Rolul Internetului în dezvoltarea comerþului la nivel global

S.C.


Ambasadorul SUA declara razboi birocratiei romanesti (I)

Registrul Comertului, dat ca exemplu pozitiv

(Alberta Ashbrook, director de program IRIS).

Recent, ambasadorul SUA in Romania, James Rosapepe, a prezentat rezultatele unui studiu finantat de Statele Unite, privind obstacolele birocratice intalnite in Romania. Studiul, realizat de Centrul pentru Reforma Institutionala si a Sectorului Informal (IRIS – The Center for Institutional Reform and the Informal Sector), identifica procedurile birocratice care ingreuneaza deschiderea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) si ofera recomandari concrete pentru fluidizarea procedurilor.

Am realizat acest studiu cu scopul evident de a reliefa impedimentele birocratice care apar in crearea si dezvoltarea sectorului antreprenorial in Romania. Acesta este un plan al razboiului impotriva birocratiei, care impiedica intreprinderile mici si mijlocii sa creeze locuri de munca>.

Pentru a oferi o imagine de ansamblu a birocratiei din Romania, de-a lungul studiului sunt puse in evidenta comparatii clare cu practicile deja existente in Statele Unite si in Europa. De asemenea, cercetari suplimentare s-au facut si in statul Maryland, de unde provine domnul ambasador. Astfel, studiul a aratat ca:

• Pentru a incepe o afacere, un intreprinzator roman trebuie sa se prezinte in 5-10 locuri diferite, ca sa completeze formularele necesare. In Maryland, un intreprinzator nu trebuie sa se prezinte decat intr-un singur loc.

• Reprezentantii ministerelor fac anual, in medie, intre 11 si 23 de inspectii unei simple intreprinderi mici sau mijlocii. In Maryland, numarul inspectiilor facute anual se situeaza intre 0 si 8.

• Timpul total petrecut pentru inregistrarea si completarea documentelor necesare inceperii unei afaceri variaza de la 42 la 102 zile, in comparatie cu Maryland, unde o singura zi este suficienta (pentru firme cu profil comercial sau servicii).

• Numarul mediu de autorizatii, aprobari, licente cerute de diferite ministere din Romania variaza intre 23 si 29, in timp ce in Maryland este nevoie de 2 pana la 10 astfel de documente.

• Daca punem la un loc toate formularele necesare in Romania pentru inceperea unei afaceri, ele insumeaza 83 de pagini si cantaresc 0,5 kg. Numarul formularelor necesare in Maryland ajunge la 7 si acestea cantaresc aproximativ 30 de grame.

, ne-a informat directoarea programului IRIS, d-na Alberta Ashbrook (ale carei opinii le vom prezenta in extenso in editiile urmatoare).

Aceasta pozitie credem ca este primita cu bucurie de intreaga comunitate de afaceri si semnalam similitudinea punctelor de vedere cu cele ale CCIRB in pozitiile luate impotriva birocratiei.

Proiect pilot coordonat de Registrul Comertului

1. Simplificarea procesului de inregistrare: Studiul recomanda simplificarea acestui proces prin inregistrarea afacerii si inregistrarea fiscala numai la Registrul Comertului. Un proiect pilot, similar cu cel din recomandarile studiului, se deruleaza in prezent in Bucuresti, sub coordonarea Oficiului Registrului Comertului. Acest sistem nou de inregistrare va fi extins si in alte orase, incepand cu luna septembrie.


, a subliniat ambasadorul. (Practic, din momentul depunerii dosarului la ORC, trec cel mult patru zile pana la finalizarea lucrarilor – n.red.).

2. Simplificarea aprobarilor necesare pentru inceperea activitatii firmei: Principiile de ghidare ar trebui sa urmareasca raspunsurile la intrebarile: (1) Este licenta cu adevarat necesara cand scopul este clar definit? (2) Care este riscul aparitiei coruptiei daca profilul al activitatii firmei nu este clarificat? Firmele ar trebui sa poata solicita si obtine documentele necesare, potrivit reglementarilor in vigoare, direct de la ministerul sau agentia de resort, printr-o procedura transparenta, mai simpla si eficienta.

a. Firmele trebuie sa obtina mai multe autorizatii de functionare, atat din partea autoritatilor locale, cat si a agentiilor nationale. Cea mai impovaratoare si total nefolositoare pentru IMM-uri este autorizatia de functionare eliberata de primar. Aceasta etapa din procesul de strangere a autorizatiilor este, teoretic, cel mai usor de eliminat, deoarece este nevoie doar de semnatura primarului pe o autorizatie acordata deja de Consiliul Local.

b. Ca si in cazul procesului de inregistrare mentionat mai sus, firmelor ar trebui sa li se permita sa se inregistreze prin intermediul postei, faxului sau e-mailului, nu doar prin prezenta personala a intreprinzatorilor. De asemenea, acestia ar trebui sa stie, inainte de a incepe procedura, cat de mult va dura eliberarea fiecarei autorizatii si taxele ce urmeaza a fi platite pentru fiecare permis sau autorizatie in parte.

c. Solicitarile pentru autorizatiile sanitare, de mediu si cele de paza si stingere a incendiilor (PSI) ar trebui sa se poata face simultan. In Romania, cele mai multe solicitari trebuie facute separat, oamenii de afaceri neputand solicita o autorizatie pana ce nu a fost aprobata o alta. Exceptie face autorizatia de mediu. Oamenilor de afaceri ar trebui sa li se permita sa isi inainteze, in acelasi timp, toate solicitarile pentru autorizatii.

d. Autorizatiile sanitare, de mediu si cele de paza si stingere a incendiilor (PSI) ar trebui sa fie transformate in inspectii. Studiul mai cere si simplificarea regulilor privind inspectiile. Toate regulile ar trebui sa fie formulate astfel incat sa nu permita interpretari arbitrare si discretionare in momentul inspectiei unei firme. Mai mult decat atat, este necesara infiintarea unui mecanism rapid si eficient, prin care firmele sa poata contesta deciziile inspectorilor. O firma obisnuita pierde intre 6 si 13 zile pentru a face fata inspectiilor nationale si intre 7 si 19 zile inspectiilor facute de autoritatile fiscale locale.

Este nevoie de regulamente, dar nu de cele care impiedica dezvoltarea pietei.

Ambasadorul Rosapepe a mai spus:

3. Eliminarea bilantului anual: Bilantul anual este solicitat de Ministerul de Finante, dar nu serveste nici unui scop public. Este un document separat de documentele privind taxele si nu este niciodata prezentat autoritatilor care incaseaza taxele.

(Informatiile folosite de IRIS pentru realizarea acestui studiu au fost stranse pe parcursul a 6 luni, prin vizitarea ministerelor si agentiilor de resort si prin intervievarea a peste 200 de intreprinzatori mici si mijlocii. O copie completa a studiului poate fi gasita la urmatoarea adresa Internet: www.iriscenter.ro. Documentele si anexele pot fi obtinute la IRIS, telefon [phone] sau 230.11.20.)

Petru Emil STANCIU

Conventie de infratire

Miercuri, 30 august, a avut loc la sediul Ministerului Finantelor, semnarea unei conventii de infratire institutionala dintre Ministerul Finantelor din Romania si Ministerul Economiei, Finantelor si Industriei din Franta, se arata intr-un comunicat de presa al ministerului. Conventia incheiata vizeaza realizarea, in cadrul programului Phare, a proiectului Imbunatatirea sistemului de management al trezoreriei statului.

Din partea romana, conventia a fost semnata de doamna Doina Ilie, director general al Directiei de Trezorerie si Contabilitate Publica, si din partea franceza, de doamna Claude Reisman, trezorier platitor general.

Infratirea institutionala este un instrument pe care Uniunea Europeana l-a pus la dispozitia tarilor candidate in vederea pregatirii acestora pentru aderare. Proiectul urmareste obtinerea unor rezultate compatibile cu cele din statele membre ale Uniunii Europene si se realizeaza printr-un schimb de experienta intre administratiile publice ale celor doua tari. In acest sens, un expert francez din cadrul Directiei de Trezorerie din Ministerul Economiei, Finantelor si Industriei din Franta se va afla timp de un an la Bucuresti, pentru a lucra alaturi de expertii din Directia Generala de Trezorerie si Contabilitate Publica, in scopul imbunatatirii activitatii trezoreriei statului.

Camera de Comert se implica in combaterea contrafacerii

In ultima zi a lunii august, a avut loc Comitetul Executiv al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti. In afara altor probleme dezbatute, cum ar fi dublarea volumului de activitate al Curtii de Arbitraj Comercial International din 1995 si pana in prezent, precum si o serie de aspecte organizatorice, in discutiile Comitetului, un loc deosebit l-au ocupat cateva subiecte de maxim interes pentru comunitatea de afaceri.

Pornindu-se de la dimensiunile atinse pe plan mondial de fenomenul contrafacerii, respectiv de la faptul ca vanzarea acestor produse, reprezentand 5% din comertul mondial, creeaza un profit ilicit de 250 miliarde USD, ceea ce duce la desfiintarea a 220.000 de locuri de munca in Europa si SUA, precum si de la ingrijoratoarea constatare a Vamei franceze ca numai in 1998 au fost decoperite contrafaceri ale marcilor Adidas si Puma in valoare de 1,5 mil. USD cu destinatia Colentina- Bucuresti, CCIRB a decis infiintarea unui compartiment propriu de prevenire si combatere a contrafacerii.

Desi Camera nu are atributii de reprimare a acestui gen de infractiune, ea este obligata prin lege sa promoveze si sa apere interesele comerciantilor, care sunt grav lezate de punerea in circulatie a unor marfuri contrafacute. De altfel, initiativa mentionata corespunde si orientarii actuale pe plan mondial, Camera Internationala de Comert de la Paris avand din 1995 o structura specializata in combaterea contrafacerilor.

Subliniind ca pierderea controlului asupra fenomenului contrafacerilor ar deteriora si mai mult climatul de afaceri din Romania, ar stimula concurenta nelioala si ar afecta si consumatorii, presedintele CCIRB a sustinut necesitatea transformarii Camerei intr-un catalizator al institutiilor statului abilitate sa reprime contrafacerea ca infractiune. Noua structura va avea ca obiect de activitate, intre altele, colectarea, procesarea si evaluarea informatiilor privind contrafacerea si pirateria, acordarea consultantei in domeniul concurentei neloiale, acordarea consultantei initiale privind protectia proprietatii intelectuale, sensibilizarea opiniei publice si insitutiilor abilitate sa ia masuri, organizarea actiunilor cu caracter eductiv. Acest nou compartiment se va integra in retelele internationale existente (International Counterforce Network, International Countertech, Countersearch etc.)

Un alt subiect care a polarizat atentia participantilor la lucrarile Comitetului a fost cel privind implicarea sistemului cameral la dezvoltarea relatiilor economice externe in cadrul organizatiilor economice riverane la care Romania este parte. Dupa abordarea raporturilor in cadrul Cooperarii Economice la Marea Neagra, a Consiliului de Afaceri al Cooperarii Economice la Marea Neagra, a Asociatiei Camerelor de Comert si Industrie din Zona Marii Negre, Asociatiei Camerelor de Comert Balcanice, CEFTA si Pactului de Stabilitate pentru sud-estul Europei, s-a subliniat ca dimensiunea mare a pagubelor economice produse de conflictul din Kosovo necesita o noua abordare. Elementul principal al acesteia este necesitatea de a gasi cai si mijloace pentru revitalizarea si reabilitarea unor regiuni europene mari, care grupeaza multe state suverane. In acest context, Romania ar trebui sa incerce sa atraga cat mai multe investitii de infrastructura si sa devina principalul subcontractant pentru proiectele de reconstructie din tarile tinta (Albania, Macedonia, Bosnia-Hertegovina, regiunea Kosovo).

Membrii Comitetului Executiv si-au insusit punctul de vedere conform caruia, fara a se pierde din vedere obiectivele de integrare in UE, Romania trebuie sa acorde o atentie sporita relansarii schimburilor economice cu spatiul ex-sovietic. In afara raporturilor privilegiate cu R. Moldova, unde sistemul cameral romanesc trebuie sa acorde asistenta de specialitate Camerei Moldovei, sa incheie un protocol de colaborare, sa intensifice legaturile transfrontaliere in special prin intermediul camerelor teritoriale din judete limitrofe, a fost subliniata necesitatea conlucrarii cu Ucraina in cadrul Euroregiunii Prutului Superior si a Dunarii de Jos.

In ceea ce priveste Federatia Rusa, a fost apreciat ca scaderea de 50 de ori a volumului schimburilor (de la 2,5 mld USD in ‘89, la 47 mil. USD in ’99) este inacceptabila. Printre caile de stimulare a raporturilor bilaterale care vor fi utilizate sunt organizarea de expozitii permanente, infiintarea de societati mixte pentru promovarea exporturilor romanesti, liberalizarea comertului cu produse industriale, incheierea unei conventii bilaterale pentru efectuarea platilor in clearing etc. Nu au fost uitate in aceasta analiza nici Armenia, Georgia si Azerbaidjanul. Astfel, s-a stabilit, intre altele, ca la Conferinta de la Yalta-Ucraina, din luna septembrie a.c., cu delegatii camerelor din Armenia, Azerbaidjan si Georgia sa se convina aranjamante in care CCIRB sa acorde asistenta pe linie informatica tarilor respective, sa se intocmeasca programe de colaborare economica, personalizate pe fiecare camera a tarilor mentionate. In vederea atingerii acestor obiective urgente si concrete, Comitetul Executiv a luat hotararea de a organiza, in cadrul Departamentului relatii externe si cooperare internationala, un nucleu specializat.

Al. NANU


Pulsul Capitalei

La Grupul scolar Sfantul Pantelimon: Romexpo>

Fara initiativa primarului general al Capitalei si a numeroase firme bucurestene – printre care la loc de cinste se afla si Romexpo s.a. – care au contribuit efectiv la igienizarea si repararea scolilor bucurestene, anul scolar 2000-2001 ar fi fost, cu certitudine, unul din cei mai grei din ultima perioada. Dar iata ca n-a fost asa. Iata ca, la prima solicitare a Primariei Capitalei, comunitatea bucuresteana de afaceri – mai bine de 100 de firme de stat sau private – a contribuit cu peste 30 de miliarde de lei la igienizarea si repararea a peste 100 de scoli, gradinite, licee si grupuri scolare din toate sectoarele bucurestene. Mai mult ca sigur ca, sporadic, au mai fost asemenea actiuni ale unor firme sau asociatii la nivelul vreunei scoli sau gradinite; dar, dupa stiinta noastra, o astfel de actiune quasigeneralizata, la nivelul tuturor sectoarelor, n-a mai avut loc.

Fara sa fie o cifra exorbitanta, 30 de miliarde de lei nu este o cifra de neglijat, mai ales ca n-a fost vorba doar de transferul unor milioane dintr-un cont in altul, firmele donatoare, cu o buna experienta manageriala, nu neaparat numai in constructii, implicandu-se efectiv in derularea si finalizarea in timp record (2-3 saptamani) a complexelor lucrari preluate la cele peste 100 de scoli.

, declara dl Traian Basescu, primarul general al Capitalei. Ma bucur ca s-au declarat mult mai interesate sa ajute scolile, decat sa sponsorizeze partide politice.>

ªi chiar daca in unele scoli lucrarile mai dureaza cateva zile – fara sa afecteze procesul de invatamant – reparatiile au fost, in majoritate, exemplar finalizate.

Un exemplu concludent in acest sens este si cel al Grupului scolar Sfantul Pantelimon (pana nu demult mai cunoscut ca Grupul scolar Electroaparataj), unul din cele mai mari grupuri scolare bucurestene, unde lucrarile de reparatii, igienizare si intretinere au fost preluate si finalizate in conditii deosebite, in timp record, de muncitorii si specialistii Romexpo s.a.

Iata ce ne spune d-na ing. Mariana Tanasescu, director adjunct al acestui grup scolar:

„Avem 1.400 de elevi si 58 de sali de clasa, 10 ateliere, laboratoare, sali de sport, dupa cum stiti, pe langa sectia de mecanica, electrotehnica, chimie sau cea cu profil de matematica-informatica, plus cursurile profesionale, cele cu frecventa redusa sau postliceale. Tot aici este si singurul liceu vocational cu profil sportiv – fotbal. Avem doua corpuri de cladire, construite prin 1974, iar ultima reparatie capitala a fost facuta prin 1985, si nici atunci lucrarile nu s-au facut prea temeinic. Va dati deci seama cat de folositor este sprijinul Romexpo s.a., mai ales daca tinem cont si de faptul ca, practic, cealalta firma – care s-a angajat sa execute prin sponsorizare alte lucrari – n-a facut nimic pana la inceperea cursurilor. Spre deosebire, Romexpo s.a. a finalizat foarte operativ si in cele mai bune conditii toate lucrarile preluate, ba chiar a executat si altele in plus atat la grupurile sociale, cat si la cabinetul medical si la sala de sport. Ce sa va spun: practic, fara ajutorul Romexpo s.a. nu stiu cum am fi inceput anul scolar! Probabil ca am fi recurs la cine stie ce improvizatii. Pot afirma, cu mana pe inima, ca la noi, la Grupul scolar Sfantul Pantelimon, anul scolar 2000-2001, anul dintre celor doua milenii, este anul Romexpo.“

Pagina coordonate de

Emil STANCIU


Bucur Obor – furt de actiuni

Conducerea societatii comerciale Bucur Obor Bucuresti si a asociatiei salariatilor a acuzat, intr-o conferinta de presa, neimplicarea justitiei in recuperarea actiunilor apartinand Bucur Obor, furate prin tranzactii ilegale pe piata secundara de capital, si judecarea partinitoare a unor cauze privind interesele comerciantilor din magazin.

Nadia ªurlea, presedintele Consiliului de Administratie al Bucur Obor s.a., a declarat ca Politia economica a finalizat de aproape un an dosarul privind furtul unor actiuni ale Bucur Obor prin tranzactii ilegale pe piata Rasdaq. Ea sustine ca actiunile furate se regasesc in portofoliul altor actionari ai magazinului, impotriva carora, desi ar exista dovezi, nu a fost inceputa urmarirea penala. Pe de alta parte, asociatia salariatilor (PAS) Bucur Obor are pe rol in jur de zece procese cu ceilalti actionari ai societatii, deciziile date de Tribunalul Bucuresti fiind, in opinia Nadiei ªurlea, in unele dosare, contrare legilor in vigoare.

In urma cu un an si jumatate, actiunile Bucur Obor cotate pe piata Rasdaq au fost blocate de la tranzactionare, la cererea PAS, care a depistat ca o parte din ele au fost furate.

In ceea ce priveste furtul celor 1,2 milioane actiuni, reclamat de presedintele Consiliului de Administratie al societatii Bucur Obor, d-na Nadia ªurlea, din datele prezentate de dl Postavaru reiese ca actiunile au fost cumparate atat de el, cat si de societatile Broadhurst si Bucur Obor s.a.

Astfel, in perioada in care a avut loc furtul de actiuni, S.C. Bucur Obor s.a. a achizitionat, prin intermediul firmei Industrial Invest, 192.060 actiuni. Dl Postavaru sustine ca, atunci cand a cumparat actiunile, nu avea nici o banuiala ca acestea au fost furate.

Acest furt a fost cercetat de Directia de crima organizata din Inspectoratul General al Politiei, iar dosarul a fost inaintat, in decembrie 1999, Parchetului Curtii Supreme de Justitie. Potrivit consilierului juridic al Bucur Obor, Nicolae Ionita, procesul a fost amanat pentru ca una din persoanele invinuite se afla in Italia, de unde nu a fost inca extradata.

Principalii actionari ai S.C. Bucur Obor sunt PAS Bucur Obor (I si II) cu 47,4% capital social, S.C. Bucur Obor s.a. cu 1,4%, S.C. Broadhurst Investment Ltd cu 9,7%, Postavaru Laurentiu cu 17,6%, S.C. Amadeus Group s.r.l. cu 5,7% si alti actionari cu 18,2%. Capitalul social al Bucur Obor se ridica la peste 13 miliarde lei, cifra de afaceri a anului 1999 a fost de aproape 25 miliarde lei, iar profitul brut obtinut a fost de 6 miliarde lei.

Recent, Comisia Nationala de Valori Mobiliare (CNVM) a interzis achizitionarea de catre PAS-uri de actiuni de pe pietele de capital si a anulat, in acelasi timp, toate tranzactiile de acest gen, incheiate pana acum. In urma acestei decizii a CNVM, societatile de valori mobiliare (SVM), care tranzactioneaza actiunile magazinului, le-au repus pe piata, acestea fiind cumparate de catre Laurentiu Postavaru. Comerciantii considera ca le-a fost incalcat dreptul de proprietate asupra actiunilor, prin faptul ca SVM-urile le-au scos la vanzare fara acordul proprietarului, si au dat in judecata CNVM, a declarat Nadia ªurlea.

Nicolae Ghergus, operator in cadrul SVM Active International (care a tranzactionat actiunile Bucur Obor), a declarat agentiei Mediafax ca societatea pe care o reprezinta nu a expropriat pe nimeni, pentru ca CNVM – in calitate de instanta superioara a pietei secundare de capital – a fost cea care a decis anularea tranzactiilor facute de PAS. Bucur Obor au fost scoase la vanzare si vandute celui care a oferit cel mai bun pret>, a spus Ghergus, precizand ca Postavaru a oferit, pentru fiecare actiune, cu 1.200 lei mai mult decat PAS.

Directorul Bucur Obor a mai spus ca, in paralel, Laurentiu Postavaru a cerut instantei desfiintarea PAS, argumentand ca asociatia nu mai are obiect de activitate, din moment ce actiunile de la FPS au fost achitate. El a obtinut, de la Judecatoria sectorului 2, in luna iulie a acestui an, anularea dreptului de vot al celor 650 de membri PAS.

In opinia conducerii Bucur Obor, decizia instantei a fost ilegala, pentru ca s-a bazat pe informatii oferite prin incalcarea secretului bancar, dar si pentru ca procesul s-a judecat in lipsa reprezentantului societatii. Mai mult, sustin ei, PAS nu poate fi desfiintat deoarece mai are de platit credite ramase in urma cumpararii actiunilor de la FPS. Nadia ªurlea sustine ca si in celelalte procese intentate de Laurentiu Postavaru au fost luate decizii incorecte, pe care comerciantii le-au sesizat presedintelui Tribunalului Bucuresti care nu a luat insa nici o masura. In schimb, TMB a hotarat suspendarea dreptului de vot al membrilor Asociatiei Salariatilor (PAS) Bucur Obor s.a. in cadrul Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor (AGA), din 1 septembrie 2000.

In replica, Laurentiu Postavaru a respins acuzele care i-au fost aduse de conducerea Bucur Obor, afirmand ca aceasta ii manipuleaza pe comercianti pentru a-si apara interesele personale. El a declarat agentiei Mediafax ca, in cadrul primei Adunari generale a actionarilor societatii, intentioneaza sa-i schimbe pe acesti directori, fapt care nu va avea insa efecte negative asupra celor 250 de comercianti care au inchiriat spatii in Bucur Obor, contractele de asociere aflate in derulare si valoarea chiriei urmand sa ramana neschimbate. El a mai spus ca, in momentul de fata, sumele incasate de la detinatorii de spatii pentru cheltuielile comune sunt nejustificat de mari, afectand valoarea reala a profitului Bucur Obor.

In privinta actiunilor in instanta, Postovaru a precizat ca a obtinut informatiile privind creditele PAS in virtutea calitatii sale de actionar, fara sa fi incalcat vreo prevedere legala. (Mediafax)

Pulsul Capitalei

Un nou centru comercial

Iata ca, in timp ce comertul stradal se confrunta cu mari probleme generate de ocuparea abuziva a domeniului public, comertul desfasurat in conditii civilizate si conform legii ia amploare. Astfel, aparitia unui nou centru comercial constituie o solutie fezabila la problema detinatorilor de tarabe fara autorizatie de construire, desfasurate de Primaria Capitalei.

Un exemplu este centrul comercial Gilsa, recent inaugurat in Calea Giulesti, constituit din initiativa unui grup de investitori straini reuniti in societatea Gilsa Servicii s.r.l.

Pana in prezent, a fost deschisa doar una din cele trei hale ce voi alcatui complexul, investitia totala fiind de aproximativ 1 milion USD.

Amplasarea intr-o zona usor accesibila precum si faptul ca dispune de o parcare cu peste 1.000 de locuri dunt doar cateva dintre avantajele noului centru comercial.

Liliana IONESCU


Fondul de investitii Lindsell cumpara din nou actiuni Asirom

Fondul de investitii Lindsell Enterprises Ltd. intentioneaza sa preia, prin oferta publica pe Rasdaq, 41,7% din actiunile societatii de asigurare Asirom Bucuresti, oferind 15.200 lei/actiune.

Oferta, intermediata de societatea de valori mobiliare Active International, se va derula in perioada 31 august-9 septembrie.

Lindsell este dispusa sa plateasca peste 185 miliarde lei pentru cele 12,17 milioane actiuni pe care vrea sa le achizitioneze.

Fondul a mai lansat in iunie o oferta publica de cumparare a 41% din actiunile Asirom, oferind 14.870 lei/actiune.

In paralel, se derula oferta publica initiata de Banca Turco-Romana, care intentiona sa cumpere 43,73% din titlurile Asirom, la un pret de 13.500 lei/actiune.

La data de 23 mai, principalii actionari ai Asirom erau societatea Interagro (33,05% din titlurile Asirom), Fondul Proprietatii de Stat (26,85%), Rafinaria Astra Romana (15,41%), Banca Agricola (9,96%), Broadhurst Investment Ltd (7,83%), in timp ce micii actionari detin 6,89%.

Asirom activeaza in domeniul asigurarilor de viata, dispunand de un capital social de 29,178 miliarde lei.

Pretul mediu inregistrat de titlurile Asirom pe piaaa Rasdaq in data de 30 august 2000 a fost de 14.891 lei/actiune.

Lindsell Enterprise Ltd are un capital social de 1,277 miliarde ruble, divizat in actiuni cu valoarea nominala de 1.000 de ruble. Printre actionarii companiei se afla Bank of Bermude, Credit Suisse First Boston Bank, Credit Suisse First Boston Securities, Compania de investitii in comunicatii s.a. si MKTN din Rusia. (Rompres)

Economia in cifre

Scaderea cifrei de afaceri a comertului cu amanuntul

In anul 1999 si in prima parte a anului 2000, cifra de afaceri a comertului cu amanuntul a prezentat un trend descendent, ca urmare a scaderii cererii de marfuri a populatiei, a carei putere de cumparare s-a micsorat, in principal din cauza evolutiei constante a inflatiei.

Datele publicate recent de Comisia Nationala pentru Statistica arata ca, in anul 1999 comparativ cu 1998, cifra de afaceri a comertului cu amanuntul a scazut cu 5%, iar vanzarea, intretinerea si repararea autovehiculelor si motocicletelor, a carburantilor pentru autovehicule s-a micsorat cu 9,2%, din care au fost mai reduse cu 19,2% vanzarea de autovehicule, motociclete, piese aferente, intretinerea si repararea autovehiculelor, insa a avut loc cresterea cu 7,8% a vanzarilor cu amanuntul a carburantilor pentru autovehicule.

In perioada 01.01-31.05.2000, fata de acelasi interval din 1999, cifra de afaceri a comertului cu amanuntul a scazut cu 12,1%, in timp ce vanzarea, intretinerea si repararea autovehiculelor si motocicletelor, comertul cu amanuntul la carburanti au inregistrat o crestere cu 6,7%, datorita evolutiei vanzarilor de carburanti, in principal.

Diminuarea volumului de activitati ale societatilor care efectueaza comert are consecinte daunatoare, intrucat creeaza perturbatii intr-o zona importanta de unitati economice din intraga tara, in care intreprinzatorii resimt tot mai greu efectele economice, cu deosebire din punct de vedere al profitabilitatii. In asemenea situatie, multe unitati sunt obligate sa restructureze gama marfurilor puse in vanzare, in conformitate cu cererea populatiei, readaptare care le aduce un plus de cheltuieli si care, uneori, nu aduce si rezultatele scontate, ajungandu-se chiar pana la lichidarea si radierea unor firme.

In perioada decembrie 1990-31 martie 2000, 48,6% din totalul societatilor comerciale au reprezentat inmatriculari de societati cu raspundere limitata, care au declarat ca vor desfasura ca activitati principale comert cu amanuntul si comert cu ridicata. Asadar, cele mai multe firme au ca obiectiv comertul – componenta de mare insemnatate economica si sociala si care poate avea o contributie consistenta la crearea produsului intern brut, daca aceste activitati ar evolua pozitiv si nu s-ar restrange, cum se intampla pana in prezent.

In perioada iulie 1999-iunie 2000, oficiile teritoriale ale Registrului Comertului au efectuat un numar de 187,5 mii operatiuni de inmatriculari, mentiuni si radieri, adica 8% din totalul de 1.954 mii operatiuni inregistrate din anul 1999 pana in prezent. Comparativ cu perioada iulie 1998-iunie 1999, volumul operatiunilor s-a diminuat de doua ori, cu scaderea accentuata a numarului de mentiuni si inmatriculari de noi firme (aproape 20%).

In anul 1999, rata anuala a inflatiei, comparativ cu anul 1998, a fost de 45,8%, influentata de evolutia preturilor de consum cu 27,9% la marfurile alimentare, cu 52,3% la marfurile nealimentare si cu 84,0% la servicii.

In anul trecut, desi a avut loc o evolutie a fondurilor destinate protectiei sociale a principalelor grupe sociale (indexari, compensari ale salariilor, pensiilor, alocatiilor, burselor, ajutoarelor, indemnizatiilor), aceste venituri nominale acordate au fost devansate de cresterea preturilor marfurilor si a serviciilor.

In aceste imprejurari economico-sociale nefavorabile, raportul dintre indicele castigului salarial mediu net si indicele preturilor de consum in anul 1999 a fost de 99,3%, fata de anul 1998, si de 58,4%, fata de octombrie 1990. Inflatia a continuat sa creasca si in prima jumatate a anului curent, astfel ca in luna iunie a fost de 19%, fata de decembrie 1999, iar raportul dintre castigul salarial si indicele de preturi a fost de 88,8%, in comparatie cu decembrie 1999, si doar de 56,9%, fata de octombrie 1990. Categoriile defavorizate ale populatiei (someri, pensionari, salariati bugetari, agricultori, alte persoane cu venituri mici) suporta tot mai greu socul inflatiei.

In anul care a trecut, scaderea cifrei de afaceri a comertului cu amanuntul, per total, a fost urmarea involutiei vanzarilor la aproape toate grupele de produse nealimentare, concomitent avand loc cresterea vanzarilor la bunuri alimentare si bauturi. In schimb, in perioada ianuarie-mai 2000, fata de acelasi interval din 1999, cifra de afaceri a scazut la toate grupele de produse, mult mai accentuat la produsele alimentare, ceea ce ilustreaza dereglari care au afectat consumul colectivitatilor umane, cu prioritate in mediul urban, adica neasigurarea, la categorii tot mai intinse ale populatiei, a unei alimentatii corespunzatoare.

In anul 1999, in comparatie cu anul 1998, cifra de afaceri a vanzarilor preponderente de produse alimentare, bauturi si tutun a fost in crestere cu 4,5%, in timp ce vanzarea de produse nealimentare a scazut cu 11,5%. In perioada 01.01-31.05.2000, vanzarile de produse alimentare au fost mai mari decat in acelasi interval din 1999 cu 17,0%, iar vanzarile de produse nealimentare au fost mai reduse cu 7,9%.

Diminuarea cifrei de afaceri a comertului cu amanuntul a provocat si comprimarea veniturilor bugetului de stat si, drept rezultat, insuficienta fondurilor financiare alocate pentru protectie sociala, aparare, ordine publica si siguranta nationala, servicii publice, actiuni economice.

Saracirea majoritatii segmentelor sociale, care au achizitionat mai putine marfuri, este o stare necorespunzatoare, in masura sa fie ameliorata doar prin atenuarea inflatiei si prin cresterea nivelului de trai al tuturor locuitorilor tarii.

Dr. M. VASILESCU

Rezervele internationale ale BNR

In conditiile asigurarii integrale a serviciului datoriei publice externe, la 31 august 2000 rezervele valutare la Banca Nationala a Romaniei se situau la nivelul de 2.158,2 milioane USD, in scadere cu 15,8 milioane USD.

Rezerva de aur a crescut la 104,4 tone, dar, in conditiile evolutiei preturilor internationale, valoarea acesteia s-a redus la 922,6 milioane USD, ceea ce face ca rezervele internationale ale B.N.R. (valute plus aur) sa se situeze la aproape 3,1 miliarde USD.

Pana la sfarsitul acestui an, platile scadente in contul datoriei publice externe directe si garantate de Ministerul Finantelor insumeaza 252 milioane USD.

Banca Nationala a Romaniei actioneaza in continuare pentru consolidarea activelor sale de rezerva si asigurarea serviciului datoriei publice externe.

BRD imbunatateste serviciile oferite posesorilor de carduri

Banca Romana pentru Dezvoltare – Group Société Généralé (BRD) imbunatateste serviciile oferite posesorilor de carduri emise de banca, prin modernizarea retelei proprii de bancomate.

Astfel, incepand din luna august, a fost modificat ecranul de dialog al ATM-urilor pentru introducerea codului de identificare PIN, mesajele afisate fiind reorganizate pentru a permite clientilor un acces mai usor.

De asemenea, ecranul bancomatului va afisa si soldul, astfel incat posesorul cardului va putea vizualiza, dupa operatiunea efectuata, soldul disponibil in contul de card si limita de creditare acordata de banca.

In acest fel, posesorul cardului are posibilitatea, in timp real, sa se informeze asupra sumei maxime de care poate sa dispuna la un moment dat. (Rompres)


CNS va deveni Institutul National de Statistica si Studii Economice

Comisia Nationala pentru Statistica (CNS) se va numi Institutul National de Statistica si Studii Economice (INSSE), potrivit unei ordonante adoptate de Guvern.

Institutul este organ de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului, finantat de la bugetul de stat.

Þinand seama de obiectivul de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana, aceasta ordonanta contine o serie de prevederi rezultate din articularea mai multor reglementari europene. Astfel, au fost mentinute principiile care guverneaza functionarea statisticii oficiale, si anume cele referitoare la autonomie, confidentialitate, transparenta, relevanta, proportionalitate, deontologie statistica si raportul cost/eficienta.

Accentuarea deprecierii leului

Deprecierea leului in raport cu moneda americana a continuat sa se accentueze. Moneda nationala a pierdut in medie 4,7 procente fata de dolar, comparativ cu media lunii iulie, si 1,2% fata de media lunii precedente.

Leul a pierdut teren in mod constant in fata dolarului, cea mai semnificativa depreciere fiind inregistrata in ultima zi a lunii, cand devalorizarea a fost de 78 de unitati (0,34%).

De la inceputul anului, leul s-a depreciat cu 25,7% (4.698 unitati) in raport cu dolarul american, care valora, pe 4 ianuarie, 18.275 lei.

Fata de euro, leul s-a depreciat in medie cu 0,4% in raport cu media lunii iulie si cu 0,02% comparativ cu media lunii precedente.

Moneda unica europeana s-a depreciat usor fata de dolar, ramanand in continuare la valori inferioare acestuia.

De la inceputul anului, devalorizarea leului in raport cu moneda unica europeana este de 1.701 unitati (9,01%) cursul de schimb fiind de 18.863 lei la data de 4 ianuarie.

Fata de marca germana, scaderea leului a fost mai putin abrupta in perioada mentionata, cu doar 163 de unitati (1,57%). De la inceputul anului, moneda nationala s-a depreciat cu 9,01% (870 de unitati), o marca germana fiind cotata, la inceputul anului, la 9.644 lei.

L. IONESCU


Credit avantajos pentru Romania

Presedintele Administratiei Nationale a rezervelor de Stat, dl Adrian Ghita, a anuntat ca derularea creditului comercial GSM-103, privind achizitionarea unor stocuri de produse agroalimentare, va fi posibila dupa ce Ministerul Agriculturii si Alimentatiei va stabili cantitatile produselor ce urmeaza a fi importate.

, a declarat marti presedintele ANRS, in cadrul unei conferinte de presa.

Creditul GSM-103 – in valoare de pana la 100 milioane USD, acordat de Guvernul SUA si garantat de Ministerul Finantelor (MF) – este un credit avantajos pentru Romania, compensand o parte din pierderile de peste 10.000 de miliarde lei, suferite de agricultura romaneasca anul acesta, a precizat reprezentantul ANRS.

Toate produsele importate vor fi achizitionate in transe si vor fi comercializate pe piata romaneasca.

ANRS va organiza licitatii publice atat pentru stabilirea importatorului in baza unor criterii de economicitate, precum si pentru stabilirea agentilor economici beneficiari, pe baza rapoartelor de solicitare elaborate de MAA si aprobate de primul-ministru.

Valorificarea produselor mentionate va asigura recuperarea cheltuielilor pentru constituirea acestor stocuri, astfel incat MF sa poata dispune rambursarea creditului la termenele stabilite prin contract.

Creditul va fi rambursat dupa o perioada de gratie de sapte ani, la o dobanda sub nivelul pietei, a precizat presedintele ANRS. (Rompres)

Banii de la Sapard – sub semnul intrebarii

Fondurile alocate Romaniei in anul 2000 prin programul Sapard ar putea fi distribuite altei tari daca reprezentantii Comisiei Europene nu vor aproba, pana la 27 octombrie 2000, Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNDAR), informeaza Ministerul Agriculturii si Alimentatiei (MAA).

Potrivit MAA, aceasta situatie va afecta alocarea financiara Sapard si pentru anii urmatori, dovedind incapacitate de absorbtie financiara.

MAA precizeaza ca o noua negociere cu PNDAR, in concordanta cu recomandarile Comisiei Europene (CE) va avea loc pana la finele lunii septembrie.

Conditiile de baza pentru Romania impuse de CE pentru a putea accesa Programul Sapard sunt aprobarea PNDAR, acreditarea Agentiei Sapard ca organism capabil sa implementeze Programul la nivel national, regional si local si asigurarea de la buget a cofinantarii programului.

Agentia Sapard – structura institutionalizata necesara implementarii programului – se va ocupa de derularea proiectelor, avand si functia de plata, control si audit.

In comunicatul MAA se arata ca desi structura de implementare a programului Sapard nu a fost definita legal, pana in prezent s-a convenit ca gestionarea acestuia sa fie impartita intre MAA, MLPAT, MAPPM si MF.

MAA a propus ca Agentia Sapard sa fie constituita dintr-o unitate centrala de coordonare cu sediul in MAA si din alte opt unitati regionale de coordonare. Infiintarea Agentiei Sapard ca institutie cu personalitate juridica in subordinea MAA este importanta, se precizeaza in comunicat, deoarece programul Sapard este dedicat agriculturii si dezvoltarii rurale si trebuie sa colaboreze cu institutia care defineste politicile agricole si de dezvoltare.

Infiintarea Agentiei Sapard in forma propusa de Ministerul Afacerilor Externe nu este viabila si nu poate functiona, precizeaza comunicatul MAA.

In aceste conditii, PNDAR nu poate fi finalizat pana nu se definesc corect atributiile Agentiei Sapard si ale MAA, MLPAT si MAPPM, implicate direct in derularea programului. De asemenea, MAA precizeaza ca nu poate incepe nici preacreditarea, decat cu o intarziere de opt luni, ceea ce ar determina pierderea anului de finantare 2000 si a sumei de 150 milioane euro. (Rompres)

Certificate de trezorerie retroactive

Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu a primit nici o cerere de cumparare de certificate de trezorerie cu dobanda pana luni 4 septembrie a.c., data limita de depunere a cererilor.

BNR a incercat sa plaseze prin subscriptie publica o emisiune de certificate, cu scadenta pe 8 martie 2001, cu valoare nominala de 500 miliarde lei.

Rata dobanzii oferite de BNR, de 45%, se pare ca nu a multumit potentialii participanti la subscriptie, fiind considerata prea mica. (Rompres)

Un milion de lei pentru modesta a unui elev din invatamantul preuniversitar

Cea de-a patra editie a expozitiei a fost deschisa din 29 august pana in 5 septembrie, fiind prima din seria manifestarilor expozitionale organizate de S.C. Expotim si Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara. Intentiile declarate de cei doi parteneri au ca suport faptul ca, prin spatiile oferite si prin activitatile specifice, interesul agentilor economici pentru astfel de actiuni va fi sensibil mai ridicat, din afacere avand de castigat, in cele din urma, ambii parteneri.

Prin doar cele 17 firme prezente in expozitie, actuala editie nu pare a se distinge prin ceva in plus fata de cele precedente. O explicatie ar fi aceeasi de pana acum: mentalitatea agentilor economici, potrivit careia, pentru a-ti face un nume pe piata, este suficient sa produci sau sa deschizi o taraba la un colt de strada unde sa vinzi.

In ciuda dorintei organizatorilor de a le face parintilor si elevilor mai usoara si mai placuta alergatura dupa cele trebuincioase la scoala, la actuala editie au fost foarte putine manuale scolare si papetarie de uz scolar. La capitolul , ar fi de mentionat doar standul Inspectoratului ªcolar Timis, unde sunt expuse diferite manuale alternative, tiparite de mai multe edituri si folosite in clasa a noua si a zecea.

Standurile mentionate sunt completate – fericit, zicem noi – de prezenta tehnicii informatice cu aplicabilitate in invatamantul preuniversitar si de articole de incaltaminte pentru copii si adolescenti.

Cu ajutorul directorului S.C. Timlibris s.a., dl Nicolae Miculescu, am aflat ca, in afara manualelor, care pentru clasele I-VIII sunt gratuite, un caiet special (complementar abecedarului, cartii de aritmetica) costa 132.200 lei pentru clasa I, 176.000 pentru clasa a II-a, 198.000 pentru clasa a III-a si 220.000 lei clasa a IV-a. Pe langa toate acestea, valoarea rechizitelor necesare in clasa I se ridica la 157.000 lei, iar pentru fiecare din clasele a II-a, a III-a si a IV-a, la 227.000 lei.

In medie, calculata pentru anii de scoala primara si gimnaziala, numai pentru acest din urma capitol, fara ghiozdan (unul modest costa in jur de 100.000 lei), un parinte mai trebuie sa scoata din buzunar 250.000 de lei. Aceeasi suma, avand aceeasi destinatie, cu un plus insa de circa 600.000 de lei pentru manuale, trebuie sa o cheltuiasca parintii ai caror copii frecventeaza una din clasele de liceu. Sa mai adaugam si amanuntul ca o pereche de incaltari de toamna, fabricate de o firma din Recas, prezenta in expozitie, costa, in functie de marime si material, intre 165.000 si 195.000 lei.

In sfarsit, retrasa intr-un colt, pe o suprafata de nici doi metri patrati, o prezenta insolita ni s-a parut a fi Daniela Valeanu. Fara vreun sprijin financiar din partea cuiva, ea s-a bazat doar pe intuitia ca din editarea, pe cont propriu, a unor caiete speciale complementare ar mai putea castiga un ban. A scos pana acum 13 titluri de caiete. Unul dintre ele este consacrat invatarii celor patru operatiuni aritmetice prin versuri compuse de ea insasi. Preturile cu care ea vinde caietele se situeaza inte 12.000 si 25.000 lei. Ne-a mai spus ca este complet nemultumita de unele edituri care, atunci cand incheie un contract, nu respecta tirajul, tiparind mai multe caiete decat numarul stabilit prin angajament si insusindu-si toti banii rezultati din diferenta.

Ion BINÞINÞAN


CERF 2000 Dobrogea – informare si comunicare

Timp de 5 zile, in perioada 5-9 septembrie, la Universitatea Ovidius din Constanta a avut loc expozitia CERF Dobrogea, manifestare cu participare internationala din domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor.

Proiectul CERF Regional a fost demarat pentru consolidarea evenimentului CERF ca instrument eficient de marketing pentru firmele locale si pentru a oferi firmelor cu arie de interes national un cadru coerent de promovare a imaginii si a sistemului lor de distributie. Specificul acestor manifestari consta in aceea ca tematica lor se concentreaza asupra prioritatilor economice ale regiunii in care se desfasoara, pornind de la premisa ca informatica si comunicatiile sunt suportul logistic pe care trebuie sa se sprijine dezvoltarea oricarui domeniu economic-social.

CERF Dobrogea isi propune prezentarea solutiilor pentru aplicatii de sisteme informationale si de comunicatii necesare unor mari unitati de pe platforma portului Constanta, precum si formularea ofertelor specifice aplicatiilor de gestiune si servicii din domeniul hotelier, zone de deosebit interes pentru regiune.

Manifestarea a fost bine primita de autoritati si de mediul de afaceri local. Caracterul practic al actiunii rezida din programul de seminarii, intru cat pune in discutie proiecte concrete in curs sau pe rol si realizeaza abordarea lor din punct de vedere financiar.

Calitatea echipamentelor, actualitatea solutiilor tehnice, nivelul specialistilor si prezenta persoanelor cu decizie din aceste firme si institutii probeaza seriozitatea, dar si atentia pe care o acorda mediului de afaceri din Constanta.

Simpla enumerare a seminariilor poate da o informatie concreta asupra proiectelor ce au motivat eforturile organizatorice si financiare ale firmelor participante: • Invatamantul informatic in Romania • Business day • Sisteme informatice pentru Administratia Publica Locala • Ziua RomTelecom • ªantierul naval, sisteme informatice si aplicatii specifice • Sisteme de comunicatii integrate • Seminariile APC • Aplicatii hoteliere • Seminar MApN, comunicatii navale • Premiile PC Report.

In definirea si organizarea seminariilor trebuie sa mentionam in mod deosebit colaborarea buna cu Euro Info Centre Constanta, Consiliul Judetean Constanta si cea, deja traditionala, cu Computer Press Agora.

Dana NAHOI


Economia in cifre

Cu privire la protectia sociala

Protectia sociala a continuat si in anii 1999 si 2000 sa constituie una din problemele vulnerabile ale societatii romanesti, prin insuficienta fondurilor financiare acordate numeroaselor familii defavorizate, care suporta mari privatiuni in satisfacerea necesitatilor de trai.

Declinul economic marcant din ultimii trei ani, manifestat in scaderea activitatilor producatoare de marfuri si servicii, a profitabilitatii si a resurselor financiare obtinute, a generat realizarea de venituri tot mai mici de catre agentii economici, ceea ce s-a repercutat si asupra colectarii unor venituri bugetare care sa acopere cheltuielile stringente, rezultand deficite insemnate. In aceste conditii economico-sociale neprielnice, fondurile destinate protectiei sociale au fost subdmensionate.

Datele oficiale publicate de Comisia Nationala pentru Statistica (CNS) consemneaza ca in anul 1999 nivelul veniturilor bugetului de stat a fost de 93.230,3 miliarde lei, iar cheltuielile au totalizat 106.886,6 miliarde lei, inregistrandu-se un deficit de 13.656,3 miliarde lei, adica 14,6% din totalul veniturilor bugetare realizate.

Din totalul cheltuielilor efectuate, pentru serviciile publice generale s-au finantat 4.108,5 miliarde lei (3,8%), cheltuieli social-culturale 28.330,1 miliarde lei (26,5%), servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape 1.827,8 miliarde lei (1,7%), actiuni economice 15.819,2 miliarde lei (14,8%), transferuri din bugetul de stat 5.237,6 miliarde lei (4,9%), plati de dobanzi si alte cheltuieli aferente datoriei publice 33.347 miliarde lei (31,2%), aparare, ordine publica si siguranta nationala (14,9%) etc.

In topul cheltuielilor bugetului de stat se plaseaza pe primul loc platile de dobanzi si alte cheltuieli aferente datoriei publice, urmate la distanta de cheltuielile social-culturale, de cheltuielile pentru aparare, ordinea publica si siguranta nationala. Totodata, se degaja starea de austeritate a bugetului, dovedita de nivelul minim al resurselor banesti si materiale alocate si de volumul precar al investitiilor finantate care nu pot aduce o imbunatatire a activitatilor economice si sociale ce urmeaza a fi demarate.

In anul 2000, configuratia bugetului de stat se afla sub acelasi spectru al starii de stagnare a veniturilor colectate, in raport cu necesitatea unor cheltuieli tot mai mari. In perioada 01.01-31.05.2000, deficitul bugetului de stat a fost de 13.678,1 miliarde lei, adica 31% din totalul veniturilor bugetare. Bugetul asigurarilor sociale de stat in anul 1999 a avut un deficit de 2.892,1 miliarde lei (7,7% din totalul veniturilor), iar in perioada 01.01-31.05.2000, acesta a fost de 2.242,0 miliarde lei (12,6%).

Rezulta ca fondurile destinate nevoilor populatiei sunt in continuare minimalizate, ca efect al stramtorarii veniturilor bugetare, precum si a numarului beneficiarilor care este intr-o crestere continua. De obicei, starea de anormalitate a bugetului de stat se transmite si asupra bugetului fiecarei familii care beneficiaza de protectie sociala.

Dintr-o ancheta multifunctionala efectuata de CNS, rezulta ca o gospodarie cu 3 persoane, in medie, realizeaza venituri lunare de 1.485 mii lei (536 mii lei/persoana), iar veniturile banesti provenite din protectia sociala au insumat doar 28% din total, cea mai mare parte provenind din pensii de asigurari sociale, ajutoare de somaj si alocatii de sprijin.

O componenta importanta a asigurarilor sociale este protectia pensionarilor, al caror numar, in trimestrul unu 2000, depasea 6 milioane, (doua cincimi din totalul populatiei), din care 4,2 milioane sunt pensionari de asigurari sociale de stat 1,7 milioane pensionari de asigurari sociale agricultori.

Pensia medie lunara pe ansamblul pensionarilor a fost, in trimestrul unu 2000, de 633 mii lei (793,2 mii lei la pensionarii de asigurari sociale de stat; 162 mii lei la pensionarii de asigurari sociale agricultori; 119 mii lei la pensionarii IOVR; 313 mii lei ajutor social tip pensie).

Nivelul nesatisfacator al pensiilor pentru asigurarea trebuintele de prima necesitate (alimente, medicamente, intretinerea locuintelor si alte servicii cu caracter obligatoriu), ii determina pe beneficiarii acestora sa participe la activitati economice pe cont propriu, indeosebi in anumite meserii si profesiuni, cu deosebire la munci in agricultura.

In aceasta perioada, veniturile din pensii, in bugetul gospodariilor de pensionari, reprezentau numai 60,1% din totalul veniturilor banesti realizate.

Intr-o situatie precara se afla si gospodariile de someri, care se estimeaza a avea cele mai mici venituri dintre toate categoriile defavorizate. Din totalul veniturilor banesti realizate de gospodariile de someri (1.053 mii lei pe luna, respectiv 306 mii lei/persoana/luna), sumele primite ca ajutoare de somaj si alocatii de sprijin contribuie doar cu 22,6%, restul fiind realizat din castiguri salariale (35,7%), venituri din activitati pe cont propriu (10,0%), alocatii pentru copii (7,6%), venituri din vanzari (5,9%) etc.

Din datele existente la Agentia Nationala Pentru Ocuparea si Formarea Profesionala, numarul somerilor inregistrati la sfarsitul lunii iunie 2000 era de 1.067,0 mii persoane, din acestia numai 810,5 mii erau someri aflati in plata, restul de 256,5 mii fiind someri neindemnizati, care nu beneficiaza de prevederile legii nr.1/1991, republicata in anul 1994. Indemnizatiile medii in luna iunie a.c. au fost de 660.124 lei pentru ajutorul de somaj, 278.063 lei pentru alocatia de sprijin si 362.624 pentru ajutorul de integrare profesionala.

Se contureaza o spaima a dependentei economice a multora din persoanele active neocupate, de asigurarea protectie sociale, situatie atipica, determinata de cresterea duratei medii a somajului, concomitent cu involutia numarului de salariati.

Un nivel restrans au prezentat si alte forme de protectie sociala, cum ar fi: burse pentru elevi si studenti, ajutoare speciale pentru handicapati, indemnizatii pentru incapacitate de munca, maternitate si ingrijirea copilului, asistenta sociala etc.

Scaderea puterii de cumparare a veniturilor populatiei micsoreaza cererea de consum si implicit cifra de afaceri a intreprinzatorilor.

In concluzie, se poate afirma ca pensionarii, somerii, marea parte a salariatilor bugetari, agricultorii si alte persoane cu venituri relativ mici maresc perimetrul saraciei. Potrivit evaluarilor Bancii Mondiale, o persoana este considerata saraca daca nu-si poate asigura in proportie de 60% nevoile materiale ale unui adult intr-un an. In Romania, acest indicator a fost prezent la 19,9% din populatie in 1996, la 30,8% in 1997, la 33,8% in 1998 si 43% in anul 1999.

Conditiile esentiale pentru ameliorarea protectiei sociale sunt dezvoltarea durabila a economiei, privatizarii si restructurarii, calmarea inflatiei, crearea de noi locuri de munca, cresterea PIB, sursa hotaratoare pentru imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei.

Dr. M. VASILESCU


Biblioteca economica

Integrarea europeana – dictionar de termeni comunitari

Publicata sub egida Consiliului legislativ, lucrarea isi propune ca obiectiv principal explicarea procesului atat de complex al integrarii europene prin intermediul unui ansamblu structurat si coerent de termeni cu care se opereaza in spatiul Uniunii Europene.

Necesitatea unui astfel de dictionar este justificata de faptul ca sunt tot mai multi cei care, prin natura profesiei sau din curiozitate, vin in contact cu terminologia si principiile dreptului comunitar. (L.I.)

Afaceri intermediate de Euro Info Centre Bucuresti

Licitatii

• S 154/08/1

Titlul proiectului: Reabilitarea suprastructurii podului/caii ferate Giurgiu-Ruse si continuarea lucrarilor pentru infrastructura de siguranta.

1. Participarea: Este deschisa in conditii egale tuturor persoanelor fizice si juridice din statele membre ale Comunitatii Europene sau din Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Macedonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia si Slovenia. Materialele si serviciile oferite trebuie sa provina din statele mentionate.

2. Tema: Lucrarile vor fi executate in cadrul asistentei tehnice si financiare a Uniunii Europene pentru Romania si a programului Phare de cooperare transfrontiera pentru sprijinirea lucrarilor de reabilitare a suprastructurii de cale ferata pe tronsonul mixt cale ferata/pod rutier Giurgiu-Ruse peste Dunare. Toate lucrarile trebuie realizate in conditiile mentinerii fluentei traficului pe acest tronson si trebuie finalizate in 10 luni, cu o perioada de garantie de 36 de luni.

3. Beneficiar: Compania Nationala de Cale Ferata CFR s.a.

4. Termenul limita pentru depunerea documentatiei: 02.10.2000, orele 10.
• S 154/08/2

Titlul proiectului: Elaborarea obiectivelor programului Inogate pentru Romania.

Descriere: Obiectivul proiectului este stabilirea unui cadru legal care sa asigure reglementari nediscriminatorii, stabile si transparente pentru investitiile in sistemul de tranzit al petrolului si gazului. Acest obiectiv va fi atins prin analiza legislatiei nationale si interguvernamentale existente; intocmirea unor propuneri de modificare a legislatiei si a legislatiei secundare pentru interconectari si tranzitul de petrol si gaz; o larga consultare pentru finalizarea acestui cadru legal propus.

Experienta necesara: Firme si experti avand experienta dovedita in domeniul legislatiei si reglementarilor legate de tranzitul petrolului si al gazului, inclusiv cunostinte despre Acordul Umbrela Inogate si tratatul Carta Energiei.

Termenul limita pentru inscriere: 15.09.2000.
• S 154/08/3

Titlul proiectului: Reabilitarea retelei de canalizare si a conductelor principale.