Secolele XI-XIV

Zeitschrift }ur romanische Philologie, XVII, 1893, p. 396. Potrivit unei alte
păreri acest cuvînt ar fi fost împrumutat de la tătari. Cf. G. Mihăilă, op. cit.,
p. 208.

²⁴¹ H. F. Wendt (op. cit., p. 164—168) enumera aproape o sută de cuvinte de
origine pecenego-cumană în limba română. Foarte mulţi din aceşti termeni par
însă a fi adoptaţi mai tîrziu.

²⁴² Ipat. let., p. 83—84. Alte letopiseţe, deşi redau evenimentele într-un mod
asemănător, nu ii menţionează pe berladnici ca participanţi la expediţie. Cf. Let.
\'oskr., p. 68; Jlemonucb no ' eapoecKOMy cnucKtj, în PSRL, XXV, Moscova—Lenin­
grad, 1949, p. 64; Hus. let., p. 306.

²⁴³ Ipat. let., p. 86. In Let. Voskr., p. 71 şi PSRL, XXV, p. 67, atacul
Oleşiei este datat în anul 1159.

²⁴⁴ V. G. Vasilievski, PyccKue na Hynae e XI eexe, în Tpydu, I, p. 131; N. lorga,
Istoria poporului român, I, Bucureşti, 1922, p. 245; Brătianu, Recherches, p. 28;
Ist. Rom., II, p. 102; P. Diaconu, Despre localizarea Vicinei, în Pontice, III,
1970, p. 275, nota 2.

²⁴⁵ I. Bogdan, Diploma bîrlădeană din 1134 şi principatul Birladului, în
AARMSI, s. II, XI, 1888—1889, p. 104; Giurescu, Ist. rom., I, p. 317.

²⁴⁶ Ipat. let., p. 109; Hus. let., p. 315.

²⁴⁷ N. Iorga, Brodnicii şi românii, în AARMSI, s. III, VIII, 1927—1928, p. 150;
T. Bălan, Berladnicii, Cernăuţi, 1928, p. 15—17; A. V. Boldur, op. cit,, p. 135—137;
Cihodaru, Consideraţii, p. 134—137; Spinei, Les relations, p. 242.

²⁴⁸ M. Hrusevskyj, Geschichte des ukrainischen (ruthenischen) Volkes, I,
Leipzig, 1906, p. 229; A. N. Nasonov, ,,PyccK.an 3cmah" u oâpasoeaHue meppumopuu
dpeeHepyccKoao eocydapcmea. Moscova, 1951, p. 141; M. V. Levcenko, Onepuii no uc-
mopuu pyccK0-eu3a.HinuucKux omnoiuenuu, Moscova, 1956, p. 437—438; Paşuto, Politika,
p. 194—195.

²⁴⁹ R. Rosetti, Statul berlădean, în Revista nouă, II, 1889, 11—12, p. 464—472;
N. Mohov, O-iepxu ucmopuu MO.idaecxoso-pyccKO-yKpatiHCKux cstaeă, Chişinău, 1961,
p. 18—19; Ist. Rom., II, p. 102; Şt. Olteanu, Bîrladul şi veacurile sale de istorie',
în Magazin istoric, VII, 1974, 9 (90), p. 30—32; A. V. Boldur, Ţara Birlad, numele
şi unele momente din istoria ei, în Revista arhivelor, an LI, XXXVI, 1974,
3, p. 429—436. împotriva acestei păreri s-au pronunţat Iorga, Studii, p. 79; E. Dia-
conescu, Roynănii din răsărit, Iaşi, 1942, p. 38—39.

-⁵⁰ B. A. Rîbakov, fJpo6MMa o6pa3oeamia dpeenepyccKOU napodnocmu e ceeme mpydoe H- B- Cma.iuna, în Bonpocu ucmopuu, 1952, 9, p. 48—49. Cf. şi A. N. Nasonov, op. cit., passim.

²⁵¹ DRH, D, I, nr. 1, 2.

²">² Hurmuzaki, Doc, I, p. 102, 114; DIR, C, v. XI—XIII, I, p. 228, 245.

253 Hurmuzaki, Doc, I, p. 260 (unde documentul este datat greşit în 1254); DIR, C, v. XI—XIII, I, p. 345.

'^£li F. Uspenskii, 06pa30eanie emapaao BoAzapcuaao u_lapcmea, Odessa, 1879, npuAO-OKBHue V, p. 35; G. Popa-Lisseanu, Brodnicii (IIR. XII), 1938, p. 41, 64; Nicetae Choniatae Orationes et epistulae, ed. 1. A. v. Dieten, Berolini et Novi Eboraei, 1972, p. 93.

^25:1 J. L. Pic, Ueber die Abstammung der Rumănen, Leipzig, 1880. p. 110; I. Kulakovskii, f'de naxodiuiach BtmuncKaa enapxi.H KoHcmaHmuHonoAbCKaeo nampuapxama? în VizVrem, IV, 1897, 2, p. 332; Onciul, Originile, p. 693; P. Mutafciev, flpou3xo-diimb na Accneemi, în MaKedoHCKu npeaAedz, IV, 1928, 4, p. 42; Brătianu, Recherches, p. 33; Şt. Ştefănescu, Ţara Românească de la Basarab I „Întemeietorul" pînă la Mi-hai Viteazul, Bucureşti, 1970, p. 19.

²¹* Ipat. let., p. 30; PSRL, XXV, p. 40; PSRL, 33, p. 43.

²⁵⁷ Let. Voskr., p. 38; RLNS, II, p. 93; PSRL, XXIII, p. 33; JîemonucHuu ceod
1497 e-, în PSRL, XXVIII, Moscova-Leningrad, 1963, p. 28; Jle/nonucnuu ceod 1518 a-
(yeapo6CK.au Aemonucb), în ibidem, p. 183.

²⁵⁸ HoeaopodcKtifi >iemeepmasi Aemonucb, în PSRL, IV, Sanktpeterburg, 1848, p. 22;
PSRL, I, p. 212—213; PSRL, XXV, p. 112—113; Let. Voskr., p. 122. In PSRL,
XXVI, p. 61, se indică anul 1217.

259 _{ArPLj p}. _63> 266; PSRL, I, p. 218; Let. Voskr., p. 132; PSRL, XXV, p. 120;

PSRL, XXIII, p. 71; PSRL, XXVI, p. 69; RLNS, II, p. 353; PSRL, XXVIII, p. 50;
208; PSRL, 33, p. 64; JlbsoocKim Aemonucb, în PSRL, XX, 1, S.-Peterburg, 1910.
p. 153.

²⁶⁰ M. Karamzin, Historie de VEmpire de Russie, II, Paris, 1819, p. 274;
P. J. Safarik, Slovanske starozitnosti, II, Praga, 1863, p. 153, 650; M. Hrusevskyj,
op. cit., I, p. 197; D. Rassovsky, op. cit., în SK, X, 1938, p. 176; Grecov, Iacu-
bovschi_i Hoarda, p. 191; C. Goehrke, Wilstungsperioden des frilhen ună hohen
Mittelaîters in Osteuropa, în Jahrbucher jur Geschichte Osteuropas, NF, 16, 1963,
1, p. 16.

²⁶¹ P. Hunfalvy, Die Rumănen und ihre Anspruche, Viena—Teschen, 1883,
p. 83; R. Rosetti, Brodnicii, în Revista nouă, III, 1890, 1, p. 61; Onciul, Originile,
p. 693—695; A. Bunea, încercare de istoria românilor pînă la 1382, Bucureşti, 1912,
p. 128—131; C. Kogălniceanu, Istoria veche a românilor, Bucureşti, 1938,
p. 20—23; G. Popa-Lisseanu, op. cit., p. 29—33; A. V. Boldur, Ţara „brodnicilor"
într-o lumină nouă, în Revista arhivelor, an LII, XXXVII, 1975, 2, p. 191—197,

²⁶² F. Brun, VcpHOMOpbe, I, Odessa, 1879, p. 117.

²⁶³ A. Spiţîn, KoHCBHUHecKiu Kypzam âAiart z. K)pbeea rio.ibCKaao, in H3eecmui
MMnepamopcKoă Apxeo.ioawwcKou KoMMUcciu, 15, 1905, p. 83.

²⁶⁴ R. Rosetti, Brodnicii, p. 58; Cihodaru, Consideraţii, p. 237—2;;8.

²⁵⁵ C. A. Macartney, The Petchenegs, în The Slavonie (and East European, Review, VIII, 1929—30, p. 351.

²⁸⁶ I. Ferenţ, op. cit., p. 127—130.

²⁶⁷ Gy. Gyorffy, Das GUterverzeichnis der griechischen Kloster zu Szâvaszent-demeter (Sremska Mitrovica) aus dem 12. Jahrhundert, în Studia Slavica, V, 1959,

j 2 p 13—15; Paşuto, Politika, p. 115.

' as l N. Guniilev, OmKpumm Xasapuu, Moscova, 1966, p. 177; idem, A kazărok utodai în Tortenelmi szemle, XI, 1968, 1—2, p. 16—17.

269 a. Bruce Boswell, The Kipchak Turks, în The Slavonie Review, VI, 1927,

' 270 c. Auner, Episcopia Milcoviei, în Revista catolică, I, 1912, 4, p. 534.

271. 
     Hurmuzaki, Doc, I, p. 77.
     

271. 
     Urkundenbuch, I, p. 22—24; D/K, C, v. XI—XIII, I, p. 187—188; Di?H, D,
     

' '²⁷³ K. Horedt, Contribuţii la istoria Transilvaniei în secolele IV—XIII, Bucu­reşti, 1958, p. 152.

' ²⁷⁴ F. Brun, op. cit., p. 114; N. N. Petraşcu şi G. G. Bezviconi, Relaţiile ruso-române, Bucureşti, 1945, p. 13; B. A. Rîbakov, Rpeenue Pycu, în SA, XVII, 1953,

p 62 63. Unii istorici consideră că numele brodnicilor ar proveni de la 6pod

( = vad), avînd deci semnificaţia de vădeni, oameni de la vaduri, poduri. Cf. P.

Hunfalvy, Neuere Erscheinungen der rumănischen Geschichtsschreibung, Viena-
Teschen, 1886, p. 106; Onciul, Originile, p. 694; V. Motogna, Articole şi documente.
Contribuţii la istoria românilor din v. XIII—XVI, Cluj, 1923, p. 37—39; A. Sa-
cerdoţeanu, In chestia brodnicilor, în Revista istorică, XXIV, 1938, 7—9, p. 199—
203; Giurescu, Tîrguri, p. 36. S-a exprimat şi ipoteza derivării numelui lor de la
6pdo ( = munte) sau de la 6poHH (=platoşă), ceea ce ar însemna că brodnic ar fi si-
nomin cu muntean (cf. A. Bunea, op. cit., p. 130; C. Kogălniceanu, Istoria veche. . .,
p.. 20) ori, respectiv, cu purtător de platoşă (cf. A. V. Boldur, Ţara „brodnicilor". . .,
p.' 194—195). \

III. ILiVIiwmvi. i'ivkwiu —— —. . - .-