Revista presei este realizată pe baza monitorizării

ALTE ŞTIRI

ADEVĂRUL

Sebastian Lăzăroiu, consilier prezidenţial: „Guvernul trebuie să ia măsuri nepopulare acum“

Lăzăroiu afirmă că reducerile în sectorul bugetar nu pot fi amânate dincolo de luna iunie

Natura profesiei l-a făcut un observator specializat al evoluţiilor partidelor din ultimii ani, dar şi al preferinţelor electorale. În acest moment, principalele griji ale Preşedinţiei sunt situaţia economică şi mai ales adoptarea cât mai rapidă a măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare, afirmă Lăzăroiu.

Ovidiu Nahoi: Care este evaluarea Preşedinţiei privind performanţa Guvernului Boc?

Sebastian Lăzăroiu: Eu aş privi Guvernul Boc chiar începând cu 2009. Cred că a reuşit să facă destul de multe lucruri în contextul dat. Anul trecut nu a existat voinţă politică pentru a face reforme. Este un paradox în democraţie, poţi să ai o majoritate de 70%, dar asta nu înseamnă că ai şi mai multă voinţă politică. Mai ales dacă este şi un an electoral şi ai partener cu propriile interese în alegeri.

Ion M. Ioniţă: La ce vă referiţi concret când spuneţi voinţă politică?

Mă refer la reducerea cheltuielior din sectorul bugetar. Cred că asta a fost anul trecut marea restanţă a Guvernului. S-au făcut lucruri, dar mult prea puţin faţă de cât este nevoie. Sectorul bugetar înghite foarte mulţi bani care în bună măsură nu se mai întorc în economie. E ca o gaură neagră.

O.N.: Acum există voinţă politică?

Acum, deşi majoritatea e fragilă, voinţa politică mi se pare că e mai mare ca anul trecut. Dar există şi temeri, şi calcule electorale, după părerea mea, greşite. Mulţi spun că nu trebuie să zguduim prea tare sistemul, dar evaluarea arată că, dacă nu se face acest lucru acum, în 2012, lucrurile nu vor fi mai bune. Nu se mai poate amâna. Eu sunt adeptul unei operaţiuni rapide.

O.N.: La nivelul Preşedinţiei există o nemulţumire că lucrurile merg mai încet decât se spera? Mă gândesc şi la întâlnirea cu Guvernul.

Sigur că există şi o insatisfacţie. Preşedintele a atras atenţia asupra urgenţei. Am vorbit despre un calcul electoral, dar aici este şi un calcul economic. Dacă ne uităm în jur, vedem cazul Greciei şi nu putem să stăm cu mâinile în sân. Ce să aştepţi? Să ajungi în trena ţărilor ale căror economii se prăbuşesc?

I.M.I.: Impresia este că guvernanţii ezită, nici investiţiile publice nu se fac. Suntem într-un blocaj?

Din păcate, nu prea sunt bani pentru investiţii, iar ce împrumutăm ducem în gaura neagră a cheltuielilor bugetare.

O.N.: FMI spune că nu mai dă bani pentru acoperirea cheltuielilor bugetare. Vă surprinde o asemenea decizie sau vă aşteptaţi la ea?

Condiţiile FMI sunt relativ relaxate faţă de ceea ce avem noi nevoie. De fapt, e nevoie de mai mult decât ne cere Fondul pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Împrumutul de la FMI are o dobândă mică, dar se fac împrumuturi pe piaţa internă cu dobânzi foarte mari şi banii se duc tot în sectorul bugetar. Nu e rău să te împrumuţi, problema e ce faci cu banii. E o mare greşeală să te împrumuţi ca să consumi.

O.N.: Credeţi că Guvernul poate să schimbe această stare de lucruri?

A fost nevoie de timp ca această nouă majoritate care susţine guvernarea să se aşeze. De aici au venit probabil ezitările în primele trei luni. Acum e o majoritate mult mai stabilă, sunt condiţii pentru a se lua măsuri curajoase. Eu cred că Guvernul e capabil să treacă la măsuri curajoase, nepopulare pentru un segment al populaţiei.

I.M.I.: Când va face asta?

Foarte repede. Eu cred că până în iunie. Sondajele de opinie arată că oamenii susţin luarea măsurilor de restructurare.

O.N.: Şi atunci de ce nu s-au luat măsuri până acum?

Sunt două motive. Unul este că membrii Guvernului se uită prea mult la televizor. Iar presa e concentrată pe critica Guvernului. Când dă afară oameni, toţi spun că a dat afară, când nu-i dă afară, spune că nu se iau măsurile necesare. Dacă Guvernul se ghidează după televiziuni nu o să facă niciodată nimic. Iar ce se întâmplă la televiziuni, n-are legătură cu voinţa oamenilor, care este în favoarea restructurărilor bugetare. Al doilea motiv este clientela politică. La noi nu e stabilit până la ce nivel se fac numirile politice şi de unde încep funcţionarii. E o mare greşeală.

„Cu două partide şi jumătate s-ar guverna mai uşor“

Nu se vede relansarea economiei

Principala preocupare a Preşedinţiei în acest moment este legată de cum putem reduce cheltuielile bugetare. Altfel, nişte evoluţii pozitive au fost în ultimele luni, statisticile o arată. Dar nu se vede relansarea economiei.

Noi vorbim de un sector bugetar care ajunge la 1,4 milioane de oameni. Mulţi dintre ei sunt la locul unde trebuie. Dar câteva sute de mii ar trebui relocaţi. Deci, efectele sunt asupra unui sector îngust şi există suportul necesar.

Oamenii spun că aparatul de stat e mult prea mare. Şi calculul electoral arată acelaşi lucru, trebuie să iei măsuri acum ca să culegi roadele în 2012.

„Invitaţia către PNL de a veni la guvernare e deschisă"

I.M.I.: Se gândeşte preşedintele la un succesor?

Nu, marea preocupare este cum depăşim situaţia economică dificilă. Dar şi modificarea Constituţiei este o

prioritate.

O.N.: Există intenţia de efectuare a unor schimbări în echipa guvernamentală?

Deocamdată au fost primele trei luni de acomodare. Acum e momentul să demonstreze voinţă politică şi să ia măsurile necesare în sectorul bugetar. Dacă nu vor fi luate, se pot lua deciziile referitoare la remaniere.

I.M.I.: Când s-ar putea trage linie?

Linia se va trage undeva la toamnă.

O.N.: Este posibilă şi o schimbare de structură politică a guvernării?

Chestiunea a rămas deschisă din decembrie 2009. Liberalii au fost chemaţi la guvernare.

O.N.: Rămâne deschisă invitaţia?

Da. PNL este un partid de centru-dreapta, cu care îţi convine să guvernezi.

I.M.I.: De ce a lansat preşedintele ideea cu pragul electoral de 10 la sută?

Eu cred că nu pragul în sine era problema, ci să rămână două partide, două şi jumătate cu UDMR.

I.M.I.: Deci, pe de o parte, liberalii sunt invitaţi la guvernare, pe de alta, li se flutură ameninţarea pragului de 10 la sută... Ce să înţeleagă ei din acest mesaj?

Preşedintele a vrut să argumenteze ideea că, dacă ar rămâne două partide şi jumătate, s-ar guverna mult mai uşor. Întotdeauna ai o problemă atunci când sunt multe partide la guvernare. Cu cât sunt mai multe partide într-o coaliţie cu atât şansele de a-ţi duce programul la îndeplinire scad.

I.M.I.: Sociologic, se vede o influenţă în sondaje a creşterii şomajului şi a restului problemelor economice?

Deocamdată, nu. Oamenii încă sunt într-o stare de aşteptare. Încă mai au încredere că se pot lua măsurile necesare. Guvernul beneficiază de o perioadă favorabilă, nu prea lungă.

„În PDL e nevoie de deschidere"

I.M.I.: Ce credeţi, va rămâne Traian Băsescu o locomotivă pentru PDL în 2012 şi în 2014?

Sigur este că în toată această perioadă Traian Băsescu va fi preşedintele României. Nu e sigur dacă PDL va mai fi la guvernare din 2012 încolo. Dar asta depinde de ei, de performanţele partidului în anul electoral şi de performanţa guvernului acum. Eu, în locul lor, m-aş gândi nu la 2012 şi 2014, ci la ce va fi după. E important ca partidul să caute de pe acum acei lideri care să poată rămâne în prim-plan şi să dea viitorul preşedinte al României. Asta va configura relaţia dintre preşedinte şi partid în perioada următoare.

O.N.: Acum pare un conflict între nou-veniţii şi vechea gardă. Există o poziţionare a Preşedinţiei în raport cu acest conflict?

Sincer, preşedintele nu are o poziţie în acest conflict. Dar eu cred că e mai degrabă o problemă de acomodare a unora cu ceilalţi. Partidul a fost unul închis şi disciplinat, până acum. Altfel era greu să atingă performanţele electorale pe care le-a realizat. Dar acum a venit vremea deschiderii, fiindcă structura s-a osificat. Totuşi, nimeni nu trebuie să-şi atace în public colegii de partid.

„Parlamentul unicameral nu se negociază"

O.N.: După discuţia de la Cotroceni, Guvernul a venit cu un proiect de revizuire a Constituţiei. Textul a fost discutat acolo?

Nu s-a discutat la întâlnire despre acest lucru. Se ştia că se lucrează la un proiect şi Guvernul a ieşit cu el. Este varianta cea mai rapidă.

O.N.: Cine a făcut proiectul?

Proiectul s-a lucrat în special la Guvern, dar au fost consultaţi şi experţii din Administraţia Prezidenţială. Baza a constituit-o raportul Comisiei Prezidenţiale privind analiza Constituţiei.

I.M.I.: E mulţumită preşedinţia cu acest proiect?

A fost o întreagă dezbatere. Dacă acest proiect ar fi avut mai multe obiective de revizuire, s-ar fi spus că vrem să schimbăm Constituţia cu totul. Proiectul trebuie să conţină nişte schimbări în privinţa lucrurillor despre care se spune că nu mai pot continua în aceeaşi formă. Asta nu înseamnă că nu se mai pot face modificări. În Parlament se fac propuneri, se deschide un proces de dezbatere şi de negociere.

O.N.: Se poate negocia şi structura parlamentului?

Majoritatea românilor s-a pronunţat. Dar e posibil orice. PDL ar greşi dacă ar negocia ce au spus românii că trebuie să faci. Nici preşedintele şi nici Guvernul nu au mandat să negocieze aşa ceva. Dacă nu ţii cont de ce spun oamenii, de ce mai este democraţie?

I.M.I.: Contează şi ce îi întrebi, cum îi întrebi, în ce moment...

E adevărat.

I.M.I.: Credeţi că o singură Cameră în loc de două, rezolvă problemele?

Da. Creşte viteza procesului legislativ. Poate n-ar fi o mare problemă. Dar procedurile sunt folosite de grupurile parlamentare pentru a se opune unor proiecte de lege care sunt urgente.

I.M.I.: E dreptul lor. De ce nu s-a luat în calcul şi varianta în care cele două Camere să aibă atribuţii diferite?

O Cameră care să reprezinte regiunile este proprie mai mult statelor federale. Ori România e departe de aşa ceva. Dar cei mai mulţi se tem de reducerea numărului de parlamentari.

O.N.: De ce funcţia prezidenţială a fost şi mai bine securizată prin scăderea atribuţiilor Parlamentului la suspendare?

S-au corectat nişte lucruri grave care s-au întâmplat în 2007, când a fost suspendat preşedintele.

Testul Adevărului: PDL poate ajunge la 25%

1. Curaj. Aduceţi-vă aminte de guvernarea din 1996-2000. Guvernul Ciorbea a avut curajul să ia măsuri dure de reformă şi oamenii aveau, la început, o mare încredere. Dar când a început să-i tremure mâna pe bisturiu, atunci a pierdut totul. Este o lecţie şi pentru oamenii politici.

2. PDL în sondaje. PDL trebuie să se aştepte la un recul din cauza măsurilor dure luate de guvern. Nu dramatic, dar un recul şi trebuie să se gândească la cum să se relanseze după această perioadă de austeritate. Acum, încă e pe primul loc, dar dacă ar face reformele, ar trebui să cadă. Momentul reluării creşterii ar trebui să fie sfârşitul lui 2011. Dacă guvernul nu ia acum măsurile necesare, PDL va rămâne pe primul loc, dar se va prăbuşi în 2012, undeva sub 25 la sută.

3. Viitorul PNL. Mă surprinde că ei îşi menţin scorul fără să facă nimic. PNL e mai mult în concediu. Anul trecut erau mult mai vocali. Dar acesta e un efect pe termen scurt. Nu poţi rămâne în expectativă mult timp, cred că pe termen lung ar trebui să scadă, fiindcă PNL nu e un jucător în momentul acesta. Nici nu-şi asumă guvernarea, nici în opoziţie nu sunt foarte vocali... în mod normal ar trebui să scadă.

4. Sistemul cu două partide. Mult timp am crezut şi eu că sistemul cu două partide poate fi realizat. Ce am observat, însă? Senzaţia mea e că în România nu poate fi forţat un asemenea sistem prin măsuri de genul ridicării pragului electoral. În societate există o anumită diversitate şi chiar dacă prin anumite măsuri se vor crea două partide, ele vor începe să se spargă în mod natural. Vedeţi, de la începuturile anilor '90, partidele s-au tot concentrat. Acum, spargerea PSD eu aş pune-o pe seama unui nou început de diversificare. Sigur, ce era în anii '90 nu va mai fi.

5. Şansele UNPR. Eu nu pot spune că UNPR e lipsit de şanse. Acolo trec nu numai parlamentari, despre care se poate spune că au un anumit oportunism, ci şi lideri marcanţi din PSD, cum ar fi Cristian Diaconescu sau Marian Sârbu. Asta arată că PSD are o problemă, fiindcă nu a ţinut cont de schimbările din societate din ultimii 10 ani. (OVIDIU NAHOI, ION M. IONIŢĂ)

Vlădescu: "Guvernul va face câte concedieri va fi nevoie"

Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a declarat la emisiunea "După 20 de ani, de la Pro TV, că Executivul va opera atâtea concedieri cât va fi nevoie, fără a oferi o cifră exactă. Şeful de la Finanţe a precizat că nu poate da în acest moment o cifră exactă a bugetarilor care vor fi trimişi în şomaj, şi a precizat că Execitul urmăreşte diminuarea cheltuielilor bugetare. Potrivit acestuia, circa 36.000 de bugetari şi-au pierdut locurile de muncă în 2010.

Secretarul de stat Gheorghe Gherghina declara în aprilie că în perioada decembrie 2008, februarie 2010, numărul locurilor de muncă ocupate în sectorul bugetar a scăzut cu 36.404.Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, prezent la emisiunea "După 20 de ani", de la Pro Tv, a dat un sfat românilor: să-şi eficientizeze munca şi să se gândească la cum ar putea câştiga mai mult.

Şeful de la Finanţe a precizat că i-ar placea ca bugetul de investiţii să fie mai mare cu 1-2 miliarde de euro, însă, pentru moment, România este "strâmtorată". De asemenea, Vlădescu a dat asigurări că situaţia nu este atât de neagră cum pare la televizor. "Situaţia nu este atât de îngrozitiare. Nu mai este atât de strălucitoare ca în 2007, dar nici atât de neagră ca în 1997", a adăugat acesta. Şeful de la Finanţe priveşte, însă, cu îngrijorare şi la situaţia sistemului bancar de peste Ocean şi la lipsa de competivitate a unor state din zona euro.

Despre mult discutata posibilitate de a fi demis, Vlădescu a precizat că această discuţie nu s-a purtat niciodată în interiorul Guvernului. (CRISTINA SBÎRN)

COTIDIANUL
Statul se împrumută de un miliard de euro pe lună pentru plata pensiilor şi salariilor

Un miliard de euro pe lună. Atât a împrumutat, în medie, statul de la băncile de pe piaţa internă de la începutul acestui an pentru a-şi achita datoriile. Banii nu au fost de-ajuns, iar autorităţile române au făcut împrumuturi şi pe pieţele externe, adică de încă un miliard de euro. Nota de plată a statului după patru luni este de 5 miliarde euro. Iar guvernanţii nu se opresc aici. Deja au făcut planul pentru luna mai: vor să mai ia de la bancheri încă un miliard de euro, iar prima licitaţie este programată chiar mâine. Pentru că statul trăieşte mai mult din împrumuturi, datoria publică a României a depăşit 155 de miliarde de lei.

Discuţiile cu Fondul Monetar se vor termina săptămâna viitoare iar în luna iunie ar trebui să primim şi cea de-a cincea tranşă în valoarea de 850 de milioane de euro. (DAN ODAGIU)

EVENIMENTUL ZILEI
“Nu e bine să le dăm sfaturi tinerilor. Oricum nu ne cred”

E Ziua Tineretului. Azi distracţia e la loc de cinste, o zi în care tinerii au planuri şi evadează din cotidian, uită de griji. Totuşi, vrând-nevrând Ziua Tineretului e şi un moment în care ne punem întrebări. Sunt tinerii din ziua de azi asaltaţi de exemple proaste, supuşi compromisului ori superficiali?

FFără să dăm lecţii, am rugat cinci personalităţi să ne ofere trei modele, trei oameni exemplu pentru românii în floarea vârstei. Iată ce-am aflat de la actriţa Stela Popescu, cunoscutul antrenor de fotbal Emeric Ienei, rapsodul Tudor Gheorghe şi de la cercetătorul Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară (IFIN) de la Măgurele.

Aproape de fiecare dată când le-am lansat întrebarea “ce modele au pentru tineri?”, toţi cei care ne-au răspuns n-au ocolit mult trâmbiţata mediatizare a pseudovedetelor. A fost şi cazul lui Emeric Ienei, care nu înţelege de ce sunt atât de vânaţi fotbaliştii de paparazzi: “Dacă într-un club de noapte se află un singur fotbalist şi cinci medici, tot fotbalistul este vânat de presă. Asta chiar dacă a doua zi medicilor s-ar putea să le tremure mâna în sala de operaţie”. Cât despre modele pentru tineri, Emeric Ienei s-a oprit la stelişti. I-a nominalizat pe Hagi, cel mai mare jucător român de fotbal, pe Tudorel Stoica şi el un talentat jucător la Steaua şi Helmuth Duckadam, portarul Stelei din finala Cupei Campionilor Europeni din 1986. “Din păcate, tineretul nostru nu mai seamănă cu ce era acum 20-30 de ani. Democraţia a schimbat oamenii. Familia, educaţia şi la băieţi armata sunt extrem de importante pentru viitorul tinerilor”, conchide Ienei, dezamăgit de ce se întâmplă în şcoli şi că pregătirea militară nu mai e obligatorie.

Cuceriţi de lumea murdară

Cu gândul la tineri, Stela Popescu a făcut pe loc un top trei. Dan Puric, pentru că este un om inteligent şi are o gândire profundă, Horaţiu Mălăele, care în afara faptului că este un actor foarte bun, este polivalent este şi regizor şi un pictor excepţional şi Jojo de la Divertis pentru că e un copil cu talent deosebit, îşi explică alegerile Stela Popescu.

Şi actriţa ne-a vorbit despre fetele care devin vedete peste noapte, după ce “apar cu steluţe în diverse locuri, neapărat în partea dorsală”. Cu toate astea, “sunt copii buni şi copii care se lasă furaţi de prostia lumii. Din păcate mulţi dintre cei buni aleg să plece. Sunt oameni slabi pe care-i cucereşte lumea murdară şi oameni cu talent care se gândesc la viitorul lor”, mai spune Stela Popescu despre tinerii din ziua de azi.

Nu întâmplător l-am rugat şi pe Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară (IFIN) de la Măgurele să ne ofere trei modele pentru tineri. El a preferat să nominalizeze trei tineri cercetători. Este vorba despre Dan Filipescu, Aurelian Luca, Andrei Mincu. Toţi fizicieni, cu putere de muncă şi profesionalism, îi laudă directorul. Cercetarea e un domeniu prea puţin mediatizat şi care ia ce-i mai bun dintre cei buni. Sunt fizicieni, toţi doctori în fizică. Iar pentru tinerii care vor să meargă pe acest drum, sfatul cercetătorului s-ar putea să vină un pic cam târziu pentru unii: “Învăţaţi aritmetică din clasa a V-a!”

Cum îţi aşterni, aşa dormi

Rapsodul Tudor Gheorghe a fost singurul care n-a vrut să ofere modele. A avut şi o explicaţie. “Nu e bine să le dăm sfaturi tinerilor. Oricum nu ne cred. Tinerii trebuie să-şi găsescă singuri drumul. A da astăzi modele nu e o formulă fericită. Ei singuri trebuie să-şi aleagă modelele. Însă mediatizarea pseudovedetelor îi derutează pe tineri. Ei vor totul repede şi tind spre o realizare facilă”. (OANA ŢEPEŞ GREURUŞ)

GÂNDUL
Vlădescu anunţă concedieri fără număr în sectorul public: "Vom restructura câte posturi va fi necesar pentru ca sistemul sa funcţioneze eficient"

Vlădescu anunţă concedieri fără număr în sectorul public: "Vom restructura câte posturi va fi necesar pentru ca sistemul sa funcţioneze eficient" Foto: Mediafax

Ministrul Finanţelor Sebastian Vlădescu a spus că Guvernul va concedia în 2010 câţi angajaţi va fi necesar pentru ca sistemul să funcţioneze eficient, precizând că restructurările vor înceta când se va atinge un echilibru între ajustarea din sectorul public şi cea din sectorul privat, informează Mediafax. "Vom restructura câte posturi va fi necesar pentru ca sistemul sa funcţioneze eficient. Nu-mi este frică să anunţ un număr de posturi. A anunţa o concediere nu este plăcut, ca să spun aşa. .. Este evident că în România, pe timp de criză, foarte multe locuri de muncă au fost şi sunt puse sub semnul întrebării. Este evident că acest lucru se întâmplă în acest moment şi în sectorul bugetar", a declarat, duminică, Vlădescu în cadrul emisiunii "După 20 de ani", difuzată duminică la Pro TV.

Ministrul Finanţelor a adăugat că, în prezent, nu există o cifră a concedierilor, Guvernul având doar obiectivul bugetat de reducere a cheltuielilor de personal în 2010 faţă de 2009. El a menţionat că, faţă de 2009, sectorul bugetar s-a redus cu 36.000 de angajaţi în acest an, dar a precizat că încă nu s-a atins un echilibru între această ajustare şi cea din sectorul privat. Secretarul de de stat în Ministerul Finanţelor Gheorghe Gherghina a declarat, în luna aprilie, că numărul de posturi ocupate din sectorul public a scăzut cu 36.404 în perioada decembrie 2008-februarie 2010, de la 1.398.867 la 1.362.463 posturi efectiv ocupate. (REDACȚIA)

ROMÂNIA LIBERĂ
Finanţe Publice. Continuă concedierile din sectorul bugetar

Vlădescu: Restructurăm cât este necesar, dar nu ştim cât

Concedierile din sistemul bugetar vor continua în acest an, guvernanţii având ca obiectiv reducerea cheltuielilor de personal în 2010, faţă de 2009, a anunţat ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu.

„Vom restructura câte posturi va fi necesar pentru ca sistemul să funcţioneze eficient. Nu-mi este frică să anunţ un număr de posturi. A anunţa o concediere nu este plăcut. Este evident că în România, pe timp de criză, foarte multe locuri de muncă au fost şi sunt puse sub semnul întrebării. Este evident că acest lucru se întâmplă în acest moment şi în sectorul bugetar", a declarat duminică ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, în cadrul unei emisiuni la Pro TV. Vlădescu a menţionat însă că există o ţintă fixată privind numărul concedierilor, obiectivul Guvernului fiind de reducere a cheltuielilor de personal.

Prin acordul semnat cu FMI, Guvernul s-a angajat să reducă, prin disponibilizări în sectorul public, cheltuielile de personal cu 0,2% din PIB. „Bugetul pe anul 2010 îşi propune să realizeze un deficit fiscal de 5,9% din PIB. Aceasta presupune o ajustare de 2% din PIB în termeni structurali. După cum se anticipa în septembrie, majoritatea măsurilor menite să ducă la acest deficit vor fi pe partea de cheltuieli (aproximativ 80% din ajustarea totală faţă de proiecţia de bază)", se menţiona în scrisoarea de intenţie la acordul cu FMI. Îngheţarea tuturor salariilor, cu excepţia celor minime pe economie, reducerea plăţii orelor suplimentare şi a primelor şi adoptarea unei politici de înlocuire doar a unui angajat din şapte care părăsesc sistemul bugetar sunt măsuri complementare avute în vedere de guvernanţi pentru reducerea cheltuielilor cu salariile.

În schimb, Sebastian Oprescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Publică, apreciază că guvernanţii ar trebui să-şi îndrepte atenţia spre un mod mai eficient de colectare a veniturilor la bugetul de stat, acuzând că disfuncţionalităţile apărute, de exemplu, în rambursările de TVA se datorează tocmai lipsei de personal. „Ministrul Finanţelor spune că nu ştie cum, când şi câţi bugetari vor fi disponibilizaţi, dar evită să declare că şi Ministerul Finanţelor are personal insuficient. Rambursările de TVA întârzie tocmai din cauza faptului că la această instituţie e lipsă acută de funcţionari şi astfel acest minister devine factor perturbator al activităţilor comerciale. Ca să ofer alt exemplu clar, Garda Financiară are 7-8 echipe pe judeţ, în toată ţara activând doar 600 de echipe de control la un număr de 600.000 de firme. De asemenea, la Protecţia Consumatorului nu sunt mai mult de patru-cinci echipe pe judeţ, iar în Harghita şi Covasna sunt doar câte trei echipe. În aceste condiţii, cum se poate combate eficient eva­ziunea fiscală care ajunge, potrivit estimărilor noastre, şi la 30% din PIB", susţine Oprescu.

Numărul de posturi din sectorul bugetar s-a redus cu 36.404, de la 1.398.867 la 1.362.463 posturi, în perioada decembrie 2008-februarie 2010. Reprezentanţii sindicatelor susţin că FMI ar fi sugerat concedierea a nu mai puţin de 150.000 de bugetari în 2010. „FMI vrea ca în 2015 să rămână doar un milion de angajaţi în sectorul public", a declarat reprezentantul Alianţei „Sed Lex", Vasile Marica. Referitor la negocierile cu FMI, ministrul Finanţelor a declarat că „sunt complicate pentru că situaţia economică este una complicată", însă nu există nici un risc de întrerupere a acordului.

Tănăsescu: „Nu ştiu dacă PIB va fi pe plus"

Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, declară că este cumpătat în a spune dacă economia va fi pe plus sau pe minus în 2010 şi crede într-o revenire a PIB în partea a doua a anului. „Este foarte adevărat că lucrurile s-au schimbat, de aceea aş fi cumpătat în a spune dacă va fi pe plus sau pe minus. Dar cred că va exista o tendinţă pozitivă care va arăta că economia a evoluat faţă de 2009", a afirmat Tănăsescu. El a spus că o scădere economică de 7,1%, înregistrată anul trecut, nu se va mai repeta. (ROMULUS CRISTEA)

Bugetarii greci nu mai primesc al 13-lea şi al 14-lea salariu

Grecia va renunţa la acordarea celui de-al 13-lea şi al 14-lea salariu pentru funcţionarii publici, în urma acordului încheiat cu Uniunea Europeană (UE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru obţinerea unui pachet de finanţare, a declarat premierul elen George Papandreou, informează Mediafax. Statul elen îşi propune să reducă deficitul public sub pragul de 3 la sută, acceptat la nivelul UE până în 2014, a adăugat premierul. În 2009, Grecia a înregistrat un deficit bugetar de 13,6 la sută. Totodată, guvernul intenţionează să economisească 30 de miliarde de euro până în 2012.

Premierul elen a anunţat, duminică, că Grecia a ajuns la un acord cu UE şi FMI pentru un pachet de finanţare în valoare de mai multe miliarde de euro, însă acesta va necesita sacrificii majore din partea populaţiei. Miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro întâlnesc duminică pentru a discuta despre pachetul de finanţare pentru Grecia, care ar putea ajunge până la 120 de miliarde de euro în trei ani. Analiştii se aşteaptă ca oficialii europeni să aprobe ajutorul pentru statul elen. În primul an, Grecia urmează să primească împrumuturi de 30 de miliarde de euro de la statele din zona euro şi 15 miliarde de euro de la Fond. (REDACȚIA)