Secolele XI-XIV

IJymetuecmeue H6H—adAan.a na BoAzy, ed. I. I. Kracikovski, Moscova—Leningrad,
1939, p. 61—66; Hudud al-'Alam, p. 100—101, 162; Extrait d'Abu-Obeid Al-Becri,
în Defremery, Fragments, p. 15; Ibn Khaldun, The Muqaddimah. An Introduction
to History, ed. F. Rosenthal, I, New York, 1958, p. 156.

⁸³ W. Barthold, Histoire des Turcs d'Asie Centrale, Paris, 1945, p. 79 şi urm.;
C. Necşulescu, Năvălirea uzilor prin Ţările Române în Imperiul bizantin, în RIR,
IX, 1939, p. 187—190.

⁸⁴ V. V. Barthold, Four Studies on the History of Central Asia, III, Leiden,
1962, p. 110.

⁸⁵ S. P. Tolstov, 0ey3bi, neneneau, Mope JJayuapa, în CoeemcK.au sniHozpaipun, 19aO,

4, p. 49—51.

⁸⁶ I. Gherghel, Cercetări privitoare la istoria comanilor, Bucureşti, 1900, p. 8;

5. Salaville, Un peuple de race turque christianise au XHIe siecle: Ies Comans, în

Echos d'Orient, 17, 1914, 106, p. 195—198.

⁸⁷ PVL, I, p. 109. Nu există nici un motiv pentru a subscrie la ipoteza că
acţiunea cnejilor ruşi ar fi fost inspirată de diplomaţia bizantină, după cum
crede S. A. Pletneva, Fleneneau, mopKU u noAoeufii a mxnopyccKux ctnennx, în MIA, 62,
Moscova-Leningrad, 1958, p. 218.

⁸⁸ Attaliates, p. 83; Skylitzes, Excerpta..., în Kedrenos, II, p. 654; FHDR,
III, p. 60—61, 70—71.

⁸⁹ flymetuecmeue H6n —
p. 163; Plano Carpini, p. 80—81; Choniates,
p. 124; Georgii Acropolitae, Annales, în PG, CXL, 1887, col. 1061—1062; Nicephori
Gregorae Byzantina historia, ed. L. Schopen, I, Bonn, 1829, p. 36—37; Tour du
monde ou voyages du rabbin Pethachia de Ratisbonne dans le douzieme siecle, ed.
E. Carmoly, Paris, 1831, p. 8.

⁹⁰ E. Comşa, în Dinogetia, I, Bucureşti, 1967, p. 29.

⁹¹ E. Comşa şi Gh. Bichir, O nouă descoperire de monede şi obiecte de po­
doabă, din secolele X—XI în aşezarea de la Garvăn (Dobrogea), în SCN, III, 1960,
p. 223—244.

⁹² P. Diaconu, Un tezaur de monede bizantine din sec. al Xl-lea descoperit la
Păcuiul lui Soare, în Muzeul Naţional, III, 1976, p. 235—239.

⁹³ Attaliates, p. 83.

^m Skylitzes, Excerpta..., în Kedrenos, II, p. 654, 657; FHDR, III, p. 60—61.

⁹⁵ Zonaras, col. 253—254; Glycas, p. 605.

⁹⁶ Matthieu d'Edesse, p. 126.

⁹⁷ V. G. Vasilievski, op. cit., p. 26 şi urm.; A. F. Gfrorer, Byzantinische
Geschichte, III, Graz, 1877, p. 666 şi urm.; D. Rassovsky, op. cit, în SK, VI, p. 9;
Moravcsik, Byzantinoturcica, I, p. 91; I. Barnea, în DID, III, p. 133—135.

⁸⁸ J. Marquart, Uber das Volkstum..., p. 26; C. Necşulescu, op. cit., în RIR, IX, 1939, p. 185 şi urm.; N. Bănescu, Les duches byzantins de Paristrion (Para-dounavon) et de Bulgarie, Bucureşti, 1946, p. 32, 89, 141.

_ *» Attaliates, p. 83; Skylitzes,' Excerpta..., în Kedrenos, II, p. 654. în privinţa calităţii celor doi comandanţi, în istoriografie persistă o veche controversă. S-a pre-

supus că ei au fost guvernatori ai themei Paradunavon şi, respectiv, ai themelor Sirmium sau Bulgariei, ori că unul era guvernator şi celălalt simplu general. Pentru aceasta cf N. Skabalanovici, Bu.3a,HmuucKoe aocydapcmeo u iţepKoeb s-b XI eene, Sankt-oeterburg' 1884, p. 228; N. Bănescu, op. cit., p. 32—36, 84—90, 141—143; Dia-conu, Les Petchen'egues, p. 82—99; I. Barnea, în DID, III, p. 133—135. Pentru cla­rificarea acestei disputate probleme ar fi utilă luarea în discuţie a datelor conţinute de cronica lui Matei de Edesa (ed cit., p. 126—127), nefolosite pînă în prezent, conform cărora Vasile, fiul lui Abukab din Edesa, identificabil cu Vasile Apokapes, ar fi fost numit de împărat în fruntea trupelor, inclusiv a celor armeneşti, trimise de el la Dunăre.

i°° Attaliates, p. 84—87; Skylitzes, Excerpta..., în Kedrenos, II, p. 655—657; Zonaras, col. 251—254; FHDR, III, p. 60—63, 70—73, 224—225. Pentru uzii înca­draţi în'armatele bizantine, cf. Skylitzes, Excerpta ..., în Kedrenos, II, p. 691—692; Matthieu d'Edesse, p. 169; Petrus Tudebod, p. 19; Raimund de Aguilers, p. 236, Găgăuţii din Dobrogea, care în timpurile moderne au migrat în sudul Basarabiei, au fost consideraţi de unii istorici urmaşi ai uzilor (cf. C. Jirecek, op. cit., p. 19— 28; idem, Das Furstenthum Bulgarien, Praga—Viena—Leipzig, 1891, p. 142—147), părere ce a fost combătută de Iorga, Histoire, III, p. 74. Cf. şi nota 84 de la par­tea a IH-a, capitolul 1.

101. 
     Attaliates, p. 87.
     

101. 
     v. G. Vasilievski, op. cit., p. 29; P. Golubovski, neneneeu, mopKu u noâoeufii
     do Hauiecmein mamaţrb, Kiev, 1884, p. 47—48.
     

¹⁰³ D. Rassovsky, op. cit., în SK, VI, p. 32—33,

¹⁰⁴ J. Marquart, Vber das Volkstum . . ., p. 97 şi urm.; W. Barthold, Histoire...,

p. 89.

10⁵ PVL, I, p. 109, unde evenimentul este raportat anului 6562 (= 1054 e.n.),
în loc de 6563, care a fost în mod eronat omis în textul letopiseţului. Cf. PVL, II,
p. 390—391; SPL, p. 139; Hus. let., p. 269; RLNS, I, p. 150.

108 PVL, I, p. 109; SPL, p. 140; Let. Voskr., p. 334; Hus. let., p. 269.

¹⁰⁷ Attaliates, p. 300—301; Skylitzes, Excerpta..., în Kedrenos, II, p. 741. în cronica lui Zonaras (ed. cit., col. 285—286) sînt amintiţi ca participanţi la invazie numai pecenegii.

îos pvl, I, p. 132.

¹⁰⁹ Chron. Pict., p. 73, 195; Chron. saec. XIV, p. 408; Chronicon Monacense,
p. 78.

¹¹⁰ Chron. Pict., p. 74, 196; Chron. saec. XIV, p. 409; Chronicon Monacense,
p. 78.

¹¹¹ Anne Comnene, II, p. 87. Pentru relaţiile bizantino-cumane din vremea lui
Alexe I, cf. F. Chalandon, op. cit., p. 106 şi urm.; S. Salaville, op. cit., p. 199—201;
I. Ferenţ, op. cit., p. 21 şi urm.; D. Rassovsky, nomeupi, IV, Boeiman ucmopia nonoBUfim
în SK, XI, 1940, p. 95 şi urm.; I. Barnea, în DID, III, p. 147—155.

¹¹² Anne Comnene', II, p. 97, 204.

¹¹³ Ibidem, p. 104.

¹¹⁴ Ibidem, p. 95—105.

¹¹⁵ Ibidem, p. 105—106.
¹¹⁰ Ibidem, p. 136—145.

¹¹⁷ Ibidem, p. 147.

¹¹³ PVL, I, p. 148, 151, 160—162, 179—180, 185.

¹¹⁸ Anne Comnene, II, p. 136. Cf. I. Gherghel, Zur Geschichte Siebenburgens,
Viena, 1891, p. 17, 37; I. Ferenţ, op. cit., p. 25.

¹²⁰ Anne Comnene, II, p. 191—192. Pentru invazia din 1094, cf. şi Zonaras,
col. 305—306; Glycas, p. 621.

¹²¹ Chron. Pict., p. 75—76, 197—198; Chron. saec. XIV, p. 412—414; Chronicon
Monacense, p. 78; Thuroczi, p. 132; Antonii Bonfinii Historia Pannonica sive Hun-
garicarum rerum decades IV et dimidia, Coloniae Agrippinae, 1690, p. 159—160.

¹²² PVL, I, p. 141.

^li3 Petrus Tudebod, p. 19; Tudebodus imitatus et continuatus Historia Pere-gnnorum, p. 17Q; Raimund de Aguilers, p. 236.

^m Raimund de Aguilers, p. 246.

^lis D. Anastasijevic şi G. Ostrogorsky, Les Koumanes prono'iaires, în Annu-°i^re de VInstitut de Philoiogie et d'Histoire Orientale et Slave, XI, 1951 (= Melange Henri Gregoire, III), p. 19—29.

^12G NPL, p. 19, 203.

¹²⁷ Anne Comnene, III, 1945, p. 177—178, 182—183.

128 FHDR, III, p. 14—15 (Teofilact al Ohridei).

¹²⁹ Anne Comnene, III, p. 160. In anul 1097, temeri în legătură cu pericolul
pe care îl prezentau pentru Bizanţ germanii, ungurii şi cumanii erau împărtăşite
de împărat unui reprezentant al cruciaţilor, venit să poarte tratative la Constaiiti-
nopol. Cf. Raimund de Aguilers, p. 238.

¹³⁰ D. Rassovsky, IlOAoeubi, III, Flpedexu ,,IJoah noAoeeu,Kaeo", în SK, X, 1938,
p. 166—175. ;%**

¹³¹ K. V. Kudriaşov, IToAoeeu,KaR cmetib, Moscova, 1948, p. 130—138; G. A. Fe-
dorov-Davîdov, KoieeHUKU Boctno'iHoă Esponu nod ejiacmbto 3O.iomoopdbiH.CKux xanoe, Mos­
cova, 1966, p. 147—150.

¹³² S. A. Pletneva, HoAoeenKue Ka.ucnHbic u38OHHun (SAI, E 4—2), Moscova, 1974,
p. 23; A. Păloczi-Horvâth, A kunok megtelepedese Magyarorszăgon, în Archeologiai
ertesito, 101, 1974, 2, p. 248.

¹³³ C. D'Ohsson, op. cit., p. 339, nota 1; Tiesenhausen, I, p. 541; J. Marquart,