Industria laptelui şi a produselor lactate este una din ramurile industriei alimentare care furnizează produse cu mare valoare nutritivă, consumate de-a lungul timpului, începând cu populaţiile nomade până la locuitorii de azi ai oraşelor din ţările industrializate cu standard ridicat de viaţă pentru care marile societăţi prelucrătoare oferă o gamă foarte largă de produse. Dacă în 1950 jumătate din producţia de lapte a Terrei era prelucrată în industria alimentară, astăzi această pondere a depăşit 75%.
Brânzeturile reprezintă, fără îndoială, primele produse lactate obţinute prin coagularea laptelui, folosind diferiţi acizi, procedeele de obţinere evoluând rapid graţie aplicării rezultatelor cercetărilor biochimice cu privire la procesele fermentative, folosirea unor substanţe conservatoare sau aromatice.
Untul, a cărui fabricare este menţionată în antichitate, a cunoscut, de asemenea, o evoluţie rapidă datorită cererii mari de consum şi mai ales după inventarea separatorului centrifugal al grăsimii din lapte, la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Consumul de lapte proaspăt a crescut considerabil mai ales în secolul XX, odată cu expansiunea urbană şi dezvoltarea transporturilor, altfel spus, extinderea cererii şi crearea unor pieţe de desfacere în paralel cu accesul rapid al acestui produs la consumator. În plus consumul a crescut datorită introducerii laptelui în compoziţia unor produse alimentare, folosirea sa sub diferite forme (concentrat, degresat, pudră) sau ca urmare a conservării prin pasteurizare.
Producţia totală de lapte proaspăt a anului 1994, care a depăşit cu puţin 61 mil.t, a fost consumată astfel: lichid 8,7%, concentrat 0,8%, pudră 7,2%, unt 43,5%, brânzeturi 31%, smântâna de consum 8,2%, produse proaspete (brânză, iaurt ş.a.) 2,3%, diverse 1,7%.
În general industria de prelucrare a laptelui este localizată în zonele de creştere intensivă a animalelor de lapte, fie în unităţi mai mici dar numeroase (Normandia, Lombardia) sau altele mai mari incluse unor mari societăţi industriale (Nestlé, Unilever, Danone). Această veritabilă "centură" a producţiei şi prelucrării laptelui cuprinde regiuni de pe toate continentele devenite "proverbiale" prin produsele lor: Scoţia şi Ţara Galilor (Cornwall) specializate în obţinerea cremelor concentrate, Frise în Olanda cu celebra brânză Gonda, Asturia în Spania, Câmpia Padului (Pô) în Italia, Hokkaido care asigură 70% din producţia Japoniei, Pampa în Argentina, faţada litorală a Noii Galii de Sud (Australia), zona insulară nordică a Noii Zeelande, cu 87% din efectivele de bovine ale acestei ţări ş.a. Ex-URSS deţine astăzi peste 7 000 de unităţi de prelucrare a laptelui, dispersate în marile zone de creştere a bovinelor şi ovinelor. Este primul producător mondial de unt şi ocupă un loc important în producţia de brânzeturi.
În Statele Unite ale Americii unităţile de prelucrare sunt amplasate cu deosebire în nord-est pentru a deservi cu produse proaspete zona urbană din sudul Marilor Lacuri şi Megalopolisul Atlantic. Acestea prelucrează laptele din zona de creştere a animalelor din vestul Marilor Lacuri, care este prin excelenţă şi o importantă zonă cerealieră (Dairy Belt). În ultimii ani industria lactatelor a pătruns în spaţiul de nord-vest (Washington, Oregon) şi în California
Dostları ilə paylaş: |