Revista presei este realizată pe baza monitorizării

CRONICA ROMÂNĂ
In timp ce guvernantii se cearta

Clopotelul suna in haosul din invatamant

In ultimii 10 ani, inceputul anului scolar a adus pentru elevi si parinti surprize placute sau mai putin placute, in functie de cine era la conducerea Educatiei. Astfel, elevii au ajuns ca in fiecare an, la 15 septembrie, sa se duca la scoala fara sa stie ce ii asteapta. Criza din invatamant s-a accentuat in ultimii doi ani si sub “blanda obladuire” a ministrului Cristian Adomnitei, care parca nu stie cum sa scoata Educatia din haosul in care se afla. Ultima disputa dintre guvernanti pe tema invatamantului romanesc dureaza de doi ani. Totul a inceput in timpul grevei generale a profesorilor, cand presedintele Traian Basescu s-a dus la Guvern, in absenta premierului Tariceanu, sa negocieze cu sindicatele din Invatamant. Anul trecut, presedintele Basescu a criticat modul in care Guvernul a gestionat problema scolilor, fiind nemultumit de conditiile pe care le ofereau unitatile de invatamant elevilor. In acest an, Traian Basescu a format o comisie prezidentiala, care sa elaboreze o strategie in educatie, fapt care i-a deranjat pe reprezentantii ministerului Educatiei. Cu tot “deranjul” politicienilor, singurii care au de suferit din cauza orgoliilor si ideilor mai marilor tarii, raman elevii.

Experimentele pe elevi continua

Astazi, sunt asteptati la clase aproape 3.500.000 de elevi din toate ciclurile de studiu. Peste 230.000 de ”boboci” vor pasi pentru prima data pragul claselor in anul scolar 2007-2008. Ministrii care s-au perindat pe la Educatie in ultimii 10 ani au facut tot felul de experimente pe elevi. Si asa s-a ajuns in situatia in care invataceii se duc la scoala, la fiecare inceput de an, fara sa stie ce ii asteapta. Putem spune, fara niciun fel de eroare, ca in ultimii 10 ani, 6 ministrii au facut 15 schimbari. Acum il avem pe “corigentul” ministru al Educatiei, Cristian Adomnitei, care nu se dezice de obiceiurile precedesorilor sai. Acest an a adus pentru elevi schimbari importante - admiterea la liceu se va face pe baza tezelor cu subiect unic si nu a testelor nationale, care au fost desfiintate. Incepand cu 1998, cei mai mici dintre scolari nu mai sunt elevi de nota 10, ci de... FB. Si pentru codasi s-a gasit o metoda de notare. Ei nu mai primesc nota 4, ci groaznicul S. Tot de atunci, elevii incep sa invete in doua semestre si pot sa isi aleaga materii optionale. Dar asta nu ar fi mare lucru daca copii ar sti dupa ce sa invete. S-au dus timpurile in care manualele erau trecute de la o generatie a alta pentru ca sunt inlocuite cu cele alternative.

La scurt timp, alta schimbare - elevii trebuie sa ramana in scoala obligatoriu pana in clasa a X-a. Iar admiterea la liceu trece prin calculator, dupa examenul de capacitate. Bacalaureatul isi schimba hainele, dar numai pentru un an: pret de doua sesiuni, probele orale s-au incheiat cu ADMIS si RESPINS, iar la scris s-a dat, in general, grila.

Scoala improvizata intr-o mina

Dar acest an a incununat seria acestor schimbari. Sute de scoli nu sunt gata sa isi primeasca astazi elevii. Acum, mii de elevi habar nu au in ce scoli vor invata si asta pentru ca autoritatile s-au preocupat mai mult de concediile lor decat de administrarea fondurilor pentru reabilitarea scolilor. Si asa se face ca multe unitati de invatamant au inceput sa fie refacute abia in luna august. Cateva sute de scolari din localitatea hunedoreana Aninoasa vor invata, pentru cel putin sase luni de zile, in... mina. Primaria a amenajat, pentru ei, fosta cladire administrativa a minei din oras, fiindca scoala lor nu este gata. Pentru a asigura securitatea celor 350 de copii, administratia locala a ingradit un perimetru de siguranta, iar doi politisti comunitari ii vor pazi in fiecare zi pe elevi. Aproape 300 de elevi de la scoala Parscov din judetul Buzau au aflat zilele acestea, de pe afisele lipite in comuna, ca de astazi vor invata in alte locuri, deoarece cladirea scolii a intrat in renovare. Si elevii botosaneni ar putea fi mutati in alte unitati de invatamant din cauza ca imobilul in care invatau pana acum a fost retrocedat iar Primaria municipiului nu isi permite sa plateasca chiria. Situatia aceasta, in care mii de elevi nu au unde sa invete sau isi desfasoara cursurile in sali de clasa insalubre si se duc la toaleta in fundul curtii, este la nivelul intregii tari. Dar anul scolar incepe chiar daca elevii si parintii lor nu au nicio certitudine in ceea ce priveste locul de desfasurare a cursurilor sau continutul acestora.

Si asta pentru ca, inainte de inceperea noului an scolar, doar 58% dintre unitatile scolare au obtinut autorizatii sanitare la nivelul intregii tari.

Numai 13.931 de unitati scolare, din cele 24.063, au obtinut autorizatii sanitare, 2.893 nu au depus cereri pentru obtinerea autorizatiei, 5.721 nu au obtinut autorizatii sanitare din cauza lipsei apei si a toaletelor, iar 2.274 suporta lucrari de reabilitare. Inceputul anului scolat a prins pe picior gresit si 50 de unitati de invatamant din Capitala. Astfel, 50 de scoli din totalul de 450 nu au primit autorizatia sanitara de functionare. Dintre acestea, un numar de 20 de scoli nu vor obtine autorizatia, din cauza ca nu au fost reabilitate.

Elevii, pregatiti de suplinitori

Ca si cum conditiile insalubre din unitatile de invatamant si nesiguranta nu ar fi de ajuns pentru invatacei, acum elevii se confrunta si cu o lipsa acuta a cadrelor didactice pregatite. Astfel, cei peste 3,4 milioane de elevi vor fi “invatati” de 200.000 de profesori titulari si 60.000 de suplinitori. Prin derogare, s-a stabilit ca pentru clasele a-VIII-a, durata cursurilor sa fie de 34 de saptamani, insumand 170 de zile lucratoare, ultima zi de curs fiind 6 iunie 2008. Pentru clasele a IX-a si a X-a de la scoala de arte si meserii, pentru clasa a XII-a de liceu - filiera tehnologica, ruta directa de calificare si pentru clasa a XIII-a de liceu - filiera tehnologica, ruta progresiva de calificare, durata cursurilor va fi de 36 de saptamani, insumand 180 de zile lucratoare. A 36-a saptamana prevazuta de planul-cadru va fi alocata instruirii practice, pentru dobandirea experientei in conditii reale de munca. Orele prevazute pentru aceasta saptamana vor fi planificate de fiecare unitate de invatamant in parte, in functie de prevederile contractului/conventiei de colaborare cu partenerii sociali.

Primul semestru va incepe in 17 septembrie si se va incheia la 1 februarie 2008, fiind structurat astfel: intre 17 septembrie si 21 decembrie 2007 - cursuri; intre 22 decembrie 2007 si 6 ianuarie 2008 - vacanta de Craciun; intre 7 ianuarie si 1 februarie 2008 - cursuri. De asemenea, elevii claselor din invatamantul primar si grupele din invatamantul prescolar vor fi in vacanta intersemestriala, in perioada 29 octombrie - 4 noiembrie 2007.

Al doilea semestru va incepe pe 11 februarie 2008 si se va termina pe 25 aprilie 2008.

Populismul clasei politice

In tot haosul asta politicienii, in frunte cu mai marele Educatiei, pozeaza bine la inceputul anului scolar. Doar se apropie alegerile si, chiar daca nu au cu ce se mandri, in curand va incepe campania electorala si trebuie sa zambeasca frumos. Pe ministrul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Cristian Adomnitei, primul clopotel din acest an il va prinde la Iasi.

Si premierul Calin Popescu Tariceanu va fi alaturi de cei mici la deschiderea noului an scolar. Dar primul ministru se va duce in comuna Mogosoaia, la Scoala generala nr. 1. Potrivit unui copmunicat de presa al Primariei din Mogosoaia, aceasta unitate de invatamant se numara printre cele mai moderne si bine dotate scoli din mediul rural din Romania. Se pare ca premierul nu mai vrea sa vada dezastrul din unitatile de invatamant. Alaturi de Tariceanu, la deschiderea anului scolar va fi prezenta si Loredana Groza, care va canta, pentru cei 385 de scolari ai comunei. Inceputul noului an scolar este un bun prilej pentru Loredana Groza sa isi lanseze albumul sau dedicat copiilor. Pe langa zambetele de complezenta, inceputul anului scolar este un motiv in plus pentru politicieni sa se certe. Vicepresedintele PD, deputatul Cezar Preda, considera ca astazi este cel mai dezolant inceput de an scolar, cu scoli improvizate in camine culturale, in corturi, in primarii sau in uzine dezafectate. “Am atras atentia, in urma cu o luna si jumatate, de ce se va intampla si mi se pare incalificabil ca primul ministru sa arunce vina pe primari, aceiasi primari care ani de zile, cu fonduri mult mai mici, au reusit sa ofere copiilor nostri un inceput de scoala mult mai bun decat anul acesta, cand s-au alocat sume foarte mari”, a declarat, ieri, Cezar Preda. Potrivit acetuia, “birocratia” instaurata de minister si “incompetenta, atat a ministrului, cat si a secretarului de stat pentru invatamantul preuniversitar a facut sa ne trezim in fata celui mai dezolant inceput de an scolar din istoria post decembrista”. Si presedintele Partidului Liberal Democrat (PLD), Theodor Stolojan, va fi alaturi de elevi la deschiderea anului scolar, in municipiul Sibiu.

Un lucru este cert… pentru copiii care nu au unde sa invete si sunt obligati sa mearga pe jos kilometri intregi pentru a ajuge la scoala, pentru cei care se stau in sali de clase insalubre si se duc la toalete in curte, aceste certuri nu fac doi bani. Ei si parintii lor stiu ca prichindeii trebuie sa mearga la scoala acolo unde se poate. Fetele pe care le vad la televizor si care le zambesc frumos, facandu-le mii de promisiuni vor pleca dupa festivitate si elevii se vor intoarce la realitatile lor crude. (IOANA SÎRBU)

Europolis

Ana are mere si... cam atat!

Dupa insistenta cu care insusi Presedintele Romaniei a revenit in ultima vreme asupra temei „invatamant”, ai zice ca suntem o societate serios preocupata de soarta ei, de zestrea si potentialul dezvoltarii educationale cu care vom infrunta rigorile integrarii europene si, mai larg, Viitorul. Unul plin de incertitudini, dar in care, orice-ar fi, un lucru este sigur: „Cum iti asterni, asa dormi”. In materie de invatamant, insa, daca vrei sa dormi, nici nu mai conteaza prea mult cum ti-ai asternut! Conteaza insa enorm, daca vrei sa fii treaz, ca natiune, sa poti crea oportunitati si sa poti profita de cele create de altii, pentru a trai intr-o societate mai civilizata, mai bine adaptata schimbarii. In cazul nostru, insa, interventiile lui Traian Basescu nu fac decat sa arate cat de alandala si puse cu furca sunt toate in aceasta provincie a realitatii, bolnava de subdezvoltare, pe care o numim societatea romaneasca. Caci, inainte de inalta ingrijorare prezidentiala, ar fi trebuit sa existe ingrijorarea de zi cu zi a profesorilor, a elevilor, a parintilor, a angajatorilor, a organizatiilor profesionale de evaluare si cercetare in domeniul educatiei si, nu in ultimul rand, a responsabililor guvernamentali pentru politicile de dezvoltare. Este posibil ca si aceste ingrijorari „de serviciu” sa existe; problema este ca ele nu s-au exprimat niciodata articulat si, in consecinta, nu au putut contribui, cu nimic, la scoaterea lucrurilor din cursul lor normal, adica din rau, in mai rau!A spune ca Romania are, la acest moment, un sistem de invatamant neperformant este pur si simplu o uriasa mistificare. In primul rand, pentru ca noi nu mai avem demult „un sistem” de invatamant, ci doar o retea din ce in ce mai slaba si din ce in ce mai birocratica de institutii, declarate cu scop educational, dar a caror functionare si mai ales a caror performanta, nimeni nu o masoara credibil, in vreun fel, de multa vreme.

Daca ar fi fost un sistem, invatamantul din Romania ar fi dat de mult semne ca internalizeaza imputurile schimbarii sociale si mai ales feed back-ul scaderii performantei educationale la nivel de generatie. Ar fi elaborat si incercat solutii de reglare si auto-reglare. Nimic din toate acestea nu s-a intamplat. De altminteri, guvernarile post-decembriste, fara exceptie, au tratat „invatamantul” ca pe un domeniu exclusiv birocratic si inertial, ca pe un soi de desert „insetat” sa soarba „lumina reformelor” gandite in birourile ministeriale, cel mai adesea in intervalul dintre momentul semnarii decretului prezidential de numire a noului titular si cel in care cerneala tocmai se uscase. Pretentia ridicola, a mai tuturor ministrilor, de a face „reforme” de cum au pasit pe covorul din cabinetul repartizat, spune enorm despre aroganta, incultura institutionala si in ultima instanta despre incapacitatea de a intelege o problema sociala de complexitatea celei educationale. Aflat deja in stare precara, in 1989, acest conglomerat disfunctional de institutii de invatamant a suferit de atunci o suita de fracturi si o continua degradare in planul infrastructurii, respectiv al zestrei de „competenta profesionala” cu care opereaza. Intre nivelele educationale: prescolar, elementar, gimnazial, liceal si universitar, nimeni si nimic nu mai asigura o minima corelare, inafara inertiei si a bunului plac ministerial, ori „inspectoral”. Universitatile, la randul lor, si-au dezvoltat programele si oferta exclusiv pe criteriul comercial: „Clientul nostru, stapanul nostru”, sau „Ce se cere, aia vindem”. Iar, de cerut, se cer tot mai simplu, diplome, ceea ce, evident, se si livreaza! Nivelul primilor ani universitari, abia ajunge sa recupereze lipsurile din programele liceale; masteratele abia se ridica la nivel universitar, iar doctoratele care ating nivelul masteral sunt exceptii fericite. In invatamantul pre-universitar, cele mai puternice institutii nu sunt, cum ar fi normal, cele in care se realizeaza procesul de invatamant, „scolile”, ci suratele lor vitrege, pe cat de birocratic-autoritare, pe atat de inutile, „inspectoratele”. Deasupra tuturor, troneaza o birocratie inca si mai nociva, cea ministeriala, care in lipsa obiectului muncii isi inventeaza tot mai multe atributii si functii arbitrar-restrictionale, anihiland aproape complet autonomia universitara. Despre autonomia scolara nici macar nu s-a vorbit vreodata! Cat despre zestrea de competenta cu care opereaza sistemul nostru de invatamant este suficient sa privesti jalea de la „testele” profesorilor care aspira la un loc mai bun sub soare si care, in proportii inspaimantatore, la materia pe care o predau, nu sunt capabili sa ia nota 5!!! Este de presupus ca acelasi lucru se intampla si in invatamantul universitar, unde a avut loc o masiva expandare a „populatiei profesorale”, calitatea de baza a titularilor ramanand doar capacitatea de a preda un curs, nu de a forma structuri cognitive-actionale, nu de a construi fundamentele conceptuale ale cunoasterii, nu de a oferi expertiza, ci de a ingramadi cunostinte adunate te miri de unde si de ce! Invatamantul nostru, pe toate palierele, este complet desertificat in materie de „didactica”. Pari picat din luna daca intrebi pe cineva, urcat la catedra, ce crede ca s-a intamplat cu si in mintea celor din banci, cu emotiile lor, ori doar cu atentia lor, in timp ce el si-a tinut „lectia”. Ca sa nu mai vorbim de perspectivele arbitrare ale „manualelor alternative”, despre irelevanta asa ziselor „teste” date la gramada si neaparat prin tragere la sorti, la televizor! Cealalta fractura masiva, care face ravagii in invatamantul romanesc, este cea instalata intre sub-unitati, unitati scolare, localitati, zone si regiuni ale Romaniei. Deosebirile dintre ce si cum se invata o materie intr-o clasa sau alta a aceleiasi scoli, ori dintre clasa a V-a din satul „Pocreaca” si „Scoala de fite” nr.2 din Buricul Tirgului este la fel de mare, ca cea dintre scoala elementara de pe malul raului Zambezi si cea de pe malul Tamisei. A vorbi, in aceste conditii, despre „un sistem de invatamant” si eventuala lui „reformare” arata doar ca responsabilii nostri politici au o buna intuitie a temelor sociale, poate, dar sunt pur si simplu la stadiul abecedarului, cand vine vorba despre intelegerea problemei. (CORNEL CODIŢĂ)

CURENTUL
Şcoala erorilor

Pe lista tradiţionalelor surprize anuale de care au parte demnitarii noştri (venirea zăpezii, iarna şi seceta, vara) trebuie adăugată şi începerea anului şcolar. Ca de obicei, începutul şcolii ne surprinde cu aproape jumătate din şcoli nereparate, neigienizate - sau în plin şantier - şi, tot ca de obicei, vina se aruncă dintr-o parte în alta. Până acum, de vină era lipsa banilor. Anul acesta avem o premieră: sunt bani (mai mulţi ca niciodată) dar nu s-au folosit. S-a vădit, încă o dată, că banii n-aduc fericirea şi nici pic de minte: niciodată şcoala nu fu mai străină sufletului nostru iubitor de carte. De pe băncile guvernului, premierul Tăriceanu a acuzat primarii că n-au fost capabili să absoarbă banii de la buget lasându-şi şcolile de izbelişte. Are dreptate, desigur. Ai putea spune că autorităţile locale au făcut exact ca autorităţile centrale cu banii alocaţi de UE - pe care n-au fost în stare să-i atragă. Şi, totuşi, paradoxul românesc a funcţionat în câteva comune din Valcea unde există şcoli de cinci stele: cu termopane, celule fotoelectrice la baie, duşuri, piscină şi chiar jacuzzi. Uau! (vorba ambasadorului Baconsky). Câte verificări ale cunoştinţelor se pot face (inclusiv noaptea) la orele de jacuzzi! Or fi avut grijă să scoată icoanele din şcoli? De la Cotroceni, preşedintele Băsescu i-a apărat pe primari dar a acuzat Ministerul Educaţiei şi l-a declarat "corigent" pe ministrul Adomniţei chiar în propria-i "specialitate": construcţiile. Fiecare tabără are de unde-şi alege vinovaţii, fiindcă sunt destui. Dl Băsescu exagerează când se tot leagă de câte un ministru. Întâi, fiindcă riscă să-l ia gura pe dinainte şi apoi fiindcă îşi strică muniţia pe gâşte. Ce haz are să lupte preşedintele cu bietul Adomniţei pe care l-au făcut praf elevii din şcoala primară? Chestiunea e că sfada dintre Cotroceni şi Victoria nu mai amuză de mult pe nimeni şi nici nu-i face mai simpatici pe dnii Băsescu şi Tăriceanu. Dacă cei doi se luptă din plin, în partea goală a paharului, la opoziţie, situaţia e şi mai proastă. Dl Geoană a fost nevoit să-l anunţe pe dl Năstase care solicita "o conducere colectivă" a PSD că "misiunea mea nu se va încheia decât în 2009". Nu se ştie. Dacă-i misiune, nu dânsul alege data încheierii - ci i se comunică. Partidele din afara Parlamentului, mult mai odihnite, au început competiţia pentru PE. La PIN, cuplul acrobatic Guşă-Lavinia Şandru şi-a demonstrat calităţile politice sărind din avion cu paraşuta. Ei, dacă merg şi pe sârmă, înghit flăcări şi jonglează cu zece farfurii s-ar putea să-i convingă pe adepţii MISA (care le strâng semnături) că sunt într-adevăr buni de urinoterapie. (TIA ŞERBĂNESCU)

Clopoţelul nu a sunat încă pentru Adomniţei

3.438.000 de elevi sunt pregătiţi astăzi să ia startul într-un nou an şcolar. Nu acelaşi lucru se poate spune însă şi despre spaţiile în care vor învăţa, având în vedere faptul că doar 13.931 de unităţi din cele 24.063 au obţinut autorizaţii sanitare, 2.893 nu au depus cereri pentru obţinerea autorizaţiei, 5.721 nu au obţinut autorizaţii sanitare din cauza lipsei apei şi a toaletelor, iar 2.274 suportă lucrări de reabilitare. Profesori, elevi şi părinţi vor trăi emoţiile primului sunet al clopoţelului fără să ştie la ce să se aştepte, reforma ministrului Adomniţei nefiind încă pusă la punct.

3.438.000 de elevi încep azi noul an şcolar, dintre care peste 230.000 de ´´boboci´´. Clopoţelul care va suna astăzi îi va prinde pregătiţi numai pe elevi şi pe părinţi, care deja au făcut cheltuieli considerabile pentru a asigura toate cele necesare copiilor care vor relua cursurile. Şcolile sunt încă în reparaţii, multe nemafiind autorizate să funcţioneze, reforma demarată a ajuns într-un punct mort, iar profesorii, atât câţi au mai rămas să profeseze, încearcă să intuiască o abordare a materiei utilă elevilor pe parcursul acestui an şcolar. "Noul an şcolar, pe care îl începem oficial astăzi, aduce cu sine şi multă responsabilitate şi provocări", spune ministrul, promiţând bineînţeles sprijinul echipei sale, bieţilor dascăli care nu mai ştiu nici ei la ce se înhamă. "Numai o gândire critică şi constructivă vă va ajuta să fiţi liberi şi împliniţi într-o lume în continuă mişcare", adaugă Adomniţei sfătos.

Se va învăţa în ture

Înainte de începerea noului an şcolar, doar 13.931 de unităţi din cele 24.063 au obţinut autorizaţii sanitare, 2.893 nu au depus cereri pentru obţinerea autorizaţiei, 5.721 nu au obţinut autorizaţii sanitare din cauza lipsei apei şi a toaletelor, iar 2.274 suportă lucrări de reabilitare. În Bucureşti, peste 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar din totalul de 450 nu au primit autorizaţia sanitară de funcţionare, iar 20 de şcoli nici nu vor obţine autorizaţia, din cauză că nu au fost reabilitate. În Mehedinţi, 72 de şcoli se află încă în reabilitare, cursurile urmând să se desfăşoare în două schimburi. În Mureş, 103 unităţi şcolare nu deţin autorizaţie sanitară de funcţionare.

Şi dascălii au dat bir cu fugiţii

Premierul Tăriceanu se pare că nu vrea să îi încurajeze nici pe cei rămaşi la catedre, declarând că o majorare forţată a salariilor din învăţământ ar risca să distrugă ceea ce s-a construit până acum în sistemul educaţional românesc. Astfel, peste 600 de norme didactice au rămas libere în şcolile prahovene, iar în Bistriţa-Năsăud, deşi au fost scoase la concurs 963 de posturi, numai 133 au fost titularizate. În Harghita, probleme sunt pentru asigurarea profesorilor calificaţi de limba română, limba engleză sau pentru ocuparea posturilor de educatori şi învăţători la secţiile cu predare în limba maghiară.

Numai elevii claselor a VIII-a vor simţi reforma

În ceea ce priveşte noutăţile pe care acest an le va duce pentru elevi, se ştie doar că se vor introduce tezele cu subiect unic care vor înlocui testele naţionale ca metodă de admitere în liceu. Disciplinele la care se vor susţine teze în clasa a VII-a sunt limba şi literatura română, matematică, respectiv limba şi literatura maternă pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Elevii de clasa a VIII-a vor susţine teze cu subiect unic la limba şi literatura română, matematică şi geografie sau istorie, la alegere. Înscrierea în licee sau în şcoli de arte şi meserii de stat se face fără examen, pe baza mediei de admitere, în care media generală obţinută la tezele cu subiect unic are o pondere de 50%, iar media generală de absolvire a claselor V-VIII are o pondere de 50%.

Părinţii, copiii şi... politicieni se înghesuie spre şcoli

Momente emoţionante azi pentru toată lumea, elevi, părinţi, dascăli şi directori, cărora li se alătură şi politicienii, pentru că, deh..., dă bine la imagine. Tuturor, Inspectoratului General al Poliţiei Române le recomadă răbdare şi nervi tari pentru că în această dimineaţă se aşteaptă să se înregistreze blocaje în trafic în majoritatea oraşelor mari din ţară. Poliţia Rutieră face un apel către părinţii care vor să-şi ducă elevii la şcoală cu maşina să plece din timp de acasă, pentru a evita ambuteiajele. Pentru dascăli nu ne facem griji, majoritatea permiţându-şi doar mijloacele de transport în comun. (IULIANA GĂLĂŢEANU)

EVENIMENTUL ZILEI
Generatia 2000 merge la scoala

Peste 220.000 de copii, cei mai multi nascuti in anul 2000, intra astazi in clasa I. Multi dintre reprezentantii acestei generatii tasteaza la calculator de la varsta la care au inceput sa lege primele propozitii, iar unii vor pune in ghiozdan, pe langa penar, si un telefon mobil.

Pe langa accesul la aceste tehnologii, formarea lor va fi influentata insa fundamental de parinti, ramasi putin in urma vremurilor, dupa cum observa specialistii.

„Depinde ce vrem pentru a-i ajuta sa evolueze catre ceea ce noi numim normalitate. Gasim la ei preocupari noi, inclusiv sexuale, la varste la care nu se intampla nici in adolescenta. Parintii nu au prins spiritul vremii, nu reusesc sa-i stimuleze pe copii, nu sunt pregatiti sa stea de vorba cu ei”, considera Margareta Modrea, profesor psiholog la Cabinetul de asistenta psihopedagogica al Colegiului National „Al.I. Cuza” din Focsani.

Ca o trasatura specifica ultimelor generatii de liceu pe care le-a urmarit, psihologul mentioneaza neincrederea, chiar si in ceea ce priveste viitorul apropiat. „Sunt tentati de tot felul de experiente, de tot ce inseamna adrenalina. De aceea, au prins si evolutiile tehnologice, fiind interesati de ele”, explica ea.