Revista presei din perspectiva de gen perioada: 17-31 Octombrie 2016

Femeile poloneze au ieşit din nou în stradă împotriva legii care interzice avortul

Adevarul, 24 octombrie 2016

Femeile din Polonia s-au întors în stradă, duminică, îmbrăcate în haine negre, lansând o nouă rundă de proteste împotriva eforturilor liderilor conservatori polonezi care încearcă înăsprirea legii deja restrictive a avortului, transmite Associated Press. Un grup mare s-a reunit duminică în faţa clădirii Parlamentului din Varşovia, criticând influenţa Bisericii Catolice asupra vieţii politice şi scandând "Am avut destul!". Proteste similare au avut loc şi în alte oraşe din ţară.

Este de aşteptat ca protestele de stradă să culmineze luni, atunci când unele femei au planificat, de asemenea, o grevă. Proteste similare au avut loc în urmă cu trei săptămâni, împotriva unei propuneri de interzicere totală a avortului. Parlamentarii au respins această propunere după ce o mulţime masivă de femei îmbrăcate în negru a organizat proteste pe străzi, în ploaie, sub umbrele.

Cea mai recentă rundă de demonstraţii a avut loc sub sloganul "Noi nu ne închidem umbrelele" şi a fost organizată ca răspuns la o nouă propunere, care nu ar însemna o interdicţie totală, dar ar criminaliza avorturile în cazurile în care fetuşii nu sunt ”viabili” sau au defecte grave.

Jaroslaw Kaczynski, şeful Partidului guvernant Lege şi Justiţie (PiS), a declarat recent că vrea o nouă lege care să garanteze că femeile duc sarcina la termen, chiar şi în cazul în care fetuşii sunt afectaţi de sindromul Down sau atunci când nu există nici o şansă de supravieţuire. Mutarea ar permite naşterea fetusului, botezarea lui şi apoi înmormântarea, a spus Kaczynski.

Partidul său social conservator a câştigat alegerile parlamentare şi prezidenţiale de anul trecut, cu ajutorul primit de la Biserica poloneză Romano-Catolică, de la mass-media catolică şi de la alegătorii religioşi. Mulţi observatori văd în încercările sale de a restrânge în continuare avortul o modalitate de a răsplăti electoratul religios pentru alegerea sa.

Cu toate acestea, propunerile s-au dovedit a fi prea restrictive pentru mulţi polonezi, inclusiv pentru unii care au votat pentru partid. Avortul a fost legal şi uşor disponibil sub comunism în Polonia, dar după căderea comunismului în 1989 ţara reîmbrăţişat multe dintre tradiţiile sale catolice. Legea actuală, adoptată în 1993, interzice cele mai multe avorturi, cu unele excepţii făcute numai în cazuri de viol, în cazul în care viaţa sau sănătatea mamei este în pericol sau în cazul în care fătul este deteriorat iremediabil.

În multe cazuri, cu toate acestea, medicii s-au declarat împotriva avorturilor şi au refuzat să le efectueze, chiar şi în cazurile speciale.

Statisticile oficiale arată că au avut loc 1.040 de avorturi legale în Polonia anul trecut, cu toate că mult mai multe avorturi au loc în alte ţări, femeile poloneze călătorind special pentru a efectua această procedură sau comandă online pastile care induc avortul.

http://adevarul.ro/international/europa/femeile-poloneze-iesit-nou-strada-legii-interzice-avortul-1_57ff08235ab6550cb8832f96/index.print

Femeile din Peshmerga, spaima jihadiştilor

Adevarul, 25 octombrie 2016

O unitate de femei din cadrul forţelor kurde Peshmerga a devenit spaima reţelei teroriste Statul Islamic (SI), care este asediată de peste o săptămână la Mosul, în nordul Irakului.

„Luptăm în avangardă chiar de la începutul operaţiunii de la Mosul şi am reuşit să-i alungăm pe combatanţii Statului Islamic din trei sate“, afirmă liderul unităţii de femei a forţelor Peshmerga Berivan Salihber.

Potrivit ei, jihadiştii evită confruntările directe cu luptătoarele sale, iar acest lucru le încurajează să meargă până la capăt în ofensiva împotriva Statului Islamic.

„Avem sute de femei în rândurile noastre. Statul Islamic se teme de noi, pentru că moartea de mâna unei femei este considerată umilitoare şi ruşinoasă“, continuă combatanta.

„Femeile nu pot trăi în linişte în teritoriile ocupate de jihadişti. Vom combate Statul Islamic în numele unei vieţi libere şi democratice, în numele ţării noastre, fraţilor noştri, femeilor noastre. Suntem pregătite să ducem această luptă până la capăt“, a insistat Berivan Salihber într-un interviu pentru Sputnik.

Nican Solin Rojhılat, de 27 de ani, a venit dintr-o regiune kurdă din Iran pentru a lupta împotriva jihadiştilor.

„Mi-am lăsat familia şi am venit din Iran pentru a lupta împotriva Statului Islamic. Acum participăm la acţiunile militare de la Bashiqa şi Naveran. Am reuşit să eliminăm mai mulţi terorişti. Acum nu mai au forţe pentru a ataca şi a se apăra ca odinioară. Se tem de noi“, explică tânăra.

Potrivit ei, obiectivul unităţii sale este de a elibera minoritatea yazidi ţinută captivă de Statul Islamic la Mosul.

„Vom părăsi câmpul de luptă abia atunci când Statul Islamic va fi complet eliminat“, dă asigurări ea.

http://adevarul.ro/international/in-lume/femeiledin-peshmerga-spaima-jihadistilor-1_580f56935ab6550cb8e4dcfa/index.html

Nadia Murad și Lamiya Aji Bashar, laureatele Premiului Saharov 2016 acordat de Parlamentul European

Agerpres, 27 octombrie 2016

Laureatele din 2016 ale Premiului Saharov pentru libertatea de gândire, acordat de Parlamentul European, sunt femeile yazidi Nadia Murad și Lamiya Aji Bashar, ca urmare a unei decizii luate joi, la Strasbourg, de președintele Parlamentului European, Martin Schulz, și de liderii grupurilor politice din PE, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european.

Festivitatea de premiere va avea la Strasbourg, pe 14 decembrie. 'Prin acordarea Premiului Saharov Nadiei Murad și Lamiyei Aji Bashar am demonstrat că lupta lor nu a fost în zadar și că suntem pregătiți să le ajutăm în lupta lor împotriva greutăților și brutalității acestui așa-numit Stat Islamic la care atât de mulți oameni sunt încă expuși', a spus președintele PE, Martin Schulz, în fața eurodeputaților reuniți în sesiune plenară. 'Au reușit să fugă, să scape în Europa și să găsească adăpost aici", a adăugat Schulz, anunțând numele celor două laureate. Nadia Murad și Lamiya Aji Bashar militează pentru comunitatea yazidi și femeile afectate de violența sexuală a campaniei SI. Sunt din Kocho, unul dintre satele de lângă Sinjar (în Irak) masacrate de Stat Islamic în vara anului 2014. Ele se numără printre miile de fete și femei yazidi răpite de militanții SI și supuse sclaviei sexuale.

La 3 august 2014, SI a ucis toți bărbații din satul Kocho. După masacru, femeile și copiii au fost luați ca sclavi: toate tinerele, printre care s-au numărat și cele două laureate ale Premiului Saharov și surorile lor, au fost răpite, cumpărate și vândute de mai multe ori și exploatate ca sclave sexuale.În noiembrie 2014, Nadia Murad a reușit să fugă cu ajutorul unei familii din vecini, care a scos-o pe ascuns din zona controlată de SI, permițându-i să ajungă într-o tabără de refugiați din nordul Irakului și, ulterior, în Germania. Un an mai târziu, în decembrie 2015, Nadia Murad a luat cuvântul în cadrul primei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU dedicate traficului de ființe umane, cu un discurs emoționant în care și-a descris experiența. În septembrie 2016, a devenit prima ambasadoare a bunăvoinței a Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) pentru demnitatea supraviețuitorilor traficului cu ființe umane, iar de atunci participă la inițiative mondiale și locale de sensibilizare cu privire la situația critică a nenumăratelor victime ale traficului de ființe umane.

Lamiya Aji Bashar a încercat să fugă de mai multe ori și a reușit, în cele din urmă, să evadeze cu ajutorul familiei, care a plătit traficanți locali. Pe când încerca să treacă frontiera kurdă, pentru a ajunge pe teritoriul controlat de guvernul irakian, urmărită fiind de militanți ai SI, în calea lor a explodat o mină, ucigând două dintre persoanele care o însoțeau și rănind-o grav și pe ea. În urma accidentului, Lamiya Aji Bashar și-a pierdut aproape complet vederea. Din fericire, a reușit să scape și a fost în cele din urmă trimisă la tratament în Germania.

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este acordat de Parlamentul European în fiecare an. Onorează persoane și organizații care apără drepturile omului și libertățile fundamentale. Premiul este însoțit de suma de 50.000 de euro. Anul trecut, laureat a fost Raif Badawi. Nominalizările pentru Premiul Saharov se pot face de grupurile politice sau un grup de cel puțin 40 de eurodeputați. Comisiile pentru afaceri externe și dezvoltare aleg prin vot trei finaliști, iar mai târziu, câștigătorul este ales de conferința președinților, ce reunește pe președintele PE și liderii grupurilor politice.

http://www.agerpres.ro/externe/2016/10/27/premiul-saharov-2016-a-fost-castigat-de-doua-femei-yazidi-13-01-56