Realizarea unor lucrări de sinteză (interdisciplinare, multidisciplinare etc.), studii comparative care să cuprindă valorificarea unor cercetări complexe de antropologie biomedicală în conexiune cu cercetări de antropologie socio-culturală şi demografică în populaţiile actuale de pe teritoriul României; contribuţie la proiectata Enciclopedie a Academiei Române;
stabilirea influenţei noilor condiţii asupra stării de sănătate a populaţiei;
elaborarea şi aplicarea unui program informativ si educativ, care să conţină măsuri de prevenire, interventie, descrieri ale efectelor drogurilor cu implicatiile lor;
studiul relaţiei dintre longevitate şi integritatea zonelor cromozomale de protecţie (telomeri);
evidenţierea componentelor regimului alimentar şi stilului de viaţă responsabile în instalarea tulburărilor de alimentaţie la copil, adolescent şi adult tânăr.
evaluarea riscului de apariţie a diverselor boli nutriţionale în populaţii de copii, adolescenţi şi adulţi tineri din mediu rural si urban;
evaluarea relaţiei dintre corporalitate şi caracteristicile somnului în populaţii de copii, adolescenţi şi adulţi;
prevalenţa (în funcţie de vârstă, sex, nivel socio-cultural) a factorilor de risc determinanţi ai obezităţii în cadrul populaţiei din România.
identificarea şi reliefarea impactului pe care programele de intervenţie îl au asupra gândirii, comportamentului şi modului de viaţă al persoanelor aflate sub supravegherea serviciului de probaţiune;
corelarea comportamentelor de risc pentru sănătate cu trăsăturile psihologice, de personalitate şi cu modelele de coeziune, flexibilitate din cadrul familiei;
efectuarea unui studiu evolutiv asupra structurii craniului până la populaţia actuală pe baza craniilor existente în colecţia IAFR.
Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu:
Valorificări parţiale privind studiul antropologic analitic şi sintetic în Atlasele antropologice pe provincii şi pe ţară şi prin articole publicate şi comunicari;
Există o serie de lucrări recente şi teze de doctorat privind starea de sănătate, cu precădere starea de nutriţie, obezitatea, studii privind copiii şi tinerii cu dizabilităţi neuromotorii, auditive, vizuale, copii cu boli genetice, cum ar fi hemofilia, thalassemia, SIDA, boala Wilson etc.
Idealul corporal promovat de mass-media produce o creştere a insatisfacţiei corporale şi o scădere a stimei de sine. Prin mesaje care merg de la foarte subtil până la extrem de explicit, mass-media propovăduieşte forma corporală acceptabilă din punct de vedere social, îndemnând la diete, activitate fizică şi chirurgie cosmetică pentru a fi atractiv. Majoritatea studiilor au demonstrat o relaţie directă între expunerea media şi patologia alimentaţiei.
În acest moment există puţine cercetări în domeniul supravegherii şi reintegrării sociale a persoanelor care au comis infracţiuni în România, iar o analiză asupra acestor studii ne arată, pe de o parte, limitarea complexităţii problemei abordate la unele aspecte de ordin cantitativ în detrimentul celui calitativ, iar, pe de altă parte, devieri de la respectarea metodologiei de cercetare, fapt ce afectează acurateţea datelor.
Chestionarul Woodworth-Mathews (Woodworth-Mathews Personal Data Sheet- WMPDS), este unul dintre cele mai frecvent utilizate instrumente în evaluarea adaptabilităţii. Va fi utilizat la identificarea unor categorii cu risc pentru dezvoltarea unor tulburări de personalitate ca urmare a acţiunii factorilor dizarmonici la nivelul familiei. Deasemenea, studiile au arătat validitatea chestionarului în identificarea copiilor supradotaţi (Kelemen G., 2012). Jenkins Activity Survey, ne va permite să determinam tipul de personalitate, tipul A/tipul B. Studiile au arătat ca unele tipuri de personalitate sunt capabile să reziste la îmbolnăviri sau chiar să oprească evoluţia unor maladii grave. Chestionarul de evaluare a agresivităţii (Aggression Questionnaire – AQ) ne permite să determinam atât cât de agresiv este cineva (scorul total) cat si tipul de manifestare al agresivităţii: fizica, verbala, furia/mânia, ostilitatea (scorurile subscalelor) (Buss A. H., Perry M. P., 1992). Acest instrument şi-a dovedit utilitatea în evaluarea componentelor funcţionale sau motorii ale comportamentului agresiv (agresivitate fizică), a componentei emoţionale (furie), rezultatele obţinute fiind strâns legate de alte sub-componente funcţionale sau motorii (agresiunea verbală) sau cognitive (ostilitate) (Sommantico M., et all, 2008). Chestionarul de tendinţe accentuate Schmiescheck, prin cele 10 scale, va evidenţia aspectele care conduc spre diagnoza unor structuri de personalitate accentuate: demonstrativitate, hiperexactitate, hiperperseverenţă, nestăpânire, hipertimie, distimie, ciclotimie, exaltare, anxietate, emotivitate (Minulescu M., 1996). FACES III (Family Adaptability and Cohesiveness Evaluation Scale III) (Modelul Circumplex al sistemului conjugal şi familial) conţine 30 de itemi, 16 care evaluează coeziunea şi 14 care evaluează adaptabilitatea (Olson D.H, 1991, 1993). Modelul Circumplex al relaţiilor de familie a fost folosit cu succes ca un predictor al comportamentului în mediul extra-familial (Rada C., Turcu S., 2012).
În prezent se cunosc toate aspectele macroscopice ale foselor şi orificiilor craniului, dar nu există o apreciere evolutivă a lor şi posibilitatea de analiză predictivă asupra patologiei neurologice dependente de dimensiunea şi traiectele orificiilor şi canalelor din structura craniului.
Rezultate scontate:
realizarea unei caracterizări mai ample a populaţiilor româneşti din punct de vedere antropologic, o apreciere argumentată ştiinţific, obiectiv, a situării românilor în spaţiul european şi universal;
modelări ale interrelaţionării boală-sănătate, normal-patologic, fenotip-genotip-mediu etc. ;
elaborarea şi aplicarea unui program informativ si educativ, care să conţină măsuri de prevenire, interventie etc;
stabilirea unor strategii eficiente de prevenire a tulburărilor nutriţionale la copii şi adolescenţi, prin înţelegerea modului în care factorii determinanţi ai acestora, factori de macro-mediu (care afectează întreaga populaţie) şi micro-mediu (afectează fiecare individ), diferiţi la copii şi adolescenţi comparativ cu adulţii, acţionează atât separat cât şi împreună pentru a aduce modificări în starea de sănătate;
evidenţierea impactului pe care programele de intervenţie psihosocială îl au asupra delincvenţilor, astfel încât opţiunea consilierilor de probaţiune pentru o metodă sau grup de metode să aibă un caracter pragmatic, subordonată paradigmei psihologice “what works”, centrată pe particularităţile de personalitate şi nevoile de reintegrare ale infractorului, astfel încât riscul de recidivă al acestora să fie diminuat, ajutându-i pe beneficiari să-şi modifice comportamentul prin dobândirea de noi abilităţi, să-şi schimbe mentalităţile şi atitudinile care-i împiedică să-şi atingă obiectivele prosociale;
identificarea comportamentelor cu risc la tineri, a trasăturilor psihologice, de personalitate şi a modelelor de coeziune şi flexibilitate din cadrul familiei;
stabilirea unor corelaţii antropo-medicale între aspectele morfologice ale craniului şi apariţia şi evoluţia unor maladii neurologice, cu o frecvenţă crescută la populaţia ţării noastre.
Modul de valorificare a rezultatelor:
Publicare de articole în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate;
Participare la comunicări naţionale şi internaţionale.
