Rm sea versiunea 2/17 august 2015 Nota autorilor

Energie

Domeniul energetic este supus unei analize ȋn context european şi ȋn contextul naţional al Strategiei Energetice Naţionale pentru perioada 2015-2035 și perspective pentru 2050 şi va urmări următoarele obiective:

• 
  Securitatea aprovizionării cu energie și asigurarea dezvoltării economico – sociale, în
  

contextul unei viitoare cereri de energie în creştere;

• 
  Asigurarea competitivității economice prin menţinerea unui preţ suportabil la consumatorii finali;
  
• 
  Protecţia mediului prin limitarea efectelor schimbărilor climatice.
  

Pentru a răspunde acestor trei deziderate majore, România va avea în vedere realizarea unui mix energetic diversificat, echilibrat, cu utilizarea eficientă a tuturor resurselor de energie primară interne, a tehnologiilor moderne ce permit utilizarea pe termen lung a combustibililor fosili cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, a surselor de energie regenerabilă, precum şi a energiei nucleare¹⁷.

Pe fondul crizei financiare și contractării economiei din ultimii ani, consumul de energie electrică şi, în consecinţă prețul său, s-au redus semnificativ, atât la nivelul României, cât și la nivel regional și global. Ca urmare, capacitățile de producție instalate sunt excedentare cererii de energie electrică. În România, impactul semnificativ a apărut asupra capacităților pe bază de cărbune, accentuat pe fondul separării producătorilor pe surse de generare (cărbune, gaz, nuclear, hidro), cât și de punerea în funcţiune de noi capacităţi din surse regenerabile.

Producția primară

Producția de energie primară în UE-28 a totalizat 794,3 milioane tone echivalent petrol (tep) în 2012. Aceasta a continuat tendința, în general descendentă, observată în ultimii ani, anul 2010 fiind principala excepție, în sensul că producția a revenit după o prăbușire relativ puternică în 2009, care a coincis cu criza financiară și economică. Raportată la o perioadă mai lungă, producția de energie primară din UE-28 a fost cu 15,7 % mai mică în 2012 decât cu zece ani în urmă. Tendința generală de scădere a producției din UE-28 poate fi atribuită, cel puțin parțial, epuizării rezervelor de materii prime și/sau faptului că producătorii consideră nerentabilă exploatarea resurselor limitate.

Statul membru al UE care a înregistrat cel mai ridicat nivel al producției de energie primară a fost Franța, cu o pondere de 16,8 % din totalul raportat de UE-28, urmată de Germania (15,6 %) și de Regatul Unit (14,6 %). Comparativ cu nivelul înregistrat cu zece ani în urmă, principala schimbare a reprezentat-o scăderea ponderii înregistrate de Regatul Unit, de la 27,1 % — a se vedea Figura 3.10. Alte state membre care au înregistrat scăderi în această perioadă au fost Danemarca (-0,6 puncte procentuale) și Lituania (-0,4 puncte procentuale). În termeni absoluți, cele mai notabile creșteri ale producției de energie primară în perioada de 10 ani până în 2012 s-au înregistrat în Italia și în Suedia (ambele cu până la 4,4 milioane tep) și în Țările de Jos (până la 4,3 milioane tep).

Figura 2.10 - Producția de energie, 2002 și 2012 (milioane tone echivalent petrol)



Sursa EUROSTAT: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Energy_production_and_imports/ro

În anul 2012, producția de energie primară din UE-28 a provenit din mai multe surse diferite de energie, cea mai importantă sub aspectul aportului fiind energia nucleară (28,7 % din total); importanța combustibililor nucleari a cunoscut niveluri deosebit de ridicate în Franța, în Belgia și în Slovacia — unde a reprezentat peste jumătate din producția națională de energie primară. Mai mult de o cincime din producția totală de energie primară din UE-28 a provenit din surse de energie regenerabile (22,3 %) și din combustibili solizi (20,9 %, în cea mai mare parte cărbune), în vreme ce ponderea gazului natural a fost oarecum scăzută (16,8 %); țițeiul (8,9 %) a completat restul până la valoarea totală (a se vedea Figura 3.10).

Creșterea producției primare din surse regenerabile de energie regenerabilă a depășit-o pe cea corespunzătoare tuturor celorlalte tipuri de energie. Producția primară din surse regenerabile de energie a cunoscut o creștere relativ stabilă în aproape toți anii din perioada 2002-2012, cu o ușoară scădere în anul 2011. În această perioadă de 10 ani, producția de energie din surse regenerabile a crescut în total cu 81,3 %. La polul opus, nivelurile producției pentru alte surse primare de energie au urmat, în general, o traiectorie descendentă în toată această perioadă, cele mai mari reduceri fiind înregistrate la țiței (-53,5 %), la gazul natural (-35,4 %) și la combustibilii solizi (-20,7 %), cu o scădere mai modestă, de 10,9 %, pentru energia nucleară.

România rămâne o economie cu un consum mare de energie, în ciuda tendinţei de scădere din ultimii ani (scădere a consumului energetic de 36,4% între 1999 şi 2010, şi ca efect al reducerii activităţii industriale din cauza crizei economice). Conform  ţintelor stabilite prin Programul Naţional de Reformă, România intenţionează  să obţină o reducere de 19% în utilizarea energiei primare, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 19% comparativ cu nivelurile din 1990, precum şi să obţină o rată de 24% surse de energie regenerabilă din consumul total de energie¹⁸.  

Consumul intern de energie primară a scăzut cu 20,5% în perioada 2008-2013, înregistrând valoarea de 31.634 mii tep în anul 2013. În raport cu anul 2012, consumul intern de energie primară a înregistrat o scădere de 9,2%. În anul 2013, consumul de gaze naturale a avut cea mai mare pondere în consumul de energie primară, respectiv 31,3%, ponderi semnificative în total consum având și țițeiul și produsele petroliere (24,4%), cărbunele (18,1%) și lemnele de foc și deșeurile agricole (11,4%).

Producția internă de energie primară a scăzut cu 10,4% în perioada 2008-2013, la valoarea de 25.853 mii tep în anul 2013. În raport cu anul 2012, producția de energie primară a înregistrat o scădere de 4,6%. În anul 2013, cea mai mare pondere în producția de energie primară a fost deținută de producția de gaze naturale, respectiv 33,6%, ponderi semnificative având și cărbunele (18%), țițeiul (15,6%), lemnele de foc și deșeurile agricole (14,1%). În anul 2013, valoarea producției a scăzut pentru toate resursele de energie primară, cu excepția producției de energie electrică, ce a crescut cu 35,1%, și de țiței, care a crescut cu 3,5% față de anul 2012.