Revista presei din perspectiva de gen perioada: 1 Octombrie- noiembrie 2016

Viitoarele polițiste, puse în situații stânjenitoare! „Parcă eram la videochat”

Stiripesurse, 6 noiembrie 2016

Poliția de Frontieră Iași a scos la concurs o serie de posturi, iar la vizita medicală care a avut loc pe 20 octombrie au participat și femei. Fetele s-au plâns că nu a existat o comise formată din persoane de sex feminin și că au fost nevoit să se prezinte în fața a trei bărbați, care alcătuiau „juriul”, doar în lenjerie intimă și fără sutien.

Una dintre concurente li s-a plâns jurnaliștilor de Ziarul de Iași că s-a simțit ca la videochat și că doar unul dintre cei trei membri ai comisiei era doctor.

„Parcă era un videochat live. Comisia era formată din trei bărbaţi, care examinau femei cu vârste cuprinse între 19 şi 35 de ani, dezbrăcate, numai în chiloţi, fără sutien. Era un medic ofiţer şi doi subofiţeri, secretari, şi nu asistenţi medicali”, a declarat tânăra pentru sursa citată.

Ziarișii ieșeni au întrebat la Poliția de Frontieră Iași cum a fost posibilă o asemenea acțiune, dar purtătorul de cuvânt al instituției, Denis Lazăr, a precizat că „de vizita medicală a candidaților se ocupă o comisie a Centrului Medical Județean al Ministerului de Interne”.

EDUCAȚIE

Cerere expresă de revizuire a manualelor de Istorie a României

Evenimentul Zilei, 4 noiembrie 2016

Autor: Cristina Vladu

Centrul de Resurse Juridice consideră absolut necesară urgentarea revizuirii conţinutului manualelor de Istorie a României, care nu au mai fost refăcute de la data publicării lor iniţiale, fiind doar retipărite - cele două manuale de Istoria României de clasa a VIII-a datează din 1998 şi 1999, iar cele pentru nivel liceal - din 2006 şi 2007.

Cererea expresă a Centrului de Resurse Juridice se fcae după analiza a 13 manuale de Istorie a României de clasele a VII-a, a XI-a şi a XII-a.

Potrivit unui comunicat al CRJ remis Agerpres, analiza acelor manuale arată, printre altele că: Manualele de istorie analizate nu reuşesc să promoveze atitudini de respect şi valorizare a diversităţii; Autorii de manuale introduc în lecţii concepte clasice precum minorităţi etnice, minorităţi religioase, cultură şi tradiţii, unitate în diversitate, alături de noi concepte derivate din cadre teoretice ce valorizează diferenţa - concepte precum multiculturalism, diversitate, decolonizare etc; Evenimente dramatice din istoria romilor, precum robia şi Holocaustul, unde agresorii au fost etnici români, sunt ignorate total sau, cel mai des, menţionate superficial, fără a oferi elevilor date concrete sau un context mai elaborate; Istoria comunităţii evreieşti în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial este prezentă în majoritatea cazurilor, dar în unele manuale nu există un conţinut dedicat Holocaustului din România, în altele este prezentată lapidar sau nici nu se precizează termenul de Holocaust.

Totodată, la nivelul clasei a VIII-a, unde sunt aprobate doar două manuale de istorie a românilor, într-un manual există o menţiune pasageră referitoare la deportările evreilor şi romilor din România, iar în celălalt se folosesc expresii eufemistice de tipul gravele evenimente din război. Niciunul nu menţionează termenul de Holocaust; Personajele istorice femei sunt apariţii rare în manual; Domină referiri la religia ortodoxă; de multe ori menţiunile sunt stereotipe (liant al românilor, element al conştiinţei şi culturii naţionale), alteori creştinismul este discutat în opoziţie cu islamismul. În manualele de clasa a XI-a apare noţiunea de fundamentalism religios pe care multe manuale o ilustrează cu exemple de fundamentalism Islamic.

Drept urmare, CRJ solicită includerea obligatorie, în toate manualele de istorie a României, a istoriei privind robia romilor, Holocaustul în România, minorităţile etnice în perioada comunistă şi drepturile femeilor, revizuirea lecţiilor (a conţinutului de informaţii) pentru a include mai multe informaţii despre minorităţi etnice (cu accent pe minorităţile etnice cele mai discriminate în România), minorităţi religioase şi despre femei.

Alte solicitări ale CRJ se referă la revizuirea tipului de ilustraţii prezente în manual pentru a putea include imagini nonstereotipe, relevante şi mai numeroase decât actualele imagini cu femei şi minorităţi etnice, introducerea de studii de caz în care să fie prezentate elevilor personaje istorice aparţinând minorităţilor, dar şi revizuirea surselor.

Reprezentanţii CRJ mai cer revizuirea sau eliminarea capitolului despre fundamentalismul religios (în manualele de clasa a XI-a), revizuirea designului manualelor de Istorie pentru a fi mai puţin încărcate cu text, mai clar structurate, mai bine tehnoredactate şi cu imagini mai clare - extinderea manualului fizic cu unul electronic care poate fi o unealtă foarte inovativă în studiul Istoriei, formarea elaboratorilor şi a evaluatorilor de manuale pe teme legate de reprezentarea diversităţii în manuale şcolare şi promovarea unui discurs nediscriminatoriu şi ne-stereotip cu privire la minorităţi.

MASS MEDIA – ONLINE

Bono, pe lista „Femeile Anului“ a revistei „Glamour“: „Atunci când un star rock alege să se concentreze pe drepturile femeilor, e un motiv de sărbătoare“

Adevarul, 2 noiembrie 2016

Pentru prima dată în istoria sa, revista „Glamour“ a selectat un bărbat pe lista „Femeile Anului“. Editorii revistei l-au ales pe Bono, solistul U2, (56 de ani) pentru activismul său în domeniul egalităţii între sexe, rockerul primind titlul de „Bărbatul Anului“, un trofeu aflat la ediţia sa inaugurală.

Numele de pe lista „Femeile Anului“

„Glamour“, o revistă americană pentru femei, a anunţat, marţi, că solistul grupului U2, care este şi un celebru filantrop, este primul bărbat din istoria sa de 36 de ani care va fi premiat în acest fel. Glamour atribuie deja în fiecare an trofeul „Femeile Anului“. Alături de Bono, pe lista „Femeile Anului“ au mai intrat nume precum gimnasta olimpică Simone Biles, modelul extra-large Ashley Graham, directorul general al Fondului Monetar Internaţional - Christine Lagarde, activista Yazidi pentru drepturile omului Nadia Murad, cântăreaţa Gwen Stefani, Miuccia Prada, cântăreaţa pop americană Zendaya, arată „Spin“.

De ce Bono pus între „Femeile Anului“

Aşadar, o întrebare e pe buzele tuturor: de ce să alegi un bărbat pe lista dedicată femeilor? Editorii revistei au publicat un editorial pe site-ul acesteia în care au spus că nu au atribuit până acum un trofeu pentru bărbaţi deoarece „tribul pe care noi îl celebrăm este cel feminin“. Totuşi, „atunci când un star rock major, care ar putea să facă absolut tot ce doreşte în viaţă, dar alege să se concentreze pe drepturile femeilor şi adolescentelor din lumea întreagă, ei bine, acesta este un motiv de sărbătoare. Suntem mândri să anunţăm că starul rock Bono este primul nostru «Bărbat al Anului»“, au explicat jurnaliştii de la „Glamour“.

„Nu merit această distincţie“

Bono a creat campania„ Poverty Is Sexist/ Sărăcia este sexistă“, cu obiectivul de a le ajuta pe cele mai sărace femei din lume prin intermediul unor programe ce oferă un acces mai bun la educaţie, servicii medicale şi oportunităţi de afaceri. Campania face parte din eforturile depuse de organizaţia sa umanitară ONE, pe care Bono a înfiinţat-o în 2004 pentru a lupta împotriva sărăciei şi bolilor din Africa.

„Cu siguranţă nu merit această distincţie“, a declarat Bono pentru „Glamour“. „Dar sunt recunoscător pentru premiu, e o şansă pentru activismul meu legat de egalitatea dintre sexe, care nu se poate realiza decât dacă femeile sunt lăsate singure. Suntem responsabili pentru această problemă, aşa că trebuie să găsim soluţii“, a mai zis el.

Întrebat de ce bărbaţii sun reticenţi în general la acest tip de activism, Bono a spus: „Bărbaţii pot fi uneori foarte scorţoşi, inclusiv eu. Sincer, lucrurile evidente nu sunt neapărat atât de clar evidente. Putem face mai mult decât facem. Cum zicea Nelson Mandela: Pare imposibil până când ajungem s-o facem cu adevărat“.

Câştigătorii îşi vor primi trofeele în cadrul unei gale ce va fi organizată la Los Angeles pe 14 noiembrie.