Sectia de stiinte medicale

Coordonator: Dr. Cornelia Rada, CS III

Colectiv de cercetare:

Drd. Manolescu Suzana, CS

Colaboratori externi:

Universitatea  ”Spiru Haret” , Facultatea de Psihologie şi Sociologie, Bucureşti.

Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti.
Durata: 2013-2015

Populaţia ţintă: tineri 18-29 ani

Eşantion de cercetare: 100 de subiecţi pentru chestionare şi 50 pentru interviu
Obiectivele cercetării:
Obiectivul general: corelarea comportamentelor de risc pentru sănătate cu trăsăturile psihologice, de personalitate şi cu modelele de coeziune, flexibilitate din cadrul familiei.

Obiective specifice:

• 
  Identificarea comportamentelor cu risc la tineri.
  
• 
  Identificarea trasăturilor psihologice, de personalitate şi a modelelor de coeziune şi flexibilitate din cadrul familiei.
  
• 
  Identificarea mecanismelor de coping folosite de tineri în raport cu schimbările psiho-socio-demografice din societatea contemporană.
  
• 
  Aprofundarea modelelor specifice de coeziune, flexibilitate şi comunicare din cadrul familiei de origine.
  

Instrumente de evaluare:

Ne propunem să aplicam următoarele 5 chestionare de evaluare a trăsăturilor psihologice, de personalitate şi a modelului de coeziune şi flexibilitate în cadrul familiei:

1. 
   Chestionarul Woodworth-Mathews (WMPDS)
   
2. 
   Chestionarul de evaluare a agresivităţii (Aggression Questionnaire – AQ)
   
3. 
   Jenkins Activity Survey
   
4. 
   Chestionarul de tendinţe accentuate Schmiescheck
   
5. 
   FACES III sau Modelul Circumplex al sistemului conjugal şi familial (Family Adaptability and Cohesiveness Evaluation Scale III)
   

În funcţie de rezultatele obţinute prin ancheta pilot se va stabili care dintre chestionarele enumerate mai sus vor intra în componenţa studiului.

Pe lângă chestionarele de tip psihologic, se va utiliza un chestionar de tip Omnibus de circa 30 de itemi care va cuprinde date socio-demografice şi prin care vom determina şi evalua comportamentele cu risc generate de un stil de viaţă nesănătos cum ar fi: fumatul, consumul de alcool, sexul neprotejat, violenţa etc.

Totodată se vor efectua interviuri de profunzime, face-to-face, cu 50 de subiecţi selecţionaţi din cadrul celor 100 de subiecţi asupra cărora s-au aplicat chestionarele. Interviul va fi realizat printr-un ghid de interviu care va avea la baza Modelul Circumplex al sistemului conjugal şi familial (Olson D.H., 1993; 1991, pp: 30, 74 –79 ) prin care se vor evalua coeziunea, adaptabilitatea şi comunicarea ca factori de rezilienţă ai familiei şi ai individului. Acesta va cuprinde itemi referitori la următoarele aspecte: legături afective, relaţiile conjugale, relaţia părinte-copil, conducere, disciplină, negociere, roluri, reguli, empatie, dezvăluiri reciproce, respect etc.

Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu:

Chestionarul Woodworth-Mathews (Woodworth-Mathews Personal Data Sheet- WMPDS), este unul dintre cele mai frecvent utilizate instrumente în evaluarea adaptabilităţii. Va fi utilizat la identificarea unor categorii cu risc pentru dezvoltarea unor tulburări de personalitate ca urmare a acţiunii factorilor dizarmonici la nivelul familiei. Totodată WMPDS ne va permite să determinăm şi gradul de adaptabilitate şcolară şi socială a tinerilor. Deasemenea, studiile au arătat validitatea chestionarului în identificarea copiilor supradotaţi (Kelemen G., 2012).

Jenkins Activity Survey, ne va permite să determinam tipul de personalitate, tipul A/tipul B. Studiile au arătat ca unele tipuri de personalitate sunt capabile să reziste la îmbolnăviri sau chiar să oprească evoluţia unor maladii grave. Totuşi, nu sunt certitudini ca predispoziţia la îmbolnăvire sau boala sunt determinate de un anumit tip de personalitate. Cercetările indică faptul ca anumite tipuri de personalitate (tip psihocomportamental A) au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare (Friedman M.,1972) şi psihosomatice (Romanciuc I. et all, 2008) sau că persoanele optimiste sunt mai sănătoase şi trăiesc mai mult (Băban A., 1998; Matlin M., 1992, citat de Iamandescu B.I., 2002). Tipul A, independent de vârstă şi de dezirabilitatea socială are un nivel ridicat de furie şi curiozitate, dar nu de anxietate. Tipul B de personalitate dezvolta un nivel de stres mai redus şi are risc mai scăzut de infarct miocardic (Heilbrun A.B. Jr., Friedberg E.B.,1992).

Chestionarul de evaluare a agresivităţii (Aggression Questionnaire – AQ) ne permite să determinam atât cât de agresiv este cineva (scorul total) cat si tipul de manifestare al agresivităţii: fizica, verbala, furia/mânia, ostilitatea (scorurile subscalelor) (Buss A. H., Perry M. P., 1992). Acest instrument şi-a dovedit utilitatea în evaluarea componentelor funcţionale sau motorii ale comportamentului agresiv (agresivitate fizică), a componentei emoţionale (furie), rezultatele obţinute fiind strâns legate de alte sub-componente funcţionale sau motorii (agresiunea verbală) sau cognitive (ostilitate) (Sommantico M., et all, 2008).

Chestionarul de tendinţe accentuate Schmiescheck, prin cele 10 scale, va evidenţia aspectele care conduc spre diagnoza unor structuri de personalitate accentuate: demonstrativitate, hiperexactitate, hiperperseverenţă, nestăpânire, hipertimie, distimie, ciclotimie, exaltare, anxietate, emotivitate (Minulescu M., 1996).

FACES III (Family Adaptability and Cohesiveness Evaluation Scale III) (Modelul Circumplex al sistemului conjugal şi familial) conţine 30 de itemi, 16 care evaluează coeziunea şi 14 care evaluează adaptabilitatea (Olson D.H, 1991, 1993). Modelul Circumplex al relațiilor de familie a fost folosit cu succes ca un predictor al comportamentului în mediul extra-familial (Rada C., Turcu S., 2012). Rezultatele indică o asociere între titpul echilibrat de familie şi comunicarea eficientă. Studiile au aratat ca modelul românesc de educatie familiala urmează o tendinţă spre „sănătos”, care combină supravegherea părintească, cu autonomia copilului (Pîrlog M., Rada C. et al, 2011). Olson D.H. a  conceput acest model pentru a fi util în evaluarea clinică, tratamentul precum şi pentru a evalua eficacitatea intervenţiei terapeutice maritale şi de familie familiei (Olson D.H, 1996).

Bibliografie:

• 
  Băban Adriana, Stres şi Personalitate, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitara Clujeana, 2008.
  
• 
  Buss A. H., Perry, M. P., The aggression questionnaire. Journal of Personality and Social Psychology, Vol.63, 1992, pp:452−459.
  
• 
  Friedman M., Type a behavior pattern: some of its pathophysiological components, Buletin of New York Academy of Medicine Vol 53, No.7, 1972, pp:593−604.
  
• 
  Heilbrun Alfred B. Jr, Friedberg Eric B., Type A Personality Self Control and Vulnerability to Stress, Journal of Personality Assessment 52, no.3 (1988), citat in Marvin R.Lery, Mark Dignam, Jenet H.Shirreffs, “Targeting Wellness: The Core”, Mc Graw Hill, Inc, 1992.
  
• 
  Iamandescu I.B., Stresul psihic din perspectivã psihologica si psihosomaticã, Bucureşti, Ed. Infomedica, 2002.
  
• 
  Jenkins C.D., Zyzanski S.J., Rosenman R. H., Jenkins Activity Survey,Psychological Corp., New York, 1979.
  
• 
  Kelemen Gabriela, Identification of highly gifted children, Exedra: Revista Científica, ISSN-e 1646-9526, No. 6, 2012 , pp: 43−55.
  
• 
  Minulescu Mihaela, Chestionarele de personalitate in evaluarea psihologică, Bucureşti, Garell Publishing House, 1996.
  
• 
  Olson D. H., Circumplex model of marital and family systems: Assessing family functioning. In Walsh, F. (ed.), Normal Family Process, Guilford Press, New York, 1993.
  
• 
  Olson David H., Commentary: three-dimensional Circumplex Model and revised scoring of FACES III. Family Process, 1991, Vol.30, pp:74–9.
  
• 
  Olson David H., Clinical assessment & treatment interventions using the Circumplex Model. In F.W. Kaslow (Ed.) Handbook of Relational Diagnosis and Dysfunctional Family Patterns, New York: John Wiley and Sons, Chapter 5, 1996, pp: 59−80.
  
• 
  Pîrlog Mihail, Rada Cornelia, Rãdescu Petre, Prejbeanu Ileana, Bãdulescu Florinel, Dragomir Manuela, Family model failures. psychopatological risks, Revista Română de Psihiatrie, Number 1, 2011, pp: 21−26 < http://www.romjpsychiat.ro/uploads/revista/1-2011/4.pdf >.
  
• 
  Rada Cornelia, Turcu Suzana, Family psychological markers in a systemic and anthropological approach, International Journal of Collaborative Research on Internal Medicine & Public Health (IJCRIMPH), Vol. 4 No 6. 2012, pp:1185−1195 <http://iomcworld.com/ijcrimph/files/v04-n06-28.pdf
  
• 
  Romanciuc I., Dumbravă V.T, Dumitraşcu D.L, Personalitatea: factor patogenetic în tulburările funcţionale gastrointestinale, Anale Ştiinţifice ale Univ N Testemiţeanu, Vol. 3, 2008, pp: 129−136.
  
• 
  Sommantico M., Guzmàn M. Osorio, Parrello S., De Rosa B., Donizzetti A.R., Local validation study of the Italian version of the Aggression Questionnaire (AQ) in Southern Italy, 2008
  
• 
  Sommantico M., Guzmàn Osorio M., Parrello S., De Rosa B., Donizzetti A, An Italian validation study of the Buss-Perry Aggression Questionnaire (AQ) , 8th Alps-Adria Psychology Conference, october 2-4, 2008 Ljubjana, Slovenia, < http://psy.ff.uni-lj.si/alpsadria08/abs_output.php?topic_sel=3>
  
• 
  Yarnold Paul R., Mueser Kim T., Grau Barry W., Grimm Laurence G., The reliability of the student version of the Jenkins Activity Survey, Journal of Behavioral Medicine, Vol. 9, No 4, 1986, pp:401−414.
  

Selecţie de lucrări proprii publicate în tematică:

• 
  Bădulescu Fl., Prejbeanu Ileana, Rada Cornelia, Pătraşcu Anca, Dragomir Manuela, Popescu Florina Carmen, Evaluation of women knowledge and attitude regarding cervical cancer early detection, Romanian Journal of Morphology and Embryology (RJME), Volume 52, Number 1, 2011, pp:45–51, http://www.rjme.ro/RJME/resources/files/520111045051.pdf (ISI A) ISSN (print) 1220-0522, ISSN (on-line) 2066-8279 factor impact 0,381 <http://www.rjme.ro/RJME/jsp/aboutus.jsp
  
• 
  Pirlog Mihai, Rada Cornelia, Nechita F, Prejbeanu I. Psychosocial Factors and the Course of  Schizophrenia and Psychotic Disorders, Romanian Journal of Psychopharmacology, 2011, Vol.11, No.4, pp:216-223 <www.psychopharma.eu ISSN 1582-7674
  
• 
  Pîrlog Mihail C., Rada Cornelia, Rãdescu Petre, Prejbeanu Ileana, Bãdulescu Florinel, Dragomir Manuela, Family model failures. psychopatological risks, Revista Română de Psihiatrie, Number 1, 2011, pp: 21−26, http://www.romjpsychiat.ro/uploads/revista/1-2011/4.pdf (CNCSIS B+) ISSN (print): 1454-7848, ISSN (on-line): 2068−7176.
  
• 
  Rada Cornelia, Body Mass Index: knowledge, practice and health evaluation, International Journal of Collaborative Research on Internal Medicine & Public Health (IJCRIMPH), Vol. 4 No 6., 2012, pp: 1276−1284. http://iomcworld.com/ijcrimph/files/v04-n06-37.pdf (BDI) ISSN 1840-4529
  
• 
  Rada Cornelia, Hudiţa D., Manolescu Suzana, et al., Attitudinal and behavioral patterns, socio-demographical characteristics of risk for cervical cancer, Gineco.ro, Anul VI.vol.6.Nr.20.2, 2010, pp: 102−109. (ISI, A+). ISSN print 1841- 4435 ISSN online 2066-250X
  
• 
  Rada Cornelia, Tarcea Monica, Viaţa sexuală şi familia în mediul urban românesc. Studiul Rada-Tarcea, Iaşi, Editura Institutul European, 2010, ISBN 978-973-611-716-9
  
• 
  Rada Cornelia, Turcu (Manolescu) Suzana, Bucinschi Carmen, Domestic violence in Romania: The relationship between social determinants of health and abuse, Entre Nous, The European Magazine for Sexual and Reproductive Health, WHO, Regional Office for Europe United Nations Population Fund (UNFPA), No.73, 2011, pp: 22−24. ISSN: 1014-8485. http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0018/158103/EN73.pdf
  
• 
  Rada Cornelia, Turcu Suzana, Family psychological markers in a systemic and anthropological approach, International Journal of Collaborative Research on Internal Medicine & Public Health (IJCRIMPH) Vol. 4 No 6. 2012, pp: 1185−1195 http://iomcworld.com/ijcrimph/files/v04-n06-28.pdf (BDI) ISSN 1840-4529.
  

Fazele şi obiectivele proiectului pentru anul 2014

Programul 2, Proiectul 2 Tema 4 - 2014 Coordonator: Dr. Cornelia Rada, C.S. III.
Faza	Obiective	Activităţi	Cercetători
Trim I	Determinarea şi evaluarea comportamentelor cu risc la tineri prin aplicarea în teren a chestionarului omnibus.	Colectarea datelor.	Dr. Cornelia Rada CS III Drd.Turcu Suzana CS
Trim II	Determinarea, evaluarea trăsăturilor psihologice, de personalitate, a modelelor de coeziune şi flexibilitate din cadrul familiei prin aplicarea în teren a chestionarelor psihologice.	Colectarea datelor.
Trim. III	Selecţionarea programelor statistice. Prelucrarea informaţiilor	Demararea introducerii datelor în sistem informatizat ( SPSS).	Colectiv: Drd. Turcu Suzana CS
Trim IV	Determinarea, evaluarea coeziunii, flexibilităţii şi comunicării prin ghidul de interviu pe baza Modelului Circumplex al sistemului conjugal şi familial.	Colectarea datelor.	Colectiv: Dr. Cornelia Rada CS III Drd. Turcu Suzana CS

Fazele şi obiectivele proiectului pentru anul 2015

Programul 2, Proiectul 2 Tema 4 - 2015 Coordonator: Dr. Cornelia Rada, C.S. III.
Faza	Obiective	Activităţi	Cercetători
Trim I	Continuarea procesului de determinare şi evaluare a coeziunii, flexibilităţii şi comunicării prin ghidul de interviu pe baza Modelului Circumplex	Colectarea datelor. Prelucrarea interviurilor.	Dr. Cornelia Rada CS III Drd.Turcu Suzana CS
Trim II	Analiză comparativă a comportamentelor cu risc în corelaţie cu trăsăturile psihologice, de personalitate, cu modelele de coeziune şi flexibilitate din cadrul familiei	Continuarea introducerii datelor în sistem informatizat. Elaborarea programelor/ bazelor de date, prelucrarea informaţiilor, calcule primare (frecvenţe, procente, medii, distribuţii), prelucrare secundară (prelucrare statistică SPSS).
Trim. III	Diseminarea rezultatelor	Elaborarea şi publicarea a 3 articole în reviste de specialitate. Elaborarea raportului de cercetare.
Trim IV	Diseminarea rezultatelor

Proiect 2 Tema 5: Studii antropologice, anatomo-imagistice şi clinice asupra craniului
Coordonatori: Prof. Dr. Alexandru T. Ispas, secretar ştiinţific IAFR

Dr. Adina Baciu, cercetător ştiinţific gradul III

Colectivul de cercetare:

Dr. Cristiana Glavce, C.Ş. I

Prof. Dr. Ovidiu Băjenaru, Clinica de neurologie SUUB, UMF ,,Carol Davila’’, Bucureşti, colaborator extern

Dr. Emilia Iancu, C.Ş. I

Dr. Laura Stroică, UMF ,,Carol Davila’’, Bucureşti, colaborator extern

Dr. Eugen Tarţa-Arsene, UMF ,,Carol Davila’’, Bucureşti, colaborator extern

Drd. Mihaly Enyedi, UMF ,,Carol Davila’’, Bucureşti, colaborator extern

Mihaela Pavel, asistent cercetare, studii medii.

Colaboratori externi:

Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Carol Davila’’, Bucureşti

Clinica de neurologie a Spitalului Universitar de Urgenţă, Bucureşti

Centrul de imagistică MEDICAL IMAGING CONCEPT.

Obiectivele proiectului:

• 
  efectuarea unui studiu evolutiv asupra structurii craniului până la populaţia actuală pe baza craniilor existente în colecţia IAFR;
  
• 
  efectuarea unui studiu predictiv al evoluţiei unor patologii craniene la populaţia actuală de pe teritoriul României.
  

Scopul proiectului:

• 
  stabilirea precoce a riscului de manifestare a unor afecţiuni neurologice ce ţin de structura craniului (ex.: stenoza canalului nervului facial, stenoza meatului acustic intern, dimensiuni ale foselor craniene);
  
• 
  continuarea recoltării şi prelucrării datelor privind patologia sinusală;
  
• 
  stabilirea unor corelaţii pe diverse categorii de patologii având la bază prelucrarea statistică complexă a datelor recoltate şi a celor tomografice craniene înregistrate anterior;
  
• 
  elaborarea de lucrări ştiinţifice.
  

Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu:

Se cunosc în prezent toate aspectele macroscopice ale foselor şi orificiilor craniului, dar nu există o apreciere evolutivă a lor şi posibilitatea de analiză predictivă asupra patologiei neurologice dependente de dimensiunea şi traiectele orificiilor şi canalelor din structura craniului.

Stadiul experimental actual:

Nu există o corelaţie antropologică, anatomo-imagistică şi clinică asupra craniului privind riscul apariţiei unei patologii neurologice specifice populaţiei actuale de pe teritoriul României.

Rezultate scontate:

• 
  stabilirea unor corelaţii antropo-medicale între aspectele morfologice ale craniului şi apariţia şi evoluţia unor maladii neurologice, cu o frecvenţă crescută la populaţia ţării noastre.
  

Modul de valorificare a rezultatelor:

• 
  lucrări elaborate cu date preliminare în vedera publicării în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate;
  
• 
  participarea la conferinţe, congrese naţionale şi internaţionale.