Revista presei locale

Pensionarii ies la pescuit

Ce de a II-a editie a Concursului de pescuit pentru pensionari se va desfasura vineri pe luciul apei de la barajul din Virsolt. Competitia este organizata de Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Zalau, Asociatia Judeteana de Vanatoare si Pescuit Sportiv, cu sprijinul Institutiei Prefectului si Consiliului Judetean Salaj. Ioan Ivascau, presedintele CARP Zalau, precizeaza ca numarul concurentilor, din motive de organizare, va fi limitat la 50. Toti participantii la concurs vor primi diplome si felicitari, iar primii trei clasati, pe langa diplomele decernate, vor beneficia si de premii in bani. Dupa concurs va urma o „masa pescareasca” la Caminul cutural din comuna Mesesenii de Jos. Imbarcarea si plecarea concurentilor spre lacul de la Varsolt se vor face din statia de autobuz Zahana, vineri, la orele 8.30.

/Graiul Salajului,http://www.graiulsalajului.ro/pensionarii-ies-la-pescuit-a-37301

Olandezii s-au interesat de „Clujul navigabil”

Primarul Emil Boc a avut ieri dimineaţa o întrevedere cu Wouter Reijers, consulul Regatului Ţărilor de Jos, şi cu Huub Drabbe, noul director al departamentului economic al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, a informat conducerea municipalităţii clujene. 

Principalele teme de discuţie abordate de oficialii celor două ţări au fost prezentarea proiectelor „Someşul navigabil"şi „Cluj-Napoca 2021, Capitală Culturală Europeană". De asemenea, atragerea investitorilor olandezi la Cluj a fost o altă temă dezbătută. În acelaşi timp, delegaţia olandeză a dat asigurări privind implicarea şi sprijinirea proiectelor importante ale municipalităţii clujene în domeniile economic şi cultural

/Ziua de Cluj,

http://ziuadecj.realitatea.net/intern-and-extern/olandezii-s-au-interesat-de-clujul-navigabil--118593.html

/Faclia de Cluj,

http://www.ziarulfaclia.ro/delegatie-oficiala-olandeza-la-primaria-cluj-napoca/

/City News,

http://citynews.ro/din-oras/proiectul-somesul-navigabil-prezentat-reprezentantilor-regatului-tarilor-de-jos-1253898

POD PESTE SOMES - Proiectul podului din zona localitatii Ulmeni va fi redepus spre finantare

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice a lansat semnale ca exista posibilitatea relocarii unor fonduri dinspre Programul Operational Sectorial catre Programul Operational Regional 2007-2013. Ca urmare, Consiliul Judetean Maramures intentioneaza sa redepuna pentru finantare proiectul care vizeaza realizarea unui pod peste raul Somes, in zona punctului de trecere cu bacul de la Ulmeni. 

Azi, 15 octombrie, vicepresedintele Consiliului Judetean Maramures, Gabriel Zetea, se afla la Bucuresti, la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, pentru a solicita restituirea documentatiilor depuse pentru Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii din judetul Maramures, in anul 2011, in vederea redepunerii lor pe Programul Operational Regional. 

Propunerea de relocare de fonduri a fost facuta pentru ca Programul Operational Regional 2007-2013 a inregistrat pana in prezent, pe de-o parte o rata superioara de contractare si, pe de alta parte, cea mai ridicata rata a absorbtiei, respectiv 40%.Fondurile suplimentare ce vor fi alocate prin POR vor fi utilizate fie pentru finantarea proiectelor din listele de rezerva POR, fie pentru finalizarea proiectelor mature finantate in cadrul altor programe nationale. 

Conform studiului de fezabilitate, pentru realizarea podului peste Somes ar fi nevoie de 4,7 milioane de euro.

/EMaramures,http://www.emaramures.ro/Stiri/88769/POD-PESTE-SOMES-Proiectul-podului-din-zona-localitatii-Ulmeni-va-fi-redepus-spre-finantare-

Teme de mediu

Socant: Solul a 65 de localitati maramuresene, contaminat cu metale grele

65 de localitati maramuresene au solul contaminat cu metale grele ca urmare a activitatilor poluante din ultimele decenii, arata analizele de laborator.

Informatiile au fost facute publice in cadrul emisiunii In Premiera, difuzata de Antena 3 in urma cu cateva zile. Tot in aceasta emisiune au fost prezentate si ravagiile pe care combinatele Romplumb si Phoenix le-au lasat in urma lor, cel mai afectat fiind Cartierul Ferneziu.

“Aici nu ai nicio sansa de a trai”, spune un barbat.

Este amintita si legea prin care baimarenii si locuitorii din localitatile adiacente Baii Mari se pot pensiona cu trei ani mai devreme.

Partea in care este prezentat Maramuresul poate fi urmarita incepand cu minutul 14

/Ziar MM,

http://www.ziarmm.ro/socant-solul-a-65-de-localitati-maramuresene-contaminat-cu-metale-grele-video/

La Groşii Ţibleşului, o microhidrocentrală a distrus drumul Groşi-Botiza

Deşi pentru controversatul drum Groşii Ţibleşului-Botiza se gândeau oferte turistice (Drumul Crucii, popasuri, case de vacanţă), primul obiectiv este o... microhidrocentrală. Drumul încă nu e finalizat, dar firma clujeană deja sapă şi îngroapă conducta.Aşa se face că, înainte de kilometrul 9, au provocat o alunecare de teren care face ca acum drumul să fie blocat. La momentul vizitei noastre, un buldoexcavator bloca drumul într-o zonă de defileu şi arunca din surplus în minuscula porţiune de chei. E adevărat, firma a promis că reface toată infrastructura, dar înainte, taie asfalt, trece pe proprietăţi, sapă. Drumul, început cu finanţare guvernamentală, e terminat pe porţiunea Botizii şi făcut în proporţie de 40-50% la Groşi.Dat fiindcă traseul a fost acceptat şi de Romsilva, l-am întrebat pe Pavel Horj, directorul direcţiei, de situaţie.

"Le-am dat acordul, e adevărat. Ne-au dat, după lege, de trei ori mai mult teren şi de cinci ori mai scump. Pe de altă parte, au respectat legea şi mai pot să vă spun că am reuşit să refuzăm să dăm avize pentru microhidrocentrale în parcuri şi rezervaţii. În ciuda presiunilor. Unde au fost mine şi e poluare, facă. În parcuri, nu.""Nu-i las până nu aduc înapoi totul la cum a fost. Au început să repare, nu zic", spune Nicolaie Burzo, primarul comunei Groşii Ţibleşului.

Cea mai bună demonstraţie o dă acum acea mică porţiune de chei din dreptul stânelor, în amonte cu o sută de metri de organizarea de şantier a firmei executante. În defileu au fost aruncaţi din drum bolovani uriaşi şi pământ, în afara faptului că, practic, defileul va rămâne aproape fără apă. Tot mai multe voci s-au ridicat împotriva microhidrocentralelor în Maramureş, în general de la oameni ai muntelui, dar şi de la autorităţi locale, ce au constatat că, la final, nu au câştigat aproape nimic, decât două-trei locuri de muncă./Glasul Maramuresului,

http://www.glasul.ro/main.php?show=45&lang=ro&name=#O_microhidrocentrala_a_distrus_drumul_GrosiBotiza