Revista presei locale


Bechet: Dezbatere publică despre Centrala Nucleară de la Kozlodui



Yüklə 0,73 Mb.
səhifə46/50
tarix07.05.2018
ölçüsü0,73 Mb.
#50263
1   ...   42   43   44   45   46   47   48   49   50

Bechet: Dezbatere publică despre Centrala Nucleară de la Kozlodui


Bulgarii vor să construiască o instalaţie pentru tratarea deşeurilor

În localitatea doljeană Bechet a avut loc ieri o audiere publică, la care au participat atât localnici, cât şi reprezentanţi ai Bulgariei şi României. Scopul întâlnirii a fost prezentarea construirii unei “Instalaţii pentru tratarea şi condiţionarea deşeurilor radiocative cu un factor ridicat de reducere a volumului la Centrala Nucleară de la Kozlodui”. În sală s-au aflat reprezentanţi ai ministerelor Mediului din Bulgaria şi România, ai Centralei Nuclelare de la Kozlodui, ai Consiliului Judeţean şi ai Prefecturii Dolj, dar şi localnici. Aceştia din urmă, puţini la număr, au ascultat prezentarea investiţiei menite să reducă volumul deşeurilor radioactive de activitate joasă şi medie şi aducerea acestora într-o formă corespunzătoare unei depozitări pe termen lung. Vorbitorii au încercat să îi convingă pe localnici, vreme de două ore, că ridicarea instalaţiei nu va presupune niciun risc pentru populaţia care locuieşte în zona de activitate a acesteia. Avem monitorizate calitatea aerului şi a apei, de asemenea a radioactivităţii în zonă. În ultimii trei ani nu au fost înregistrate valori radioactive peste limitele normale.

A spus Ekaterina Tudorova, unul dintre vorbitori

Propunerea de investiţie este finanţată de Fondul Internaţional de sprijin pentru dezafectarea unităţilor 1-4 de la Centrala Nucleară Kozlodui, gestionat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. După alte două intervenţii în care partea bulgară a prezentat cum a putut mai bine investiţia, localnicii au avut câteva întrebări.

Deşeurile care se vor trata sunt doar din centrală sau provin şi din afara?

S-a interesat Ion Ghioca

Prevedem să prelucrăm deşeuri care sunt numai din Kozlodui, care vor rezulta din dezafectarea reactoarelor 1-4.
Florea Dragoş a vrut să ştie cine se face responsabil în cazul unui accident nedorit, de altfel, de nimeni.

Există un plan de avarii, în care sunt examinate toate tipurile de avarii. Avem o structură echipa de avarii. În apariţia unei asemenea situaţii, inginerul de gardă este cel responsabil direct. La activarea planului de avarii, în mod suplimentar vine o echipă de experţi. Răspunderea se poartă de către Centrală, adică de partea bulgară.

Au răspuns iniţiatorii proiectului

La întâlnire au participat şi mai mulţi primari din zonă: Gheorghe Oprescu - Ostroveni, Eugen Safta - Sadova, şi Gică Ionele - Bechet.

Primarul comunei Ostroveni, Gheorghe Oprescu, susţine că prezentarea a fost una destul de convingătoare.

Dacă lucrurile se vor petrece exact aşa ca în proiect, este bine. Am înţeles că au tehnică performantă. Rămâne însă de văzut dacă de la vorbe la fapte nu este diferenţă.

A afirmat gospodarul-şef de la Ostroveni

La final, oamenii au plecat mai mult sau mai puţin lămuriţi.

O femeie spunea în drum spre maşină:

Mie tot nu îmi explicară de ce mi se ard roşiile în grădină! (Ediție Specială - Petre Cojocaru ,16 octombrie 2013,00:18)


Un nou sezon al scandalurilor din Parâng / În timp ce cabanierii se reclamă reciproc pentru sursa de apă, rahatul se scurge prin pădure


Fără îndoială, anul acesta s-a scurs mai puţin rahat prin pădurea Parângului. Aceasta doar pentru că au fost mai puţini turişti, uneori chiar deloc, în staţiune. Este de notorietate şi nu mai reprezin­tă un secret nici pentru Garda de Mediu Hunedoara că doar jumătate din cabanele din Parâng sau Straja au fosă septică, celelalte îşi varsă apa uzată şi dejecţiile direct între sânii naturii.  În Parâng, şi anul acesta şi anul trecut, cabanierii au avut mari divergenţe şi scandaluri. Nu deversarea dejecţiilor a fost problema, ci apa potabilă. Unii dintre cabanierii din zona UNEFS, cei situaţi mai jos, spre telescaun, au trecut iarna cu robinetele mai mult oprite, iar turiştii au fost furioşi deoarece apa din bazinul de captare nu ajungea şi la ei. S-a dovedit atunci că existau branşări ilegale de apă la sistemul UNEFS. Branşările ilegale nu constituiau o noutate. Cei mai mulţi cabanieri sunt branşaţi ilegal şi pentru că nu există altă posibilitate. Probabil dacă nu ar exista aceste branşări ilegale nu ar mai funcţiona nicio cabană din Parâng, dar problema este că unele dintre aceste branşări au periclitat activitatea altora. S-a ajuns astfel la sesizări către Administraţia Bazinală de Apă Jiu Craiova, verificări în teren şi sigilarea unor branşamente. Zoltan Toth, director CSŞ Petroşani, şi Milu Vladislav au fost arătaţi cu degetul pentru un by-pass care ar fi cauzat probleme altor cabane.  După desfinţarea acestui by-pass au început să curgă acuzaţii şi din partea celor acuzaţi iniţial. Dl. Milu Vladislav l-a reclamat pe dl. Stelian Zanet că şi-ar fi construit terasa pe bazinul de apă al UNEFS. Astfel, singurul cabanier care anul trecut a făcut tot posibilul pentru a atrage cât mai mulţi turişti în Parâng, organizând diferite şi reuşite evenimente, a ajuns să-şi pună în cap un personaj dubios, care nu are pic de respect pentru Parâng. Să nu uităm că dejecţiile dumnealui se scurg exact printre arborii din Parâng. Doar că dl. Vladislav uită aceste amănunte când face acuzaţii nedrepte la adresa unui adevărat cabanier preocupat de dezvoltarea unui turism sănătos în Parâng, nu a unui speculant care aşteaptă să pice câte un ban din cazări la negru.  Terasa cabanei „La Mario”, proprietatea d-lui Stelian Zanet, este reali­zată lângă bazinul de apă, nicidecum deasupra bazinului. Dl. Milu Vladislav susţine că există riscul contaminării şi îmbolnăvirii a celor ce ar consuma apă din singura sursă de apă potabilă din Parâng, din cauză că sursa ar putea fi contaminată de infiltraţii de la ţevile de canalizare ce trec prin apropierea bazinului, de la cabana „La Mario”. Total fals, având în vedere că aceste ţevi nu se intersectează. În schimb, dl. Milu Vladislav a uitat să menţioneze faptul că ţeava de dejecţii a cabanei sale trece prin căminul de apă potabilă al CSŞ Petroşani, aşa cum se vede şi în fotografiile alăturate. De asemenea, omul uită că bazinul UNEFS nu este singura sursă de apă potabilă. Sunt cel puţin patru surse de apă potabilă înregistrate la ABA Jiu Craiova.

Dl. Milu Vladislav l-a uimit şi pe dl. Zoltan Toth cu tupeul său, după ce şi-a branşat cabana  particulară  tăind ţeava de alimentare cu apă a CSŞ Petroşani, acel by-pass sigilat de Apele Române, realizat fără acordul şi ştirea nimănui.   În prima fotografie se vede îmbinarea rapidă care trece peste o altă ţeavă gri parţial dezvelită. Îmbinarea rapidă reprezintă conexiunea de apă potabilă a CSŞ Petroșani, care urmează a fi reutilizată, iar ţeava gri, parţial vizibilă, este ţeava de evacuare a apei uzate de la cabana d-lui Milu  Vladislav. Cum se vede mai departe în fotografii, conducta gri de dejecţii are capătul de ieşire spre pădure. Aceasta trece chiar pe sub pârtia de sanie a CSŞ Petroşani, apoi se opreşte în pădure. Cât tupeu să ai să-i faci reclamaţie unui cabanier, doar de ciudă că acesta are apă la cabană, când tu faci ilegalităţi pe bandă rulantă? Să nu uităm că dl. Stelian Zanet chiar a igienizat  zona bazinului. Iată deci, a început un nou sezon al scandalurilor apei potabile în Parâng. Construcţia ilegală de cabane, fără autorizaţii, a ajuns să-şi arate şi faţa nevăzută. Autorităţile locale nu au acţionat la timp, atunci când fenomenul a luat amploare. Evident, bazându-se pe micile înţelegeri, racordările la utilităţi s-au realizat haotic, iar acum se întorc exact împotriva cabanierilor şi a turismului din Parâng. Neoferind mai nimic în schimbul taxelor şi impozitelor percepute, Primăria Petroşani a închis ochii faţă de ilegalităţi. Acum, când cabanierii de pe domeniul schiabil se iau de gât, edilii încearcă medierea conflictelor. Dar, practic, nu au nevoie decât de un sistem integrat de apă şi canalizare. Or, momentan, primăria nu le poate oferi acest lucru. Dacă însă cabanierii ar colabora, şi ar găsi soluţii comune, fiecare ar putea să treacă sezonul de iarnă cu bine. Chiar dacă presa ar fi mai săracă cu un subiect destul de rău mirositor… (Ziarul Văii Jiului – Actualitate- Alina PIPAN- 14 oct 2013)



Yüklə 0,73 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   42   43   44   45   46   47   48   49   50




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin