Secolele XI-XIV

Vber das Volkstum ..., p. 157.

¹³⁴ Pentru incursiunile cumane în Bizanţ din vremea lui Manuei I, cf. F. Cha-
landon, Les Comnene, II, Jean II Comnene (1118—1143) et Mantiei I Comnene
(1143—1180), Paris, 1912, p. 323 şi urm.; I. Ferenţ, op. cit., p. 40 şi urm.; P. Dia-
conu, Les Coumans ..., p. 78—90.

¹³⁵ Cinnamus, p. 93—95.

136 iorga, Histoire, III, p. 70. Cf. şi W. Tomaschek, Zur Kunde der Hămus-

Halbinsel, în Sitzungsberichte der phil.-hist. Classe der kais. Akademie der Wissen-
schaften, XCIX, 1881, 2, p. 485; P. Ş. Năsturel, Valaques, Coumans et Byzantins
sousle regne de Manuei Comnene, în Byzantina, I, 1969, p. 175.

¹³⁷ Choniates, p. 123—124; FHDR, III, p. 248—249.
»s Cinnamus, p. 201—202; FHDR, III, p. 236—239.

¹³⁹ V. Spinei, Antichităţile nomazilor turanici din Moldoi^a în primul sfert al mileniului al II-lea, în SCIVA, 25, 1974, 3, p. 391. ¹¹⁰ Choniates, p. 230; FHDR, III, p. 252—253.

¹⁴¹ Ipat. let., p. 83—84; Let. Voskr., p. 68.

¹⁴² Otto Frisingensis episcopus, Gesta Friderici I imperatoris, în Gombos, Cata-
logus, Iii, p. 1770.

¹⁴³ Choniates, p. 487 şi urm.; FHDR, III, p. 178—181 (Eustathios al Tesaloni-
cului), 258—309 (ChQniates)j 380—383 (Euthymios Tornikes), 398—403 (Georgios Akro-
polites), 417—433 (Teodor Skutariotes), 462—473 (Efrem), 530—531 (Pseudo-Kodinos).
Cf. şi I. Ferenţ, op. cit., p. 46—52; R. L. Wolff, The „Second Bulgarian Empire".
Us Origin and History to 1204, în Speculum, XXIV, 1949, 2, p. 198—201; P. Dia-
conu, Les Coumans . . ., p. 114—119, 130—133.

¹⁴⁴ Choniates, p. 808—824 şi urm.; Acropolites, col. 1013—1014; Robert _ de
Clari, La conquete de Constantinople, în Historiens et chroniqueurs du Moyen Age,
■ed. A. Pauphilet—Ed. Pognon, Paris, 1952, p. 50—51; Villehardouin, La conquete de
Constantinople, în Historiens..., p. 161 şi urm.; Andreae Danduli Chronicon Ve-
netum, în Rerum italicarum scriptores, ed. L. A. Muratorius, XII, Mediolani, 1728,
col. 132; Gombos, Catalogus, II, p. 847 (Detmair-CTwoni/cJ, 1216 (Jacobus de Guisia,
Annales- Hannoniae), 1331 (Iohannes Longus de Ypra, Chronica monasterii s. Ber-
iini); FHB, XII, 1965, p. 241 (Historia peregrinorum), 279, 284 (Ansbertus, Historia
de expeditione Friderici imperatoris), 298 (Roberti canonici S. Mariani Antissiodo-
rensis Chronicon).

¹⁴⁵ S. A. Pletneva, op. cit., în SAI, E 4—2, p. 18.

¹¹⁶ Hurmuzaki, Doc, I, p. 57; DIR, C, v. X—XIII, I, p. 151.

¹⁴⁷ Cf. nota 55.

¹¹⁸ W. Barthold, Turkestan down to the Mongol Invasion, ed. a 3-a, Londra, 1968, p. 369—370.

^Ui> Extrait d'Ibn-Alathir, în Defremery, Fragments, p. 78—82; Tiesenhausen, I, p. 25—27 (Ibn el Asyr); II, p. 32—33 (Răsid od-Din); Râăid od-Din, I, 2, p. 229; Săchsische Weltchronik, ed. L. Weiland, în MGH, DC, II, 1, 1876, p. 243; E. Bret-schneider, Mediaeval Researches jrom Eastern Sources, I, Londra, 1910, p. 294—299. In cele mai multe letopiseţe ruseşti lupta de la Kalka este datată eronat în anul 1224. Cf. Ipat. let, p. 163—164; NPL, p. 61—63, 264—265; TIcKoecKCM nepean Aemonucb, în PSRL, IV, Sanktpeterburg, 1848, p. 177—178; Epmoauhckm Aemonucb, în PSRL, XXIII, S. Peterburg, 1910, p. 69—71; BoMzodcKo-IJepMCKeui Aemonucb, în PSRL, XXVI,

Moscova—Leningrad, 1959, p. 66—69; Hus. let., p. 335. In Let. Voskr., p. 129 132

si TpouiţKasi Aemonucb, în PSRL, I, Sanktpeterburg, 1846, p. 216—219, se indică anul 1223, iar în RLNS, II, p. 349—354, anul 1225.

1⁵⁰ L. Râsonyi Nagy, Der Volksname Bependeă, în SK, VI, 1933, p. 219—226.

151 D. Rassovsky, op. cit., în SK, VI, p. 11—12; S. A. Pletneva, op. cit., în