Revista presei din perspectiva de gen perioada 9-15 Ianuarie 2017

Felurile violentei

ELLE, 10 Ianuarie 2017

Violenta impotriva femeilor vine in atatea forme incat multe dintre victime nici nu pot sa o recunoasca la inceput. Mai tarziu, lucrurile se schimba

Cand am sunat-o pe Mihaela Mangu, membru fondator si presedinta Asociatiei Anais, stiam doar ca vreau sa aflu mai multe despre organizatiile care ajuta victimele violentei domestice. Ce nu stiam, dar am aflat, este ca violenta are multe forme – unele mai blande, care se insinueaza usor in viata unei femei, inainte ca ea sa fie agresata fizic. Despre acestea am stat mult de vorba cu Mihaela, care mi-a spus o multime de lucruri despre organizatia pe care o conduce, dar si despre victimele care vin sa ceara informatii si ajutor de la ei.

“Ne-am infiintat in 2011, la finalul anului. Probabil ca nu e nimic intamplator, pentru ca actul de infiintare a venit in ziua oficiala de lupta impotriva violentei domestice”, isi incepe Mihaela povestea. A fondat asociatia impreuna cu alte doua femei, in acte, desi la baza initiativei lor stau mult mai multe persoane. Activitatea lor a inceput cu mici campanii de informare – tocmai ce fusese modificata Legea 217/2003 si introdus primul instrument de protectie pentru victimele violentei in familie, si anume ordinul de protectie. Campaniile lor aveau, deci, despre ce sa vorbeasca. Apoi, au aparut altele – un parteneriat cu Directia Generala de Asistenta Sociala a Municipiului Bucuresti pentru victimele violentei gazduite in centrul lor, de exemplu. Iar serviciile s-au dezvoltat de la un an la altul. Acum, Mihaela imi zice ca ei nu ofera asistenta doar victimelor din Bucuresti, dar ca cele care participa la activitatile lor sunt persoane care se afla la acel moment in oras. Sunt multe lucrurile pe care cei de la Anais le pot face pentru victimele violentei, dar si pentru alte femei aflate in situatii delicate – consiliere sociala si juridica, consiliere psihologica, psihoterapie, redactarea documentelor necesare pentru emiterea ordinului de protectie, reprezentare in instanta pentru obtinerea ordinului de protectie dar si suport psihologic pentru femeile diagnosticate cu cancer de san si de col uterin.

Am intrebat-o despre aceste femei, victimele asistate de Asociatia Anais. “Femeile care apeleaza la noi sunt din toate mediile sociale”, mi-a zis. “Sunt si doamne care sunt persoane publice, cu educatie, si medici, si directoare de companii.”

http://www.elle.ro/lifestyle/felurile-violentei-516120/

IGSU: 258 femei însărcinate şi 159 de persoane dializate, evacuate la nivel national

Mediafax, 11 Ianuarie 2017

În ultimele 24 de ore, au fost evacuate la nivel naţional 258 femei însărcinate şi 159 de persoane dializate, fiind duşi în adăposturi de zi şi de noapte 178 de cazuri sociale şi au fost înregistrate 70 de hipotermii, fără decese, anunţă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) a anunţat că, în ultimele 24 de ore, serviciile de ambulanţă şi SMURD au efectuat 9.728 intervenţii medicale.

În tot acest timp, au fost evacuate, la nivel naţional, 258 femei însărcinate şi 159 de persoane dializate.

Au fost duşi în adăposturi de zi şi de noapte 178 de cazuri sociale şi au fost înregistrate 70 de hipotermii, fără decese.

http://www.mediafax.ro/social/igsu-258-femei-insarcinate-si-159-de-persoane-dializate-evacuate-la-nivel-national-16056565

Femeile fac din ce în ce mai puțin copii în Europa, în special în sudul continentului (studiu)

Agerpres, 11 Ianuarie 2017

Proporția femeilor fără copii nu încetează să crească în Europa, în special în țările din Sud în care s-au cumulat dificultăți în special economice, dar rămâne inferioară vârfului înregistrat la începutul secolului al XX-lea, informează AFP citând concluziile unui studiu francez făcut public marți.

Studiul compară natalitatea la femeile europene născute între 1900 și 1972. O femeie din patru născută în primul deceniu al secolului al XX-lea nu a avut copii. Pentru femeile născute după 1970, proporția este de circa una la șapte (14%), potrivit Institutului național de studii demografice.

Primul Război Mondial, care a dus la numeroase decese ale unor tineri la vârsta la care se puteau căsători, și criza economică din anii '30, care i-a forțat pe cei din țările cele mai sărace să emigreze în țările cele mai bogate, explică în mare parte această "rămânere în urmă substanțială" a numărului de nașteri la începutul secolului al XX-lea.

În urma creșterii economice și a introducerii sistemelor de protecție socială, natalitatea a crescut apoi puternic.

Până în 1975 a urmat un așa-numit "baby-boom": femeile au avut în medie 2,1 copii, iar printre cele născute la începutul anilor 1940, de exemplu, numai una din zece în medie nu a avut copii.

De atunci însă, rata fertilității nu a încetat să scadă, subliniază Institutul, atingând cele mai scăzute niveluri în Europa: 1,7 copii în medie pentru femeile născute în 1974.

"Contracepția eficientă, nașterea mai târziu a copiilor, o instabilitate mai mare a căsătoriilor, dorința de a avea mai întâi un loc de muncă în condiția în care acestea sunt tot mai puțin sigure și incertitudinea economică crescândă" au favorizat această situație, susțin autorii studiului.

În Europa de Sud — unde până la o femeie din patru născută în anii '70 ar putea rămâne fără copii în Spania, Grecia și Italia — natalitatea a scăzut cel mai mult.

În aceste țări, care cumulează "dificultăți ale pieței muncii" și "inegalități de gen încă foarte pronunțate care fac dificilă concilierea între muncă și familie", rata natalității ar urma să continue să scadă, apropiindu-se de vârful atins după Primul Război Mondial, a prezis Institutul.

AGERPRES/(AS — autor: Florin Ștefan, editor: Codruț Bălu, editor online: Irina Giurgiu)

http://www.agerpres.ro/lifestyle/2017/01/11/femeile-fac-din-ce-in-ce-mai-putin-copii-in-europa-in-special-in-sudul-continentului-studiu--11-00-16