Revista presei
Yüklə 100,26 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- EVENIMENTUL ZILEI
- Modalitatea de corectare a lucrărilor de la Bacalaureat ar putea fi modificată
- EVALUAREA NAȚIONALĂ 2015. Harta cu cele mai bune 100 licee
- A fost votată ieriarhia participantilor în competiția Liga Profesorilor Excepționali!
- Șeful ISJ Tulcea și două profesoare, trimiși în judecată. Cum modificau cei trei notele la Bac
- ZIARUL FINANCIAR
- GÂNDUL HOTNEWS Draga scoala, te urasc! Despre teme si teoretica vacanta
- EVALUARE NAŢIONALĂ 2015. Luni este programată prima probă. Calendarul examenului
- Agerpres Absolvenții de clasa a VIII-a vor susține luni prima probă a evaluării naționale
DEPARTAMENTUL COMUNICARE ȘI IMAGINE REVISTA PRESEI 22 iunie 2015 Site-uri:
ADEVĂRUL www.adevarul.ro COTIDIANUL www.cotidianul.ro CRONICA ROMÂNĂ http://www.cronicaromana.ro/ CURIERUL NATIONAL http://curierulnational.ro/ PUTEREA http://puterea.ro EVENIMENTUL ZILEI www.evz.ro INCOME MAGAZINE http://incomemagazine.ro/ GÂNDUL www.gandul.info JURNALUL NAŢIONAL www.jurnalul.ro ROMÂNIA LIBERĂ http://www.romanialibera.ro/ ZIARUL FINANCIAR www.zf.ro Click! www.click.ro Libertatea www.libertatea.ro Capital www.capital.ro Hotnews www.hotnews.ro Ring http://www.ziarulring.ro/ Mediafax www.mediafax.ro Agerpres www.agerpres.ro ADEVĂRUL Admitere Liceu 2015. Topul liceelor de elită care îi aşteaptă pe cei mai buni elevi adev.ro/nqb16r Absolvenţii de gimnaziu intră luni în sala de examen pentru prima probă din cadrul Evaluării Naţionale. Dacă o bună parte dintre ei vor lupta pentru promovarea examenului, pentru elevii cu rezultate deosebite la învăţătură, miza acestei veri este obţinerea unui loc la unul dintre liceele de elită din România. În mai puţin de o două săptămâni, în funcţie de notele pe care le obţin la Evaluarea Naţională, elevii trebuie să completeze opţiunile pentru continuarea studiilor. Este momentul în care cei mai buni copii ai generaţiei se vor lupta la sutime pentru un loc în liceele care ştiu cum să şlefuiască talente, pentru rezultate deosebite la olimpiadele naţionale şi internaţionale. Rezultatele Evaluării Naţionale vor fi publicate în ultima zi a lunii iunie, urmând ca în perioada 3-7 iulie, elevii să aleagă specializarea pentru liceu – un moment crucial, care le va contura perspectivele şcolare în următorii patru ani. Însă pe cei mai buni copii ai generaţiei îi aşteaptă câteva licee în România unde s-a format o tradiţie a performanţei. Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Capitală, Liceul Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti (ICHB), Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Iaşi sau Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Sibiu sunt câteva dintre şcolile nelipsite de pe podiumul olimpiadelor naţionale şi al căror nume este purtat şi peste hotare de tinerii de aur ai României, spune expertul în Educaţiei Marian Staş. „Doar vreo 10-15% din licee la nivel naţional pot fi considerate de elită şi aşa este şi normal deoarece esenţele tari se găsesc doar în sticuleţe mici. Avem o întreagă cultură a excelenţei ce se bazează pe talentul copiilor, dar şi pe măiestria şi experienţa profesorilor”, este de părere expertul. Unde învaţă elevii de zece Pe măsura renumelui este şi concurenţa la admitere în cazul acestor licee ale căror elevi culeg laurii olimpiadelor şcolare. De exemplu, clasa cu cele mai mari medii de admitere din România a fost anul trecut la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa, pentru specializarea Matematică-Informatică, cu predare a limbii germane la nivel bilingv. Mai exact, ultima notă medie de admitere în această clasă cu doar 14 locuri a fost 9,88, potrivit datelor Ministerului Educaţiei. Pe locul doi se află Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova, cu o clasă tot cu specializare de Matematică-Informatică însă cu predare a limbii engleze la nivel bilingv, unde ultima medie de intrare a fost 9,85. La aceeaşi specializare s-a intrat cu 9,78 la Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Capitală şi la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa. 9,78 a fost şi ultima medie cu care s-a intrat la clasa de Ştiinţe ale Naturii de la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova şi 9,77 a fost ultima medie pentru clasa de Ştiinţe ale Naturii de la Colegiul Naţional „Sfântul Sava”. La colegiul bucureştean s-a înregistrat şi cea mai mare medie de admitere la o clasă de Filologie, adică 9,56, iar La Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Capitală s-a intrat cu 9,54 la clasa de Ştiinţe Sociale. Exigenţa scoate smântâna din lapte Coordonatorul lotului naţional de olimpici la Matematică, Radu Gologan, arată că succesul acestor şcoli se bazează pe faptul că tinerilor înzestraţi li se impun standarde înalte, pentru a-şi putea atinge adevăratul potenţial. „Are foarte mare importanţă tradiţia liceului, prin faptul că elevii cu talent aleg aceste şcoli pentru continuarea studiului. Un copil, pentru a se dezvolta bine, are nevoie de un colectiv cu atmosferă concurenţuială, chiar dacă există şi excepţii. La liceele de elită elevii trebuie să facă faţă tuturor materiilor, nu sunt iertaţi doar pentru că au performanţe la o anumită disciplină. Toţi avem nevoie de cultură generală şi rezultatul este că la examene obţin note mai mari la toate probele”, a explicat profesorul. Performanţă în pofida sistemului În ciuda performanţelor, aceste şcoli nu beneficiază de vreun regim special din partea sistemului de învăţământ, medaliile de la concursuri fiind doar rezultatul pregătirii suplimentare a elevilor şi a muncii benevole depuse de profesori. „Un olimpic este o mândrie pentru toată şcoala, nu contează cine l-a pregătit. De obicei se intensifică pregătirea pe măsură ce se apropie concursul. Profesorii vin benevol să îi pregătească pe elevi după ore. Am încercat să dezvoltăm un centru de excelenţă împreună cu primăria, ca să îi putem răsplăti şi financiar, dar nu am reuşit”, a explicat Adrian Troie, director adjunct al Colegiului Naţional „Sfântul Sava”. Expertul în Educaţie Marian Staş spune că o soluţie pentru aceste şcoli care depăşesc cu mult performanţele generale ale sistemului de învăţământ ar fi o descentralizare comprehensivă a arhitecturii curriculare. „Cultura de excelenţă se bate cap în cap cu arhitectura curriculară actuală care nu încurajează performanţa, astfel încât profesorii cu rezultate trebuie să facă fel de fel de tertipuri ca elevii lor să poată beneficia de pregătire specială. Acestor şcoli ar trebui să li se permită să-şi dezvolte propriile programe şcolare, adaptabile la talentul fiecărui tânăr în parte”, consideră Marian Staş. Olimpiada Naţională de Limba Engleză 2015 Clasa a XI-a - Colegiul Naţional „Tudor Vianu” Bucureşti - premiul I Clasa a XI-a - Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu” Oradea - premiul II Clasa a XI-a - Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu” Brăila - premiul III Clasa a X-a - Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” Bucureşti - premiul I Clasa a X-a - Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” Suceava - premiul II Clasa a X-a - Colegiul Naţional „Mihai Viteazu” Bucureşti - premiul III Clasa a XI-a - Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Satu Mare - premiul I Clasa a XI-a - Liceul Teoretic Călăraşi - premiul II Clasa a XI-a - Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” Sibiu - premiul III Clasa a XII-a - Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” Bucureşti - premiul I Clasa a XII-a - Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Satu Mare - premiul II Clasa a XII-a - Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu” Oradea - premiul III Olimpiada Naţională de Limba şi Literatura Română 2015 Clasa a XI-a - Colegiul Naţional „Spiru Haret” Târgu Jiu - premiul I Clasa a XI-a - Colegiul Naţional „Gh. M. Murgoci” Brăila - premiul II Clasa a XI-a - Colegiul Naţional „Sfântul Sava” Bucureşti - premiul III Clasa a X-a - Colegiul Naţional Iaşi - premiul I Clasa a X-a - Colegiul Naţional „B.P. Haşdeu” Buzău - premiul II Clasa a X-a - Colegiul Naţional „Barbu Ştirbei” Călăraşi - premiul III Clasa a XI-a - Colegiul Naţional „Mihai ViteazuL” Ploieşti - premiul I Clasa a XI-a - Colegiul Naţional „Silvania” Zalău - premiul II Clasa a XI-a - Colegiul Naţional „Sfântul Sava” Bucureşti - premiul III Clasa a XII-a - Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” Cluj-Napoca Clasa a XII-a - Colegiul Naţional „Nicu Gane” Fălticeni, Suceava Clasa a XII-a - Liceul Teoretic „I.L. Caragiale” Moreni, Dâmboviţa Olimpiada Naţională de Istorie 2015 Clasa a IX-a - Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” Bucureşti - premiul I Clasa a IX-a - Colegiul Naţional „Ferdinand I” Bacău - premiul II Clasa a IX-a - Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” Craiova - premiul III Clasa a X-a - Colegiul Naţional „Moise Nicoară” Arad - premiul I Clasa a X-a - Colegiul Naţional „Silvania” Zalău - premiul II Clasa a X-a - Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani - premiul III Clasa a XI-a - Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” Bucureşti - premiul I Clasa a XI-a - Liceul Teoretic „Dan Barbilian” Câmpulung - premiul II Clasa a XI-a - Colegiul Naţional „Dragoş Vodă” Câmpulung Moldovenesc - premiul III Clasa a XII-a - Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” Dej - premiul I Clasa a XII-a - Colegiul Naţional „I.L. Caragiale” Ploieşti - premiul II Clasa a XII-a - Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan” Alba Iulia - premiul III Olimpiada Naţională de Informatică 2015 Clasa a IX-a - Colegiul Naţional „Dinicu Golescu” Câmpulung, Argeş - premiul I Clasa a IX-a - Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu” Brăila - premiul II Clasa a IX-a - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” - premiul III Clasa a X-a - Liceu Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti - premiul I Clasa a X-a - Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” Vaslui - premiul II Clasa a X-a - Liceu Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti - premiul III Clasa a XI-a - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” Bucureşti - premiul I Clasa a XI-a - Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu” Târgu Jiu - premiul II Clasa a XI-a - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” Bucureşti - premiul III Clasa a XII-a - Liceu Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti - premiul I Clasa a XII-a - Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” Bistriţa - premiul II Clasa a XII-a - Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” Craiova - premiul III Olimpiada Naţională de Matematică 2015 Clasa a IX-a - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” Bucureşti - premiul I Clasa a IX-a - Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani - premiul II Clasa a IX-a - Liceu Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti - premiul III Clasa a X-a - Liceu Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti - premiul I Clasa a X-a - Colegiul Naţional Iaşi - premiul II Clasa a X-a - Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” Bucureşti - premiul III Clasa a XI-a - Liceu Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti - premiul I Clasa a XI-a - Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” Iaşi - premiul II Clasa a XI-a - Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari” Râmnicu Vâlcea - premiul III Clasa a XII-a - Liceu Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti - premiul I Clasa a XII-a - Liceu Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti - premiul II Clasa a XII-a - Colegiul Naţional „Ienăchită Văcărescu” Târgovişte - premiul III Olimpiada Naţională de Fizică 2015 Clasa a IX-a - Colegiul Naţional „Ienăchiţă Văcărescu” Târgovişte - premiul I Clasa a IX-a - Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” Sibiu - premiul II Clasa a IX-a - Liceul Teoretic Baptist „Emanuel” Oradea - premiul III Clasa a X-a - Liceu Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti - premiul I Clasa a X-a - Liceu Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti - premiul II Clasa a X-a - Liceul Teoretic „Grigore Moisil” Timişoara - premiul III Clasa a XI-a - Liceu Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti - premiul I Clasa a XI-a - Liceu Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti - premiul II Clasa a XI-a - Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” Bucureşti - premiul III Clasa a XII-a - Colegiul Naţional „Petru Rareş” Piatra Neamţ - premiul I Clasa a XII-a - Liceu Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti - premiul II Clasa a XII-a - Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” Iaşi - premiul III Olimpiada Naţională de Chimie 2015 Clasa a IX-a - Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” Iaşi - premiul I Clasa a IX-a - Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” Iaşi - premiul II Clasa a IX-a - Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” Craiova - premiul III Clasa a X-a - Colegiul Naţional „Spiru Haret” Galaţi - premiul I Clasa a X-a - Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” Constanţa - premiul II Clasa a X-a - Colegiul Naţional „Gheorghe Vrănceanu” - premiul III Clasa a XI-a - Colegiul Naţional „Vasile Alexcsandri” Galaţi - premiul I Clasa a XI-a -Liceu Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti - premiul II Clasa a XI-a - Liceu Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti - premiul III Clasa a XII-a - Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu” Târgu Jiu - premiul I Clasa a XII-a - Colegiul Naţional „Sfântul Sava” Bucureşti - premiul II Clasa a XII-a - Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” Ploieşti - premiul III Articolul de lege privind înscrierea la ora de Religie a fost promulgat de preşedintele Klaus Iohannis adev.ro/nqan1i Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea actului normativ pentru modificarea art. 18 din Legea Educaţiei, care prevede că înscrierea la orele de religie se va face pe bază de cerere. Plenul Senatului (camera decizonală) a votat în data de 18 mai varianta finală a articolului de lege privind ora de Religie, care are următorul cuprins: "Înscrierea sau reînscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor. Schimbarea acestei opţiuni sau retragerea se face tot prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelului legal instituit pentru elevul minor. Situaţia şcolară se încheie, după caz, cu sau fără disciplina Religie". Astfel, deputaţii au pus în acord Legea Educaţiei cu decizia Curţii Constituţionale, care a hotărât în data de 12 noiembrie anul trecut că depunerea de cereri de retragere de la Religie este neconstituţională.Părinţii care au vrut ca elevii să continue să studieze această materie au depus în luna martie cereri de înscriere la ora de Religie. Cronologia evenimentelor privind ora de Religie În data de 12 noiembrie 2014, Curtea Constituţională a Rmâniei (CCR) a luat o decizie istorică prin care a schimbat modalitatea de înscriere la ora de Religie. Judecătorii CCR au hotărât că este neconstituţional să se depună cerere de retragere de la Religie, fiind mai corect, în schimb, ca înscrierea să nu se mai facă din oficiu, ci ca elevii care doresc să urmeze aceste ore să depună solicitare de înscriere la Religie. Decizia a fost câştigată în instaţă de către un profesor din Buzău, Emil Moise, care a depus plângere la CCR în privinţa orei de Religie. Pe 23 ianuarie 2015, decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial, moment în care a devenit oficial valabilă, însă Ministerul Educaţiei nu a pus-o în vigoare decât abia în luna martie, când le-a cerut părinţilor care doresc ca elevii să urmeze Religia să depună cerere în acest sens. În urma unei campanii mediatice de amploare realizată de Patriarhie, peste 90% din părinţi au depus cererile de participare. Între timp, Patriarhia a trimis şi o scrisoare către deputaţii din Comisia pentru Învăţământ în care recomanda ca înscrierea să se facă pe un ciclu de învăţământ, nu pe un an şcolar. Cererea Patriarhiei nu a fost, însă, adoptată în varianta finală votată în plenul Senatului pe 18 mai Cum a ajuns Darwin „persona non grata“ în şcolile româneşti adev.ro/nq9bfa De la scoaterea din programa şcolară obligatorie, în 2007, evoluţionismul apare accidental prin orele de biologie. Cu majoritatea şcolilor optând pentru cursuri de religie, fie ele şi opţionale, unii profesori se află în dilemă: să le explice elevilor că se trag din maimuţe sau să-i menajeze, protejându-le astfel educaţia religioasă? Pe 10 iunie 2015, 19 ONG-uri trimiteau o scrisoare deschisă către miniştrii Educaţiei şi Sănătăţii. Semnatarii, printre care se numărau organizaţii non-guvernamentale ce militează pentru valorile creştine, grupuri pentru protejarea familiei tradiţionale şi asociaţii implicate în lupta anti-SIDA cereau autorităţilor să facă tot ce le stă în putinţă pentru a promova în şcoli abstinenţa până la căsătorie, ca fiind „cel mai bun lucru pentru sănătatea copiilor“. Reacţia acestui grup de ONG-uri venea în condiţiile în care în mass-media apăruseră primele ştiri despre posibila introducere obligatorie în şcoală a orelor de „Educaţie sanitară“, de la clasa I şi până la a XII-a. Scrisoarea a divizat opinia publică în două categorii: pro şi contra orelor de religie în şcoală, cu o masă de oameni militând pentru impunerea valorilor tradiţionale, creştine, şi un alt grup militând pentru deschiderea către necesităţile vremurilor actuale. În vâltoarea dezbaterilor, ceva a scăpat abia pomenit. Recitind textul trimis pe 10 iunie, descoperim o sintagmă care reapare periodic în conţinutul epistolei: „date ştiinţifice“. Semnatarii invocă ramuri generale, precum biologia şi medicina, dar şi discipline bine delimitate, „domeniul dezvoltării creierului la adolescenţi, biochimia ataşării, histologia“. Exemplele invocate nu sunt însoţite, din păcate, de nicio sursă bibliografică, dar numai apariţia unor astfel de referinţe critice în context este cel puţin neobişnuită. Stranie, chiar. Mai ales atunci când, în acelaşi text amintit, printre învălmăşeala referinţelor ştiinţifice de pretutindeni, semnatarii nu uită să tragă un picior în gură, aşa, în goana scriiturii, întregului concept de „ereditate“. Reacţia nu este una de neînţeles. În discursul religios, unul construit în jurul conceptului de fiinţă atotputernică, atotştiutoare, existentă prin sine însăşi, ereditatea pare o erezie. Nu are sens, nu se potriveşte, nu explică nimic. Iar doctrina ce preia ereditatea ca o noţiune fundamentală, evoluţionismul, este văzut la graniţa cu ateismul. Intraţi, bunăoară, pe site-ul www.crestinortodox.ro, şi îndrăzniţi să daţi o căutare folosind acest concept: „evoluţionism“. Vă veţi convinge. Două modele Pornind din acest punct, scrisoarea amintită la început, indiferent de conţinutul ideilor amintite, deschide o dezbatere. Vrem, nu vrem, evoluţionismul este o doctrină ştiinţifică respectabilă, care, deşi nu lipsită de contradicţii şi neclarităţi, este considerată „principiul unificator al biologiei“. Mai mult, fiind o ramură ştiinţifică adoptată, operează cu triada specifică oricărui proces de cunoaştere: cauză, efect, experiment. Aceste trei caracteristici stau la baza oricărui proces de predare şi învăţare în şcoli a unei discipline ştiinţifice. Aşa ne sunt educaţi copiii. Să înţeleagă viaţa prin deducţii logice, pornind de la elemente pe care, în urma calculului şi a eliminărilor progresive, le consideră veridice. Când protestează împotriva înfiinţării unor cursuri şcolare obligatorii de „Educaţie sanitară“, semnatarii scrisorii deschise par a se delimita tocmai de acest model ştiinţific de predare. În locul procesului de deducţie, aleg o valoare morală dată, indiscutabilă, indiferent că aceasta face parte din doctrina creştină sau din orice altă sursă de acest fel. Întâmplarea a făcut ca, la câteva zile de la citirea acelei scrisori, să mă reîntâlnesc, într-o scurtă vizită acasă, la Târgu-Mureş, la părinţi, cu o prietenă din copilărie. Ana Lungu (34 de ani) a urmat un profil pedagogic, devenind astăzi profesoară de chimie şi biologie la ciclul de învăţământ gimnazial. Ana mi-a povestit ce probleme are un dascăl pentru a le oferi elevilor fundaţiile oricărei discipline ştiinţifice, dacă tinerii au fost învăţaţi, anterior, că „totul vine de la Dumnezeu“. Orice noţiune de bază a unei ştiinţe devenea imposibil de explicat, iar întregi discipline îşi pierdeau sensul, inclusiv însăşi noţiunea „de viaţă“. Acest text porneşte de la acea discuţie cu Ana. Şi de la o întrebare: cum pot înţelege elevii distincţia dintre ştiinţă şi credinţă religioasă, dacă nu au la îndemână cel mai de preţ instrument: îndoiala? Un impas ignorat Când băiatul meu avea 3 ani şi jumătate, un preot a făcut câteva vizite la grădiniţă. Discursurile acestuia, completate cu sfaturile şi cuvintele educatoarelor, au avut un impact aproape imediat. E haios să auzi un copil atât de mic spunându-şi rugăciunea în fiecare seară, înainte de culcare. O rosteşte cu intonaţie, ca pe o poezie, râzând la anumite cuvinte care i se par simpatice. Băiatul meu, bunăoară, se prăpădea de râs când ajungea la partea cu „de ispita celui rău“. Problema este că doamnele de la grădiniţă nu aveau acelaşi simţ al umorului. I-au atras atenţia să zică rugăciunea „frumos“. Drept pentru care, din acea zi, rugăciunile erau rostite pe un ton grav, evident forţat. Într-una dintre aceste seri, chiar după încheierea rugăciunii, am fost întrebat când a apărut planeta pe care locuieşte Dumnezeu. Întâmplarea face că fii-miu era pasionat de atlase de tot felul şi-mi cerea să-i citesc câteva pagini, în fiecare seară, înainte de culcare. Şi tot ce aflase de acolo se bătea cap în cap cu ceea ce îi spusese preotul chemat la grădiniţă. Este uşor de intuit confuzia care macină procesul de înţelegere al unui copil, în astfel de cazuri. Problema apare atunci când o astfel de confuzie este subapreciată. Mai ales în cazul copiilor înscrişi la grădiniţă sau al şcolarilor din primul ciclu de învăţământ, ştiinţa şi religia sunt predate cu aceeaşi intensitate, respectând parcă un principiu nescris, foarte la modă astăzi, enunţat de omul de ştiinţă american Stephen Jay Gould: „Cele două sunt tradiţii de gândire independente, care nu au nevoie să se contrazică reciproc“. Sună grozav, într-adevăr, dar nu întotdeauna e aşa. Există multe sentinţe religioase care nu numai că sunt „independente“ de principiile ştiinţifice, dar de-a dreptul incompatibilie. Dacă cineva mă întreabă cum a luat naştere Universul, sunt pus în faţa unei alegeri: fie adopt ideea unui Big Bang, fie reiau ideea creaţiei unei fiinţe atotputernice. Fie ignor o serie de valori ştiinţifice în care cred, fie îl pot face pe celălalt măcar să se îndoiască de propriile credinţe. Acum, mutaţi acest impas în mintea unui copil. CURIERUL NATIONAL PUTEREA EVENIMENTUL ZILEIEVALUAREA NAŢIONALĂ. Ce nu ai voie să faci în sala de examenhttp://www.evz.ro/ce-nu-ai-voie-sa-faci-maine-in-sala-de-examen-la-evaluarea-nationala.html 22 iunie este ziua în care se dă startul la examenele din cadrul Evaluării Naționale. Prima probă este la Limba română. Ca să nu piardă dreptul de a da examenul, elevii trebuie să respecte anumite reguli. Profesorii nu au voie să primească „mese” de la candidaţi. Tot examentul este supravegheat video şi audio şi este înregistrat. Prima probă din Evaluarea Naţională este cea de la Limba română. Elevii aparţinând minorităţilor naţionale vor susţine evaluarea la limba maternă pe 23 iunie. Proba la Matematică va fi susţinută pe 24 iunie, iar rezultatele vor fi afişate pe 26 iunie, până la ora 16.00. În aceeaşi zi, în intervalul 16.00-20.00, se vor depune contestaţiile, care vor fi rezolvate în perioada 27-29 iunie. Rezultatele finale după contestaţii vor fi afişate pe 30 iunie. Admiterea în învăţământul liceal se va face pe baza calculului mediei ponderate între media generală la evaluarea naţională susţinută de elevii clasei a VIII-a (75%) şi media generală de absolvire a claselor V-VIII (25%). Elevii vor putea completa fişele de înscriere pentru licee, împreună cu părinţii şi asistaţi de diriginţii claselor a VIII-a, în perioada 3-7 iulie. Fişele vor fi verificate de părinţi în perioada 4-8 iulie. Prima repartizare computerizată în învăţământul liceal de stat a absolvenţilor clasei a VIII-a se va face pe 14 iulie. Comportamentul în sala de examinare Candidaţii vor intra în sala de examinare cel târziu la ora 8.30, după predarea materialelor ce nu sunt permise a fi introduse de către candidaţi în sala de examen (orice ar putea să îi inspire- cărţi, dicţionare, telefoane, tablete etc.). Proba începe la ora 9.00, moment în care se deschid plicurile sigilate care conțin varianta de subiecte multiplicată, în fiecare sală în care se susține examenul. Durata probei scrise este de 120 de minute din momentul primirii subiectelor de către fiecare elev. Candidatul care nu se află în sala de examen în momentul distribuirii subiectelor pierde dreptul de participare la sesiunea de examen. După începerea predării lucrărilor de către candidaţi spre asistenţi, se va avea în vedere ca până la predarea ultimei lucrări să fie prezenţi în sală cel puţin trei candidaţi. Pentru prevenirea fraudei sau tentativei de fraudă, se va ţine evidenţa asupra distribuirii ciornelor către candidaţi. Ciornele se strâng separat de lucrările candidaţilor. Candidaţii care predau lucrarea cu mai mult de o jumătate de oră înainte de expirarea timpului maxim prevăzut nu au dreptul să păstreze subiectul de examen, predându-l asistenţilor o dată cu lucrarea scrisă şi ciornele. La expirarea timpului maxim ( 2 ore) candidaţii au dreptul să păstreze subiectul de examen. Membrii comisiilor nu au dreptul să facă publice subiectele decât după expirarea timpului maxim de lucru. În cazul eliminării din examen a unui candidat se completează procesul verbal de eliminare şi, pe lucrarea candidatului, preşedintele CEx - singurul cu drept să decidă eliminarea - va trece nota 1 (unu) cu cerneală roşie şi semnează. Profesorii nu au voie să primească „mese” de la elevi Se interzice cu desavârşire colectarea sau favorizarea acţiunii de colectare a unor fonduri materiale sau băneşti de la elevi, de la părinţii acestora sau de la orice persoană care are rude în rândul elevilor, fonduri care au ca destinaţie asigurarea meselor sau a altor beneficii pentru membrii comisiilor din unităţile de învăţământ sau din centrele zonale de evaluare. Mai adăugăm că fiecare sală de examen are instalată aparatură audio-video de înregistrare, dispusă astfel încât să asigure vizibilitatea tuturor candidaților și imaginea să nu poată fi obturată de prezența persoanelor prezente în sala de examen.
„Am propus ministrului Câmpeanu, joi, în spiritul corectitudinii depline, să avem rezultate la Bacalaureat conforme cu pregătirea absolvenţilor de liceu certificate prin corectura tezelor în alte judeţe”, a spus, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Iaşi, Vasile Şalaru, secretar de stat pe probleme de Învăţământ Preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei, informează www.agerpres.ro. Şalaru explicat că lucrările scrise de elevii care susţin Bacalaureatul ar putea fi strânse la nivelul centrului judeţean şi trimise, ulterior, cu Jandarmeria într-un alt judeţ, la fel cum se întâmplă şi la examenul de titularizare al profesorilor. Repartizarea lucrărilor ce urmează să fie corectate s-ar putea face prin tragere la sorţi, astfel încât nimeni să nu ştie în prealabil unde şi de către cine urmează a fi corectate.
Pe 23 iunie are loc proba la limba şi literatura maternă, îar pe 24 iunie are loc ultima probă de la Evaluare Naţională 2015, cea de matematică. Rezultatele vor fi afişate în 26 iunie, până la ora 16.00, urmând ca în aceeaşi zi, între orele 16.00 - 20.00, să fie depuse contestaţiile, conform calendarului de desfăşurare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2014-2015, publicat de Ministerul Educaţiei. În perioada 27 - 29 iunie vor fi rezolvate contestaţiile depuse de candidaţi, iar în 30 iunie, vor fi afişate rezultatele finale după contestaţii.
1. COLEGIUL NATIONAL „SFANTUL SAVA” BUCURESTI – 9.35 2. COLEGIUL „NATIONAL” IASI – 9.34 3. COLEGIUL NATIONAL „FRATII BUZESTI” CRAIOVA – 9.32 4. COLEGIUL NATIONAL „EMIL RACOVITA” CLUJ-NAPOCA – 9.26 5. COLEGIUL NATIONAL „ANDREI SAGUNA” BRASOV – 9.17 6. COLEGIUL NATIONAL „VASILE ALECSANDRI” GALATI – 9.17 7. COLEGIUL NATIONAL „B. P. HASDEU” BUZAU – 9.16 8. COLEGIUL „COSTACHE NEGRUZZI” IASI – 9.12 9. COLEGIUL NATIONAL „MIRCEA CEL BATRAN” CONSTANTA – 9.12 10. COLEGIUL NATIONAL „GHEORGHE LAZAR” BUCURESTI – 9.12 11. COLEGIUL NATIONAL „MIHAI VITEAZUL” BUCURESTI – 9.11 12. LICEUL TEORETIC „NICOLAE BALCESCU” CLUJ-NAPOCA – 9.07 13. COLEGIUL NATIONAL DE INFORMATICA „TUDOR VIANU” BUCURESTI – 9.06 14. COLEGIU NATIONAL „G. VRANCEANU” BACAU – 9.03 15. COLEGIUL NATIONAL „EMIL RACOVITA” IASI – 9.01 16. COLEGIUL NATIONAL BILINGV „GEORGE COSBUC” BUCURESTI – 8.99 17. LICEUL TEORETIC „OVIDIUS” CONSTANTA – 8.98 18. LICEUL TEORETIC „AVRAM IANCU” CLUJ-NAPOCA – 8.97 19. COLEGIUL NATIONAL „UNIREA” FOCSANI – 8.96 20. COLEGIUL NATIONAL „GH. M. MURGOCI” BRAILA – 8.95 21. COLEGIUL NATIONAL „CAROL I” CRAIOVA – 8.94 22. COLEGIUL NATIONAL „GHEORGHE SINCAI” BUCURESTI – 8.92 23. COLEGIUL NATIONAL „GHEORGHE SINCAI” BAIA MARE – 8.90 24. COLEGIUL NATIONAL „ECATERINA TEODOROIU” TG-JIU – 8.87 25. LICEUL TEORETIC GHEORGHE SINCAI CLUJ NAPOCA – 8.86 26. LICEUL TEORETIC „MIHAIL KOGALNICEANU” VASLUI – 8.82 27. COLEGIUL NATIONAL „GH.LAZAR” SIBIU – 8.81 28. COLEGIUL NATIONAL „MIHAI EMINESCU” IASI – 8.79 29. COLEGIUL NATIONAL „DR. IOAN MESOTA” BRASOV – 8.78 30. COLEGIUL NATIONAL „PETRU RARES” PIATRA NEAMT – 8.77 31. COLEGIUL NATIONAL DE INFORMATICA MATEI BASARAB RAMNICU VALCEA – 8.75 32. COLEGIUL NATIONAL LICEAL „ZINCA GOLESCU” PITESTI – 8.73 33. COLEGIUL NATIONAL „SAMUEL VON BRUKENTHAL” SIBIU – 8.71 34. COLEGIUL NATIONAL „PETRU RARES” SUCEAVA – 8.68 35. LICEUL „GRIGORE MOISIL” TIMISOARA – 8.68 36. COLEGIUL NATIONAL „ION LUCA CARAGIALE” PLOIESTI – 8.66 37. COLEGIUL NATIONAL „COSTACHE NEGRI” GALATI – 8.65 38. LICEUL TEORETIC „GRIGORE MOISIL” BUCURESTI – 8.64 39. LICEUL TEORETIC „TRAIAN” CONSTANTA – 8.64 40. COLEGIUL NATIONAL „I.C. BRATIANU” PITESTI – 8.62 41. COLEGIUL NATIONAL „STEFAN CEL MARE” TARGU NEAMT – 8.62 42. COLEGIUL NATIONAL „SPIRU HARET” BUCURESTI – 8.61 43. COLEGIUL NATIONAL „NICOLAE BALCESCU” BRAILA – 8.60 44. LICEUL DE INFORMATICA „GRIGORE MOISIL” IASI – 8.60 45. COLEGIUL NATIONAL „ALEXANDRU IOAN CUZA” PLOIESTI – 8.60 46. COLEGIUL NATIONAL „O.GOGA” SIBIU – 8.59 47. COLEGIUL NATIONAL „ELENA CUZA” CRAIOVA – 8.59 48. COLEGIUL NATIONAL „STEFAN CEL MARE” SUCEAVA – 8.59 49. COLEGIUL NATIONAL „M.KOGALNICEANU” GALATI – 8.59 50. COLEGIUL NATIONAL „EMANUIL GOJDU” ORADEA – 8.55 51. COLEGIUL NATIONAL „NICOLAE GRIGORESCU” CAMPINA – 8.55 52. COLEGIUL NATIONAL DE INFORMATICA „GRIGORE MOISIL” BRASOV – 8.55 53. COLEGIUL NATIONAL „IENACHITA VACARESCU” TARGOVISTE – 8.55 54. COLEGIUL NATIONAL „CANTEMIR VODA” BUCURESTI – 8.55 55. COLEGIUL NATIONAL „MIHAI EMINESCU” BOTOSANI – 8.54 56. COLEGIUL NATIONAL „HOREA CLOSCA SI CRISAN” ALBA IULIA – 8.54 57. COLEGIUL NATIONAL „EUDOXIU HURMUZACHI” RADAUTI – 8.54 58. COLEGIUL NATIONAL „ION CREANGA” BUCURESTI – 8.54 59. COLEGIUL ECONOMIC „VIRGIL MADGEARU” BUCURESTI – 8.53 60. COLEGIUL NATIONAL „AL. I. CUZA” FOCSANI – 8.53 61. COLEGIUL NATIONAL „UNIREA” TG MURES – 8.52 62. LICEUL TEORETIC „VASILE ALECSANDRI” IASI – 8.52 63. COLEGIUL NATIONAL”VASILE ALECSANDRI” BACAU – 8.51 64. COLEGIUL NATIONAL „MIHAI VITEAZUL” PLOIESTI – 8.50 65. COLEGIUL NATIONAL BANATEAN TIMISOARA – 8.46 66. COLEGIUL NATIONAL „SILVANIA” ZALAU – 8.45 67. COLEGIUL NATIONAL „DECEBAL” DEVA – 8.45 68. LICEUL TEORETIC „MIHAI EMINESCU” PETROSANI – 8.45 69. COLEGIUL NATIONAL „C.DIACONOVICI LOGA”TIMISOARA – 8.45 70. LICEUL PEDAGOGIC „CARMEN SYLVA” TIMISOARA – 8.45 71. LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL „BETEL” ORADEA – 8.43 72. LICEUL TEOLOGIC ADVENTIST „STEFAN DEMETRESCU” BUCURESTI – 8.43 73. COLEGIUL NATIONAL „TUDOR VLADIMIRESCU” TG-JIU – 8.40 74. COLEGIUL NATIONAL „MATEI BASARAB” BUCURESTI – 8.40 75. COLEGIUL NATIONAL „MIHAI VITEAZUL” TURDA – 8.39 76. COLEGIUL NATIONAL „GHEORGHE ROSCA CODREANU” BIRLAD – 8.38 77. COLEGIUL NATIONAL „VASILE LUCACIU” BAIA MARE – 8.38 78. LICEUL TEORETIC „LUCIAN BLAGA” CLUJ-NAPOCA – 8.38 79. LICEUL TEORETIC „NICOLAE IORGA” BRAILA – 8.37 80. COLEGIUL NATIONAL „MOISE NICOARA” ARAD – 8.35 81. LICEUL TEORETIC „GRIGORE MOISIL” TULCEA – 8.33 82. COLEGIUL NATIONAL „STEFAN VELOVAN” CRAIOVA – 8.33 83. COLEGIUL NATIONAL „FERDINAND I” BACAU – 8.33 84. COLEGIUL NATIONAL „UNIREA” BRASOV – 8.32 85. COLEGIUL NATIONAL „MIRCEA CEL BATRIN” RAMNICU VALCEA – 8.32 86. LICEUL PEDAGOGIC „DIMITRIE TICHINDEAL” ARAD – 8.31 87. COLEGIUL NATIONAL „ALEXANDRU LAHOVARI” RAMNICU VALCEA – 8.29 88. LICEUL TEORETIC „BOLYAI FARKAS” TG MURES – 8.29 89. LICEUL TEORETIC „GARABET IBRAILEANU” IASI – 8.29 90. COLEGIUL NATIONAL „GEORGE COSBUC” MOTRU – 8.28 91. COLEGIUL NATIONAL „NICHITA STANESCU” PLOIESTI – 8.28 92. LICEUL DE INFORMATICA „TIBERIU POPOVICIU” CLUJ-NAPOCA – 8.28 93. COLEGIUL NATIONAL „SPIRU HARET” TG-JIU – 8.27 94. COLEGIUL NATIONAL „VLAICU VODA” CURTEA DE ARGES – 8.27 95. LICEUL TEORETIC „SPIRU HARET” TECUCI – 8.27 96. LICEUL TEORETIC „NICOLAE IORGA” BUCURESTI – 8.27 97. COLEGIUL NATIONAL „MIHAI VITEAZUL” SLOBOZIA – 8.26 98. LICEUL TEORETIC „MIHAI VITEAZUL” CARACAL – 8.25 99. COLEGIUL NATIONAL „CUZA VODA” HUSI – 8.24 100. LICEUL TEOLOGIC BAPTIST „EMANUEL” ORADEA – 8.20 A fost votată ieriarhia participantilor în competiția Liga Profesorilor Excepționali!http://jurnalul.ro/stiri/observator/a-fost-votata-ieriarhia-participantilor-in-competitia-liga-profesorilor-exceptionali-690712.html Cea de a doua ediție a campaniei nationale Liga Profesorilor Excepționali, a ajuns la final: astazi, 21 iunie, s-a încheiat etapa votării, prin care a fost stabilita ierarhia finala a cadrelor didactice înscrise in concurs. Competiția este lansată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României și își propune să fie o contribuție pentru redarea demnității unei profesii care contribuie decisiv la formarea viitorului României. Peste 20 000 de voturi unice s-au înregistrat pe fundatiadanvoiculescu.ro, în sprijinul celor zece profesori rămași în competiție. În urma votării, clasamentul final al cadrelor didactice este următorul. Detalii despre activitatea didactică a fiecărui profesor în parte pot fi găsite pe fundatiadanvoiculescu.ro 1. Grigore Luisian, Botoșani, matematică 2. Porof Marcel, Fălticeni, geografie 3. Stoica Elena, Corbeni- Argeș, desen 4. Barbu Ionuț Theodor, București, pictură 5. Bejinaru Ana, Câmpulung Moldovenesc, chimie 6. Popescu Cristina, Moinești, latina 7. Tărcoanu Mihaela Cătălina, Piatra Neamț, Limba Română 8. Apreutesei Maricica, Vrancea, Informatică 9. Duma Cornel Lucian, Caransebeș, Religie 10. Anastasiu Gabriel, Câmpulung Moldovenesc, IT Premiile, acordate de Fischer International și Editura Litera, sunt următoarele: ocupanții primelor trei locuri – profesorii Luisian Grigore, Marcel Porof, Elena Stoica – vor primi burse lunare, pe durata unui an școlar, începând din luna octombrie, în valoare de 5000 lei, 3000 lei, respectiv 2000 lei. Totodată, cei zece finalisti vor fi premiați cu laptop-uri, excursii, vouchere, materiale de specialitate și educaționale sau enciclopedii. “Ne bucură că am avut printre înscriși, cadre didactice din întreaga țară, cu activități și realizări impresionante. Ne onorează că s-au înscris sute de profesori în Liga Profesorilor Exceptionali si ca finalistii au primit peste 20 000 de voturi. Este important pentru noi ca, de la an la an, avem din ce în ce mai multe înscrieri și mai mulți susținători și cred că este vital pentru noi toti ca această nobilă profesie, de cadru didactic, să capete importanța pe care o merită. Mulțumesc, totodată, tuturor personalităților care au promovat această campanie. Cei zece profesori finaliști, la fel ca și cadrele didactice de anul trecut, au în comun profilul pe care noi îl căutam, cu activitate didactică deosebita, cu implicare în viața comunității, preocupați de ridicarea continua a propriului nivel de educație și care susțin copiii necondiționat. Si, nu în ultimul rând, mulțumesc sponsorilor campaniei, Fischer International și Editura Litera”, a declarat Trisi Cristea, președintele Fundatiei Dan Voiculescu. Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României este un susținător și un promotor activ al culturii, artelor și cercetării, ce s-a remarcat de-a lungul timpului prin organizarea de programe de pregătire extrașcolară, prin identificarea, susținerea și promovarea tinerilor talentați, cu vocații în diferite domenii de activitate, dar și prin dezvoltarea de programe de formare continuă, în diferite domenii de interes pentru tineri. INCOME MAGAZINE ROMÂNIA LIBERĂ Șeful ISJ Tulcea și două profesoare, trimiși în judecată. Cum modificau cei trei notele la Bachttp://www.romanialibera.ro/societate/educatie/seful-isj-tulcea-si-doua-profesoare--trimisi-in-judecata--cum-modificau-cei-trei-notele-la-bac-382590 Șeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Tulcea, Dumitru Damian, a fost trimis în judecată pentru instigare la abuz în serviciu, după ce a intervenit pe lângă o profesoară să îi dea nota 8 unui elev la bacalaureat. De asemenea, procurorii le-au mai trimis în judecată și pe Marian Costache, profesoară corectoare în cadrul examenului de bacalaureat – sesiunea august 2014 pentru abuz în serviciu și pe Greta Samoilă, profesoară corectoare și ea, pentru abuz în serviciu și fals material în înscrisuri oficiale. În rechizitoriul întocmit, procurorii au arătat că în 30 august 2014, Damian Dumitru, în calitate de Inspector şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Tulcea, încălcând-şi atribuţiunile de serviciu de preşedinte al Comisiei judeţene de examen Tulcea, a determinat-o pe Costache Mariana Gabi, profesor corector la disciplina geografie în cadrul examenului de bacalaureat – sesiunea august 2014 – desfăşurat în municipiul Tulcea, să acorde nota 8 pentru lucrarea la disciplina “Geografie” a unei candidate. Candidata inserase în prealabil, în cuprinsul lucrării, semne distinctive pentru recunoaşterea identităţii sale. Aceeaşi solicitare a lui Damian a ajuns şi la cunoştinţa Gretei Samoilă, prima profesoară corectoare, care a modificat personal răspunsurile candidatei, în aşa fel încât acesteia din urmă să îi poată fi acordată nota 8. Prin aceste acțiuni, cei trei au provocat o vătămare a intereselor legitime ale unităţii de învăţământ care organiza examenul, respectiv de a înregistra rezultate corecte, precum şi un folos necuvenit candidatei, constând în obţinerea nemeritată a unei note superioare la disciplina “Geografie”, cu consecinţa promovării examenului de bacalaureat. ZIARUL FINANCIAR„UN MILION DE IT-IŞTI PENTRU ROMÂNIA“Ubisoft: Avem nevoie de specializare pe video gaming în facultăţihttp://www.zf.ro/profesii/ubisoft-avem-nevoie-de-specializare-pe-video-gaming-in-facultati-14482022 Peste 4.000 de români produc, dezvoltă şi testează jocuri video pentru companii care fac în România şi zeci de milioane de euro pe an, dar universităţile de IT încă nu reuşesc să introducă în programele şcolare cursuri speciale pentru video gaming, astfel că angajatorii au reale dificultăţi în a mai găsi candidaţi „liberi de contract“. „Şcoala românească nu ne ajută, nu pregăteşte studenţii pentru o carieră în industria de gaming. De aceea, găsim greu seniorii în programare CĂĂ specializaţi pe acest domeniu. Iar pentru departamentul IT avem dificultăţi în a recruta pentru poziţii ca Business Intelligence Developer, Senior Linux Administrator sau .Net Arhitect. În Franţa, spre exemplu, există specializare în facultăţi pe zona de video gaming“, explică Grigoriada Stroe, directorul de HR al Ubisoft România, companie cu 1.200 de angajaţi care are în plan recrutarea a încă 300 de persoane până la finalul anului. În prezent, aproximativ 7.000 de tineri ies de pe băncile facultăţilor cu profil de IT din România, număr de candidaţi care „se împarte“ între firmele tradiţionale de IT, cele de video gaming, dar şi cu cele care au doar departamente interne de IT.
GÂNDULHOTNEWS
|