Osttiirkische Dialektstudien, în Abhandîungen der Koniglichen Gesellschaft der
Wissenschaften zu Gottingen, Phil.-hist. Kl., NF, XIII, 1914, 1, p. 157.
53 C. D'Ohsson, Histoire des Mongols depuis Tchinguiz-Khan jusqu'ă Timour
Beg ou Tamerlan, I, Amsterdam, 1852, p. 339, nota 1; Tiesenhausen, I, p. 541.
54 D. Rassovsky, op. cit., în SK, VI, p. 19 şi urm.; H. Gockenjan, op. cit.,
p. 99 şi urm.
5i DIR, C, v. XI—XIII, I, p. 338—341; DRH, D, I, nr. 11.
56 Hurmuzaki, Doc, I, p. 84; DIR, C, v. XI—XIII, I, p. 209.
57 N. Drăganu, Românii în veacurile IX—XIV pe baza toponimiei şi a ono
masticii, Bucureşti, 1933, p. 514—516; H. Gockenjan, op. cit., p. 106—107, 237—238.
38 Şt. Pascu^ Voievodatul Transilvaniei, I, Cluj, 1971, p. 84—87.
59 Simon de Keza, p. 54, 103—104. Cf. şi SRH-Szentpetery, I, p. 182.
60 Chron. Pict., p. 55—57, 175—177; Chron. saec. XIV, p. 366—368; Chronicon
Monacense, ed. Al. Domanovszky, în SRH-Szentpetery, II, p. 75; Chron. Bud.,
p. 127—128; Chron. Duh., p. 75—76; Thuroczi, p. 116—117. Tot în timpul domniei
lui Salomon este plasată incursiunea şi în Chronicon Posoniense, dar nu se
specifică decît că ea a fost întreprinsă de pagini (ed. Al. Domanovszky, în SRH-
Szentpetery, II, p. 38), în timp ce Henric von Miigeln consideră că invadatorii ar
fi tătari (!) (ed. cit., p. 176—177).
61 H. Gockenjan, op. cit., p. 97 şi 187, nota 90.
62 Attaliates, p. 66—67; Excerpta ex breviario historico Ioannis Scylitzae Cu-
ropalatae, în Kedrenos, II, p. 645—646; Zonaras, col. 245—248. O menţionare suc
cintă a ciocnirii lui Isaac I cu pecenegii (Pastiqaye sau Pastinaqaye), soldată prin
infrîngerea acestora din urmă, găsim la Michel le Syrien, Chronique, ed. J.-B. Cha-
bot, III, Paris, 1905, p. 165.
63 Matthieu d'Edesse, p. 105—106.
64 Anne Comnene, II, 1943, p. 81—82. Pentru analiza etnicului sciţilor, sar-
rnaţilor şi a populaţiei paristriene care lupta pentru autonomie, cf. M. Gyoni,
Zur Frage der rumănischen Staatsbildungen im XI. Jahrhundert in Paristrion, în
AECO, IX—X, 1943—44, p. 83 şi urm.; I. Barnea, în DID, III, p. 139 şi urm.
55 I. Ferenţ, Cumanii şi episcopiile lor, Blaj (1931), p. 36—37; P. Diaconu, Les
Coumans au Bas-Danube a'ux Xle et Xlle siecles, Bucureşti, 1978, p. 66—71. După
P. Chirnoaga, Istoria Daciei şi continuitatea daco-romană, Madrid, 1971, p. 173, in-
Va «T" ar cumanii aliaţi cu pecenegii.
66 Ioannis Cinnami Epitome rerum ab Ioanne et Alexio Comnenis gestarum, ed. A Meinecke, Bonn, 1836, p. 7—8; FHDR, III, p. 230—233. 1 Choniates, p. 19—23; FHDR, III, p. 244—247. ^ FHDR, IU, p. 182-183.
A. A. Vasiliev, Histoire de l'Empire byzantin, II, Paris, 1932, p. 32.
™ Choniates, p. 23.
71 Ibidem, p. 20. Sărbătorirea anuală a victoriei este confirmată şi de mitro
politul Eustathios (cf. FHDR, III, p. 182—183).
72 Ipat. let., p. 8; Let. Voskr., p. 25; Hws. Zet., p. 292; XoAMoeopcK.au Aemonucb*
în PSRL, 33, Leningrad, 1977, p. 42.
73 Jpot. Zet., p. 8.
74 Joannis Antiocheni Orotio de disciplina monastica et de monasteriis laicis
non tredentis, în PG, CXXXII, 1864, col. 1147—1148.
75 Michel le Syrien, p. 206—207. Cf. şi J. Marquart, Vber das Volkstum. ..,
p. 170.
70 A. A. Vasiliev, op. cit., p. 52.
77 Ed. Kurtz, Unedierte Texte aus der Zeit des Kaisers Johannes Komnenos,
în Byzantinische Zeitschrift, 16, 1907, p. 86.
78 Chron. Pict., p. 87, 210; Chron. saec. XIV, p. 444.
79 D. Rassovsky, op. cit., în SK, VI, p. 19, 43.
80 I. Ferenţ, op. cit., p. 37—38. Ca şi D. Rassovsky, I. Ferenţ citează numai
pe Thuroczi (ed. cit., p. 141), care însă a preluat relatările cronicarilor mai vechi.
Cf. nota 78.
81 Chron. Pict, p. 86, 208; Chron. saec. XIV, p. 441.
82 DAI, p. 62—63, 166—167; Macoudi, ed. cit., I, 1861, p. 212, 288; II, p. 19;
Dostları ilə paylaş: |