Revista presei locale

O nouă schemă de subvenţionare a energiei verzi

Autorităţile promit subvenţii generoase dacă ne producem necesarul de consum. Persoanele fizice şi micii agenţi economici vor beneficia, de anul viitor, de o schemă de sprijin dacă îşi instalează mici unităţi de producţie de energie regenerabilă (solare, eoliene, microhidrocentrale, biomasă), care să le acopere necesarul de consum. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat normele care încurajează instalarea capacităţilor mici de producţie a energiei verzi, de până la 1 MW pentru eoliene, fotovoltaice şi microhidrocentrale şi de până la 2 MW pentru biomasă şi biogaz. Perioada de sprijin este de 15 ani.

În prezent se lucrează la detaliile de aplicare precum încasarea TVA. Astfel, persoanele fizice nu vor avea nevoie de licenţă şi autorizaţii pentru montarea unităţilor de producţie, dar, probabil, va trebui să se înregistreze ca PFA. Tarifele reglementate pentru energia produsă de consumatori vor fi indexate anual doar cu rata inflaţiei. România s-a angajat ca, la nivelul anului 2020, 24% din consumul de energie electrică să fie asigurat din surse regenerabile, ţintele fiind aproape atinse. (Pandurul – Actualitate- 15 oct 2013)

Râul Olteţ, ecologizat la a VII-a ediţie a Campionatului Mondial de Pituluşu’

Ecologizarea bazinului râului Olteţ în amonte de comuna Polovragi s-a realizat sâmbătă, 12 octombrie 2013, în cadrul celei de-a VII-a ediţii a Campionatului Mondial de Pituluşu’. Acţiunea s-a desfăşurat pe parcursul a şase ore, cei 25 de participanţi strângând 1.400 kg de deşeuri pe o distanţă de circa doi kilometri.

Campionatul Mondial de Pituluşu’ este o acţiune organizată de Clubul Montan White Wolf Baia de Fier. Cea de-a VII-a ediţie s-a desfăşurat pe data de 12 octombrie şi a presupus ecologizarea bazinului râului Olteţ în amonte de comuna Polovragi, pe o distanţă de circa 2 kilometri, incluzând versantul abrupt al cheilor şi lunca râului. „S-au strâns circa 1.400 kg deşeuri din care 2/3 provenite de la populaţia locală şi 1/3 abandonate de turişti în sezonul de vară. Predominant au fost recipiente pentru lichide (PET-uri, doze, sticle), deşeuri menajere, deşeuri de materiale de construcţii, scutece de unică folosinţă pentru copii şi bătrâni. Inconştienţa şi iresponsabilitatea celor care aruncă aceste deşeuri nu au limite atâta timp cât, la fiecare ediţie (în perioada 2009 – 2013) s-au adunat între 1,2 – 2,5 tone gunoaie din perimetre cu statut de zonă turistică şi arie protejată – Sit Natura 2000”, a precizat Gabriel Dan Chiriac, preşedintele Clubului White Wolf Baia de Fier.Eforturile autorităţilor şi ale voluntarilor sunt zadarnice atât timp cât legislaţia protecţiei mediului este deficitară şi nu se aplică cu maximă rigurozitate tuturor celor vinovaţi. Cu toate că sistemul de colectare a gunoaielor în zona Polovragi - Baia de Fier este funcţional, o parte din populaţie, cu apucături arhaice, continuă să creeze depozite ilegale de deşeuri care devin adevărate focare de infecţie şi poluare a mediului înconjurător. Susţinătorii acestei acţiuni de ecologizare au fost: Complex Peştera Muierilor Baia de Fier, Agenţia Happy Turism Bucureşti şi Card Blue Bucureşti.(Gorjeanul – Actualitate-Minodora Sucea- 15 oct 2013)

Proiectele de extindere a rețelelor de apă și canalizare nu bat cu situația din teren

Erori imense girate de ministere și proiecte tehnice ajustate pe parcursul implementării investiției. Proiectele pentru rețelele de apă și canalizare sunt făcute din birou. Așa reiese din faptul că, în teren, lucrurile nu bat cu ceea ce e trecut în proiectele prin care ApaServ Valea Jiului reabilitează/extinde rețelele de apă și canalizare. Familii întregi nu beneficiază de utilități necesare secolului XXI nici măcar atunci când acestea sunt realizate pe fonduri europene, lucru recunoscut și de conducerea ApaServ, care spune însă că greșelile aparțin proiectantului ce a fost plătit de Ministerul Mediului.

Aproximativ zece familii din Petrila, care au casele pe strada Crinului, nu au acces la rețeaua de canalizare, pentru că proiectul implementat de ApaServ i-a ocolit. Oamenii s-au dus și au reclamat situația la primărie, spunând că nu este normal ca pe stânga și pe dreapta să fie canalizare, iar ei să fie ocoliți. ”Este drept că strada pe care locuim se înfundă la un moment dat, dar dacă s-a făcut extindere, de ce nu s-a făcut pentru toți? Am fost și am reclamat lucrul acesta la primărie, s-a vorbit cu ApaServ, dar ni s-a spus că nu se poate introduce și la noi pentru că strada nu este cuprinsă în proiect. Mă întreb cum e posibil, pentru că strada asta este aici de când mă știu, nu a apărut peste noapte”, a precizat  pentru GDD un petrilean de pe strada Crinului, stradă ocolită de canalizare. Directorul ApaServ Valea Jiului, Costel Avram, a precizat miercuri, pentru GDD, că proiectul a fost unul prost, însă susține că greșelile nu aparțin societății pe care o conduce. ”Recunosc, dar nu depinde de mine. Proiectul a fost un proiect prost. Firma câștigătoare a fost desemnată de Ministerul Mediului. Ministerul Mediului a plătit, noi numai am preluat. Sunt greșeli, sperăm că în partea a doua a proiectului care va începe anul viitor să remediem aceste greșeli. Mie ca director general nu îmi convine să mă duc într-o locație în care străzile din jur au toate canalizare și apă și una în centru să nu aibă aceste lucruri. Un lucru pe care l-am rezolvat în Brătianu unde toate străzile aveau canalizare, iar Lucian Blaga nu avea. Am rezolvat împreună cu constructorul și am băgat și acolo, dar nu se mai poate așa. Trebuie să intre în proiectul de bază”, a precizat Avram. Potrivit sursei citate, proiectantul care a întocmit proiectul cu deficiențe nu poate fi tras la răspundere, întrucât acesta a fost desemnat de Ministerul Mediului. Cei ocoliți de rețeaua de canalizare nu au decât să aștepte partea a doua a proiectului implementat de ApaServ, cu speranța că de această dată pe schițele pe care le vor folosi constructorii pentru introducerea țevilor vor fi incluse și locuințele lor.

Omisiunea cu strada Crinului nu este singura în proiectul de extindere a rețelei de apă și canalizare. Greșeli în proiect se înregistrează și la Petroșani unde în timpul execuțiie lucrărilor se constată că sunt case care nu apar în hârtii.

Mai mult, este posibil ca, potrivit unor reprezentanți ai furnizorului de apă și canalizare, proiectanții să nu fi trecut niciodată prin zonele pentru care au proiectat rețelele. (Gazeta de Dimineață- Actualitate-Mihaela MIHAI- 10 oct 2013)

La o săptămână după ampla acţiune ecologică, / Mizeria s-a reîntors fără „contribuţia” turiştilor în albia Maleii!

În urmă cu o săptămână relatam cum zeci de lucrători ai SHI Petroşani ai Apelor Române Jiu-Craiova au curăţat albia pârâului Maleia ca la carte.

 Zeci de saci de pet-uri, cârpe şi ambalaje au fost în câteva ore strânşi şi duşi la groapa de gunoi de la Vulcan. La finalul materialului ne întrebam cât va rezista această curăţenie şi dădeam şi răspunsul: foarte puţin. Din păcate, am avut dreptate. Nu e prima dată când se întâmplă aşa. Din experienţă ştim că meteahna aruncatului mizeriilor în albiile apelor curgătoare sau în zone verzi este mare la unii, nesim­ţirea şi prostia fiind la ea acasă.

La exact o săptămână de la acţiunea ecologică, după cum puteţi constata şi în cele trei imagini surprinse de noi, Maleia, cel puţin pe tronsonul judecătorie - clădirea CEH, este din nou plină de mizerie, în mod special de pet-uri. Cel puţin trei-patru saci se pot strânge numai în această zonă, probabil că alte câteva zeci de saci putând fi „recoltaţi” din amonte şi din aval.

Ca atare, cerem poliţiştilor locali şi funcţionarilor de la mediu să-şi intensifice acţiunile de control, mai ales sâmbăta şi duminica, şi să-i amendeze drastic pe cei care nu păstrează curăţenia. De asemenea, le solicităm consilierilor locali ca, printr-un proiect de hotărâre, să-i oblige pe proprietarii de case să-şi facă curăţenie, periodic, pe albia apei curgătoare, în zonele Maleii din dreptul curţilor şi grădinile dumnealor. Nu de puţine ori s-a constatat că există şi proprietari care preferă să arunce unele gunoaie în albiile pâraielor sau râurilor.

Acum este toamnă, afară a fost frig, deci nu se pot învinui, cum s-a tot întâmplat, turiştii sau petrecăreţii care merg la iarbă verde… Este clar că la murdărirea albiilor participă intens şi unii dintre cei care au case în apropiere de albiile apelor curgătoare.(Ziarul Văii Jiului – Actualitate - Corneliu BRAN-Oct 2013)

Zeci de săteni din Cruşeţ au ieşit la curăţarea canalelor şi rigolelor

Prioritatea numărul 1 a autorităților locale din comuna Crușeț sunt pregătirile pentru sezonul de iarnă, în special evitarea inundațiilor care se produc în mai multe sate din cauza canalelor de scurgere înfundate. Zeci de beneficiari ai ajutorului social muncesc în această perioadă pentru decolmatarea acestor canale, dar și pentru curățirea rigolelor de scurgere. Şi firma care lucrează la sistemul de canalizare profită de vremea frumoasă din această toamnă pentru a continua lucrările.

Pentru că în anii trecuți în mai multe sate din comuna Crușeț au fost probleme din cauza inundațiilor, autoritățile locale s-au gândit să ia măsuri pentru rezolvarea acestei probleme. O comisie s-a deplasat la Crușeț și a stabilit că trebuie decolmatate canalele de scurgere, lucru care se face în această perioadă cu beneficiarii de ajutor social. Satele afectate sunt Urda, Marinești, Slătnești și Văluța. Sunt curățate și rigolele de scurgere. „În primăvara acestui an am adus la Crușeț o comisie de la Prefectură, Consiliul Județean, ISU să constate că în mai multe sate, în special cele care sunt înconjurate de dealuri, ca urmare a precipitațiilor abundente, se produc inundații. Pe cei de la ajutor social i-am mobilizat și pe toate canalele de scurgere, care sunt deja colmatate, taie vegetația lemnoasă și ierboasă, după care o să apelez la un utilaj ca să curățim canalele, ca să preia apele și să prevenim inundațiile din sezonul rece, care din punctul meu de vedere este problema numărul unu. Tot cei de la ajutorul social, pentru că am 118 dosare în plată din care 64 sunt cei care trebuie să-și facă orele de lucru, participă de asemenea la curățirea rigolelor din extravilanul satelor predispuse la inundații”, a declarat Viorel Drăgușin.

Se continuă lucrările la canalizare

Pentru că vremea s-a îmbunătățit, se continuă și lucrările la sistemul de canalizare pe raza comunei Crușeț. „Societatea care a contractat lucrarea la canalizare profită de vremea bună, încât să repunem stația de epurare a apei pluviale, care este pe o distanță de șase kilometri și jumătate și cuprinde două sate, Crușeț și Crușețel”, a precizat primarul din Crușeț. (Pandurul - Comunitate - Alexandra FOLCUŢ- 10 oct 2013)