⁸ a terenurilor publice a privat bugetele UAT de venituri cuprinse între 2641,8mii lei²⁹și 3491,4mii lei.
  

Primăria com. Coșnița a ratat venituri în sumă totală de circa 3,3 mil.lei³⁰:

• 
  Astfel, în anul 2015, în baza deciziei CL, la licitația cu strigare a fost comercializată o construcție (cazangerie)în valoare totală de 33,4 mii lei, amplasată pe un teren de 4,9 ha(dintre care 0,096 ha – suprafața terenului aferent construcției). Nerespectarea de către primărie a cadrului legal³¹, manifestată prin neasigurarea înstrăinării concomitente a bunurilor imobile împreună cu terenul aferent (la prețul de vânzare constituit din prețul terenului plus prețul bunurilor imobiliare amplasate pe acest teren), a permis ca ulterior (după un an și 5 luni de la realizarea construcției), terenul cu suprafața de 0,096 ha să fie vândut ca teren aferent cu prețul de 2,8 mii lei. Totodată, se cere a fi menționat că,reieșind din prevederileLegii nr.1308-XIII din 25.07.1997, în cazul în care primăria ar fi vândut terenul fără construcții din intravilanul localității, prețul terenului ar fi constituit de la 136,4 mii lei până la 186,0 mii lei³².Prin urmare, în situația creată bugetul local a ratat venituri în sumă de până la 183,2 mii lei.
  
• 
  În alte cazuri, 3 terenuri cu suprafața de 1,644 ha din intravilanul s. Coșnița au fost comercializate ca terenuri cu modul de folosință „grădini”, fiind aplicat prețul de 621,05 lei(unitate grad/hectar), deși legal³³ prețul terenurilor din intravilanul localității constituie 19873,34 lei(grad/hectar), ceea ce a lipsit bugetul local de venituri din vânzarea terenurilor cuprinse între2,3 mil.leiși3,2 mil.lei³⁴. Astfel,
  

1. 
   Prin decizia CL Coșnița nr.5/8 din 28.08.2012, la 12.10.2012 afost scos la licitație terenul cu suprafața de 0,2191 ha, situat în extravilanul s. Coșnița, cu prețul de 2,6 mii lei(reieșind din prețul normativ de 621,05 lei pentru grad/ hectar). Totodată, conform procesului-verbal nr.1 din 12.10.2012, comisia de licitație a considerat licitația nulă, din imposibilitatea precizării statutului terenului respectiv (extravilan sau intravilan), deoarece, potrivit deciziei CL, terenul expus era amplasat în extravilanul localității, iar conform extrasului RBI din 23.08.2012 –în intravilanul s. Coșnița. Ulterior, la 10.12.2012,în cadrul licitației repetate, terenul respectiva fost vândutunei persoane fizice la prețul de 3,9 mii lei, ca teren din extravilanul localității, fiind luat ca bază un alt extras al RBI referitor la terenul dat,și anume cel din 05.11.2012, conform căruia terenul se află în extravilanul localității.Prin urmare, după 2,5luni, conținutul primului extras de la OCT a fost modificat, astfel că terenul aflat inițial în intravilan a fost determinat ulterior ca fiind situat în extravilan, fapt ce a permis comercializarea acestuia la un preț simbolic,comparativ cu valoarea reală a acestuia³⁵.
   

Astfel, auditul menționează că primăria și OCT Dubăsari, manipulând cu schimbarea destinației unora și acelorași terenuri publice expuse la vânzare (acestea fiind ba „agricole”,ba „sub construcții”,ba„în intravilan”, ba„în extravilan”), nu au ținut cont de prevederile art.71-74 din Codul funciar³⁶și art.11-14 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, conform cărora schimbarea destinației terenurilor este susținută de compensarea pierderilor cauzate de trecerea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinație agricolă în alte categorii. Totodată, art.14 alin.(2) și alin.(3) din Legea menționată prevede că „consiliul UAT de nivelul I sau II adoptă hotărârea, respectiv, decizia de atribuire a terenurilor din categoriile de terenuri cu destinațieagricolă pentru a fi folosite în alt scop decât cel agricol, în termen de o lună după transferarea de către persoanele fizice sau persoanele juridice a mijloacelor bănești echivalente cu pierderile cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol”. În susținerea celor descrise mai sus, auditul relevă că după două luni de la cumpărarea terenului menționat, persoana fizică beneficiară l-a vândut cu același preț altei persoane fizice³⁷. La rândul său, după 6 luni de la comercializarea terenului, CL Coșnița, în baza deciziei nr.3/19 din 31.05.2013, a inclus în intravilanul localității terenul cu suprafața de 0,2191 ha³⁸, iar ulterior,prin decizia CL nr.4/11 din 29.08.2014, terenul respectiv,în baza art. 39 din Codul funciar, a fost „considerat” a fi teren destinat construcției, cu utilizarea pentru construcții locative. Realizarea terenului cu suprafața de 0,2191 ha ilegal ca „grădină din extravilanul localității” la prețul de 3,9 mii lei (ulterior devenit teren de construcție”) a cauzat neîncasarea în bugetul local a unei sume estimate între 307,4 mii lei și 420,6 mii lei³⁹.

2) În alt caz, în baza deciziilor CL Coșnița nr. 8/9 din 24.11.2009 și nr.1/9 din 24.02.2011, a fost scos la licitație,la prețul de 12,8 mii lei, un teren cu modul de folosință „grădină”și suprafața de 0,968 ha, situat în intravilanul s. Coșnița⁴⁰. Prin Notificarea nr.126-S/11 din 01.04.2011 a Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, deciziile indicate mai sus au fost recunoscute ca fiind „emise contrar prevederilor legii”, deoarece, conform pct.4 din Anexa la Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, prețul normativ la vânzarea, cumpărarea terenurilor din intravilanul localităților (cu excepția loturilor de pământ de pe lângă casă) constituie 19873,34 lei(grad/ha),și nu 621,05 lei, cum a fostaplicat în contextul deciziilor. CL s-a conformat notificării și a abrogat deciziile respective, adoptând concomitent o nouă decizie, nr.1/35 din 02.02.2012, privind comercializarea aceluiași teren în aceleași condiții. Urmare a licitației, terenul a fost comercializat la prețul de 14,0 mii lei unei persoane fizice. Reieșind din precedentul menționat(decizia CL Coșnița nr. 4/11 din 29.08.2014), terenul cu modul de folosință „grădini” din intravilanul localității a fost considerat,conform Codului funciar (art.39), ca teren destinat construcțiilor. Astfel, comercializareaacestuia s-a efectuat cu încălcarea prevederilor pct.4 din Anexa la Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, deoarece prețul normativ la vânzarea- cumpărarea terenurilor din intravilanul localităților(cu excepția loturilor de pământ de pe lângă casă) constituie 19873,34 lei pentru grad/ha. Prețul de vânzare (calculat regulamentar) al terenului respectiv urma săconstituie de la 1375,47 mii lei până la 1875,64 mii lei⁴¹, astfel fiind ratate venituri de la 1361,47 mii leipână la 1861,64 mii lei.

3) În mod analogic, la 19.06.2012a fost vândutla prețul de 6,6 mii lei terenul-grădină din intravilanul s. Coșnița, cu suprafața de 0,4572 ha⁴². Ținând cont de faptul că terenul era din intravilan, prețul de vânzare al acestuia constituia de la 649,65 mii lei până la 885,89 mii lei⁴³; respectiv,la vânzarea terenului au fost ratate venituri între 643,05 mii lei și 879,29 mii lei.

Primăria Doroțcaianu a asigurat comercializarea conformă a unor construcții, ceea ce a generat neacumularea la bugetul local a unor venituri în valoarede146,7mii lei. Astfel, în anul 2016, în baza deciziei CL, la licitația cu strigare a fost comercializată clădirea fostei grădinițe de copii (cu suprafața de 498,4 m²) în valoare totală de 489, 3 mii lei, amplasată pe un teren de 0,2476ha.Neasigurarea înstrăinării concomitente a bunurilor imobile împreună cu terenul aferent, a permis ca ulterior (după 7 luni de la realizarea construcției menționate) terenul cu suprafața de 0,2476 ha, care, potrivit datelor evaluării realizateavea o valoare de 153,4 mii lei, să fie înstrăinat de către CL Doroțcaia ca teren aferent la prețul de 7,0 mii lei.

• 
  Veniturile planificate din contul chiriei bunurilor proprietate publică pentru anii 2015-2016 la APR șiPrimăria Coșnița nu exprimă nivelul real de acumulare (fapt ce contravine prevederilor Legii nr.397-XV din 16.10.2003), din motiv că nu au fost pe deplin calculate și impuse spre plată. Astfel, cu abateri de la prevederile art.4 și art.31 din Legea nr.397-XV din 26.10.2003, nu au fost evaluate și încasate venituri din locațiune în sumă de circa935,6mii lei⁴⁴.
  

Astfel, veniturile din locațiune, în sumă totalăde 700,5 mii lei⁴⁵,de către CR și APR nu au fost luate totalmente în calcul la aprobarea bugetelor, iar la situația din 15.12.2017 datoriile contribuabililor constituiau692,3 mii lei.

Astfel, APR nu a luat în calcul la formarea veniturilor plățile de arendă a terenurilor și imobilelor (bunurile imobile cu nr. cadastral 3839100230⁴⁶) transmise potrivit Contractului de locațiune nr.1 din 10.07.2008, pe o perioadă de 30 de ani, către SRL ,,Casa Pescarului” (c/f 1008600026946), companie înregistrată la Camera Înregistrării de Stat la data de 21.05.2008. În pofida faptului că în contractul de locațiune nr.1 din 10.07.2008 încheiat între CR și SRL „Casa Pescarului” este prevăzută o plată anuală a chiriei/arendei bunurilor (clădirile și terenul aferent) în sumă totală de 82,0 mii lei, pentru anul 2015 veniturile CR executate la plata pentru arenda terenurilor cu o altă destinație decât cea agricolă (art.121/33) și chiria bunurilor proprietate publică (art.121/35) au fost de 0 lei⁴⁷.Potrivit informației prezentate de contabilitatea APR⁴⁸, datoriile neachitate de către SRL ,,Casa Pescarului” la situația din 15.12.2017 au constituit suma de 687,3miilei⁴⁹, iar calculul acestora a început încă din anul 2011.

CR Dubăsari a întreprins unelemăsuri de atenționarea rău-platnicului (SRL ,,Casa Pescarului”), în scopul de a-l determina să-și onoreze obligațiunile, venind totodată cu propuneri de modificare a clauzelor contractuale. Astfel, DEBF a CR l-a informat periodic pe PR(începând cu anii 2012-2015) despre necesitatea majorării tarifelor la chiria bunurilor imobile(conform Legii Bugetului de stat pe anii respectivi), despre situația încasărilor și restanțelor etc.⁵⁰. Drept urmare, la 09.12.2016 și la 04.01.2017, CR a înștiințat administratorul SRL „Casa Pescarului” despre posibila reziliere a contractului și posibila adresare în instanța de judecată. La 21.11.2017 CR, prin Decizia nr.07-04 (pct.4.1), a dispus întreprinderea de către autoritatea executivă a măsurilor privind încasarea, prin intermediul structurilor abilitate, a datoriilor acumulate în sumă de 643,9mii lei, iar la 02.01.2018 PR(prin Dispoziția nr.2-n) a cerut persoanelor abilitate din cadrul CR⁵¹să solicite în scris de la SRL „Casa Pescarului” informația privind achitarea datoriilor acumulate și să perfecteze actele necesare pentru rezilierea contractului(pct.3.1din Dispoziție). Urmează a fi menționat faptul că auditului nu i-au fost prezentate probe care ar confirma că în perioada anilor 2012-2018 CR Dubăsari a întreprins acțiuni de asigurare a încasărilor(plăților de bazăși penalităților) prininstanțele judiciare.

Totodată, potrivit art.29 alin.(9) și art.30 alin.(1) lit.c) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007⁵², CR Dubăsari urma să asigure autentificarea existenței tuturor datoriilor și întocmirea unei note contabile explicative cu privire la sumele datoriilor cu termenul de prescripție expirat.

APR și (până la 01.01.2017) IMSP Centrul de Sănătate Dubăsari, care a gestionat inițial imobilul, au admis utilizarea gratuită a spațiilor publice din sediul CR de către: Reprezentantul Guvernului în teritoriu(suprafața de 16,2m²) – cu plata anuală de locațiune și a serviciilor de 5,4mii lei; Întreprinderea de Stat „Registru”(39,1m²) – respectiv, 3,0mii lei⁵³, ceea ce a generat neîncasarea,pe parcursul ultimilor 5 ani, a veniturilorîn sumă totală de 22,0 mii lei (inclusiv în anii 2015-2017 – 13,2 mii lei).Astfel, pe lângă măsurile ce vizeazăSRL ,,Casa Pescarului”, APR urmează să întreprindă acțiuni pentru încasarea datoriilor și de la alte persoane fizice și juridice, inclusiv serviciile desconcentrate în teritoriu,care, la situația din 15.12.2017, înregistrau datorii neachitate în sumă totală de 5,0mii lei⁵⁴.

Suplimentar, auditul menționează că contabilitatea urmează să țină evidența calculelor de arendă și locațiune a patrimoniului public, potrivit metodei de calcul, adică în baza contractelor încheiate cu beneficiarii spațiilor.

• 
  Primăria c. Coșnița nu a asigurat o monitorizare și administrare conformă a procesului de dare în locațiune a spațiilor domeniului public către SRL „Ialoveni Gaz”, ca urmare nefiind încasate venituri de până la 235,1 mii lei.
  

Astfel, potrivit prevederilor art.77 alin.(2) șialin.(5) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006⁵⁵, bunurile domeniului public al UAT pot fi date în administrare întreprinderilor municipale și instituțiilor publice, concesionate, date în arendă ori în locațiune, după caz, în temeiul deciziei consiliului local sau raional, în condițiile legii. Înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a UAT se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres de lege. Reieșind din prevederile indicate, auditulmenționează că în lipsa deciziei CL și a licitației publice construcțiile amplasate pe terenul cu nr. cadastral 3818113160(cu suprafața de 460,6 m²)sunt utilizate cu încălcarea principiului transparenței, precum și a cerințelor legale privind documentarea relațiilor contractuale, fapt ce a condiționat neîncasarea, în perioada 2015-2017, a unor venituri estimate între 172,4 mii lei și 235,1 mii lei, în funcțiede pasul licitării.