Revista presei locale

Teme similare

Someșul navigabil în oraș până în 2020? Vezi ce spune Primăria

O porțiune a râului Someș, ce traversează orașul, ar putea deveni navigabilă până în anul 2020, cu ajutorul unor fonduri europene nerambursabile.

Primăria a beneficiat și de o expertiză olandeză gratuită pentru un proiect de amenajare a Someșului navigabil pe o porțiune ce traversează orașul.

”Proiectul de amenajare a Somesului navigabil pe o anumita sectiune a raului care strabate orasul nostru este unul pentru care municipalitatea a beneficiat de expertiza olandeza - tara in care exista traditie in acest tip de lucrari de amenajare - in mod gratuit, in baza unui excelent parteneriat dintre municipalitate si comunitatea olandeza din Cluj. Punerea in executie se va face, speram, in viitor pe baza unor fonduri europene nerambursabile - acest proiect fiind pe lista pe proiecte de atragere a banilor europeni aferenti perioadei programatice 2014-2020”, informează reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca.

/Stiri de Cluj, http://www.stiridecluj.ro/social/somesul-navigabil-pana-in-2020-vezi-ce-spune-primaria

Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, în Baia Mare: Vezi activităţile desfăşurate

Ziua de 13 octombrie a fost aleasă drept Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale. Pentrul că anul acesta 13 octombrie va fi duminică, activităţile dedicate acestei zile se vor desfăşura în data de 11 octombrie. Cu prilejul Zilei Internaţionale pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, Organizaţia Naţiunilor Unite, prin U.N.I.S.D.R., a iniţiat proiectul ”Trăind cu dizabilităţi şi dezastre”, care se adresează, la nivel mondial, unui număr de circa un miliard de persoane care trăiesc cu o formă de handicap.

Reprezentând o cincime din populaţia lumii, persoanele cu dizabilităţi pot avea contribuţii unice, de multe ori trecute cu vederea, care să vină în sprijinul reducerii riscului de dezastre şi pentru construirea unei societăţi/comunităţi rezistente.Se intenţionează astfel ca Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale – 2013 să demareze includerea nevoilor persoanelor cu dizabilităţi în Cadrul de reducere a riscului de dezastre, deoarece o planetă rezistentă în faţa dezastrelor presupune ca fiecare cetăţean să fie parte a soluţiei, deciziile şi politicile de reducere a riscului de dezastre trebuie să reflecte şi nevoile persoanelor cu dizabilităţi, iar investiţiile în scopul reducerii riscului de dezastre trebuie să ţină cont de nevoile persoanelor cu dizabilităţi.

Cu ocazia Zilei Internaţionale pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Maramureş organizează vineri, 11  octombrie 2013, mai multe activităţi la care sunt invitaţi să  ia parte cât mai multţi băimăreni. În primul rând va fi o zi a porţilor deschise, la toate subunităţile ISU din judeţul Maramureş. Apoi prezentarea tehnicii de luptă şi a echipamentului ISU va avea loc în două locaţii  din judeţ, respectiv în municipiul Baia Mare – la Monumentul Ostaşului Român şi în municipiul Sighetu Marmaţiei – în Parcul ,,Grădina Morii”. Tehnica de lupă a ISU  va fi prezentată şi în oraşul Borşa – la Şcoala generală nr. 8, în Şomcuta Mare – în Parcarea din centrul oraşului, în Târgu Lăpuş – în incinta subunităţii, în oraşul Vişeu de Sus – în incintasubunităţii, în comuna Bogdan Vodă – în incinta subunităţii, în comuna Fărcaşa – în Parcarea de la S.C. Eaton S.R.L.

Tot pentru a sărbători ziua de 13 octombrie, vor fi organizate puncte de informare preventivă în vederea continuării Campaniilor naţionale “Vreau să fiu voluntar” şi “F.O.C. – Flăcările omoară copii”astfel:

în municipiul Baia Mare – la Monumentul Ostaşului Român

în municipiul Sighetu Marmaţiei – în Parcul ,,Grădina Morii”

în oraşul Borşa – la Şcoala generală nr. 8

în oraşul Şomcuta Mare – în Parcarea din centrul oraşului

în oraşul Târgu Lăpuş – în incinta subunităţii
în oraşul Vişeu de Sus – în incinta subunităţii
în comuna Bogdan Vodă – în incinta subunităţii
în comuna Fărcaşa – în Parcarea de la S.C. Eaton S.R.L.

Nu vor lipsi activităţile de popularizare a semnificaţiilor Zilei Internaţionale pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale şi lecţii de informare preventivă în unităţile de învăţământ din judeţ./CityNews,

http://maramures.citynews.ro/eveniment/ziua-internationala-pentru-reducerea-riscului-dezastrelor-naturale-baia-mare-vezi

Studenţii de la Ingineria mediului, în vizită la Romaltyn

Un grup de studenţi de la Centru Universitar Nord din Baia Mare a participat la o vizită la Iazul Aurul, Staţia de Epurare şi Iazul Central de la Tăuţii Măgherăuş, dar şi la uzina Romaltyn. Scopul vizitei a fost acela ca studenţii, de la trei specializări de profil minier, să vadă practic soluţiile de ecologizare şi diminuare a impactului activităţii miniere asupra mediului. Activitatea se înscrie într-un proiect al Romaltyn Mining în parteneriat cu Centrul Universitar Nord. Vizita studenţilor de la cele trei specializări, Ingineria valorificării deşeurilor industriale, Ingineria şi protecţia mediului şi Ingineria minieră a avut ca scop familiarizarea cu noţiunile practice ale meseriei pe care o învaţă. "În momentul în care le explic la curs partea teoretică, ei trebuie să aibă şi un fundament practic. Înainte de a începe cursul, întâi facem această vizită tehnică, ce are menirea de a fundamenta mai bine teoria", explica prof. univ. dr. ing Ioan Bud. El a mai arătat că vizita este foarte importantă, iar studenţii au întotdeauna rezultate foarte bune. "E foarte important ca ei să vină întâi să vadă, ca să ştie despre ce vorbesc. Impactul vizual e mai mare, mai ales că teoria e foarte sofisticată. Trebuie să-i motivez întâi, să vadă practic şi pe urmă să înţeleagă ce e dincolo de ceea ce se vede", a mai explicat el. Studenţii urmează ca în cursul anului şcolar ce abia a început să parcurgă un curs numit “Protecţia şi ingineria mediului în industria minieră”, astfel că vizita la iaz şi la staţia de epurare a fost binevenită pentru o mai bună înţelegere a teoriei. “Cursul are obiectivul de a arăta factorii poluanţi şi impactul pe care îl are activitatea minieră asupra mediului şi soluţiile care trebuiesc găsite şi adaptate pentru a diminua acest impact. Ca orice activitate, cea minieră are un impact asupra mediului. De aceea şi lumea e speriată de această activitate, dar există soluţii tehnice. Şi sunt deja experţi în ţările avansate care au găsit aceste soluţii iar cursul are acest scop, de a le oferi o idee despre ce se întâmplă în realitate, care sunt tehnologiile utilizate şi ce se poate face pentru a diminua acest impact”. Reacţiile vizitatorilor au fost pe măsură. “Mă ajuta foarte mult să înţeleg mai bine. E altceva să vezi, decât să auzi. Este ca şi o punere în practică a ceea ce am învăţat şi să vedem practic ce vom învăţa anul acesta”, spune Alina Pop. ”E altceva decât învăţăm teoretic. E foarte interesant şi pentru mine e şocant, nu mi-am închipuit ca e chiar aşa de mare”, spune Alexandra Idita, o altă studentă. De altfel, unii dintre tinerii vizitatori, viitorii ingineri de mediu, chiar şi-au manifestat interesul pentru găsirea unui loc de muncă. “M-ar ajuta foarte mult, chiar aş lucra şi în paralel cu facultatea. Când aş termina studiile mi-ar fi mult mai uşor”, justifică un alt student.

După ce au vizitat Iazul Aurul, unde li s-a arătat tehnologia folosită pentru eliminarea impactului activităţii miniere asupra mediului, tinerii au făcut un “popas” la Staţia de Epurare, care a fost înfiinţată în 2011. Aici li s-a explicat de către specialiştii Romaltyn importanţa acestei faze în procesul de prelucrare a deşeurilor miniere, fază care nu exista înainte de preluarea activităţii de către actualii investitori de la Romaltyn. “Avem un polder de retenţie de 250.000 mc care, să zicem, în situaţia improbabilă că se fisurează digul (deşi prin exploatare se pot menţine distanţele respective), poate să preia aproape în integralitate apa. Noi, în timpul exploatării, nu vom avea volum mai mare de 250.000 mc pe suprafaţa iazului, deci în cel mai rău caz, polderul îl poate prelua în totalitate şi nu se ajunge la poluare”, a explicat Mircia Bizo, directorul executiv al Romaltyn Mining. A urmat vizita la Uzina Romaltyn, unde au văzut tehnologia de ultimă oră folosită în prelucrarea deşeurilor miniere, apoi au mai putut să vadă diferenţa între cum arăta zona Meda înainte şi cum arată azi, după ecologizare.

Ultima oprire a fost la Iazul Central situat la Tăuţii Măgherăuş, acolo de unde Romaltyn urmează să preia sterilul şi să-l prelucreze. Aici, studenţii au putut vedea practic ce efecte poate avea activitatea minieră asupra mediului, dacă nu este urmată de ecologizare. Ei au putut simţi mirosul şi vedea imaginea pe care o creează un iaz neecologizat. “Problema, însă, nu este de impact vizual, ci este vorba despre chimismul care se produce în astfel de zone. Orice picatură de apă care cade pe iazul acesta, ea va ieşi la un ph (aciditate) de 3 sau 4, poate chiar mai mic, dar plină de metale grele”, a mai explicat profesorul Ioan Bud. “Dacă vedem pe un astfel de iaz vegetaţie, asta nu înseamnă că e în regulă. Putem spune că fizic poate fi stabilizat, dar din punct de vedere chimic, există problema de mediu. Chimismul e problema. Apa acidă care iese din iaz rămâne o problemă, iar când este uscat şi sufla vântul, vedem un nor de praf care pleacă peste tot şi ajunge în zone agricole, în zone care intra în lanţul trofic: lapte, carne etc. Iazul acesta este gândit să fie exploatat şi dus la Iazul Aurul, unde Romaltyn şi-a asumat responsabilitatea de a-l preda ecologizat la finele activăţii şi a-l monitoriza în continuare”, a conchis prof. univ. dr. ing Ioan Bud.

Vizita face parte din rândul acţiunilor pe care Romaltyn le propune comunităţii, pentru a contribui la o mai bună pregătire profesională a studenţilor de la facultăţile de profil, dar şi pentru a susţine proiectele dedicate excelenţei profesionale. Grupul de 24 de studenţi a fost însoţit de trei cadre didactice de la Universitatea de Nord: prof. univ. dr. ing Ioan Bud, conf dr. ing Duma Simona, respectiv de dr. ing Guşat Dorel. Romaltyn Mining a fost reprezentat de directorul executiv - ing. Mircia Bizo, directorul tehnic – ing. Vasile Weisenbacher, şeful Iazului Aurul - ing. Aurel Zaharia, respectiv ing. Ovidiu Măguţ, care au oferit explicaţii referitoare la fiecare etapă din cadrul fluxului tehnologic./Ne-Cenzurat,

http://ne-cenzurat.ro/social/40443-studentii-de-la-ingineria-mediului-in-vizita-la-romaltyn.html