Serviciul vamal


ANALIZA MEDIULUI EXTERN ŞI IMPACTULUI



Yüklə 465,95 Kb.
səhifə4/13
tarix01.11.2017
ölçüsü465,95 Kb.
#26429
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   13

3. ANALIZA MEDIULUI EXTERN ŞI IMPACTULUI



SV îşi desfăşoară activitatea într-un mediu extern în continuă schimbare. Fiind autoritatea care promovează politica vamală şi implicată în procesul de elaborare a deciziilor la nivelul Guvernului, SV colaborează cu instituţii şi autorităţi publice centrale, instituţii internaţionale, precum şi cu societatea civilă. O astfel de varietate de colaborări necesită o continuă îmbunătăţire a dialogului şi competenţelor, în vederea atingerii scopurilor, prin promovarea unor decizii care să satisfacă interesele cât mai multor segmente ale societăţii.

3.1 Analiza PESTLE

3.1.1Influenţa factorilor politici (P)


Influenţa mediului politic asupra planificării strategice instituţionale pentru perioada anilor 2009-2011 constituie factorul cel mai puţin controlabil dar cu o influenţă decisivă. Principalul factor politic care poate influenţa activitatea SV îl constituie alegerile Parlamentare ce se vor desfăşura în primăvara anului 2009. Astfel, în rezultatul alegerilor din 2009 va fi numit un nou Guvern ceea ce ar putea impune necesitatea revizuirii modului de interacţiune atît cu instituţiile administraţiei publice, şi societatea.

Sunt foarte importante aspectele ce ţin de cooperarea internaţională şi politica de vecinătate cu UE, promovarea cărora implică apariţia de noi strategii, instrumente financiare, şi conjugarea eforturilor serviciului. Odată cu obţinerea statutului de ţară vecină cu UE a devenit imperativă consolidarea eforturilor în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului vamal, facilitarea traficului de mărfuri şi securizarea frontierei. Procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană a implicat şi continuă să implice pentru SV reforme complexe cu caracter juridic şi instituţional, realizarea cărora necesită capacităţi profesionale avansate şi eforturi sporite. În acest context, activitatea SV, în calitatea sa de autoritate responsabilă de promovarea politicii vamale a statului, continua să fie axată pe optimizarea administrării procedurilor vamale, perfecţionarea infrastructurii şi ajustarea la cele mai avansate practici internaţionale.

Concomitent cu asigurarea procesului de preluare a acquis-ului comunitar, Republica Moldova urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor ce izvorăsc din statutul său de parte contractantă la mai multe convenţii internaţionale multilaterale, recomandări ale OMV, precum şi din acordurile bilaterale privind colaborarea şi asistenţa reciprocă în domeniul vamal.

Cooperarea la nivel internaţional în domeniul vamal se realizează prin intermediul următoarelor instituţii internaţionale şi regionale:



  • Organizaţia Mondială a Vămilor (OMV);

  • Comisia Economică Europeană a ONU;

  • Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD);

  • Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP);

  • Banca Mondială;

  • Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) al Comisiei Europene;

  • Centrul Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI) pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere din Bucureşti, România;

  • Oficiul Regional al Schimbului de Informaţii pentru Europa de Est şi Centrală (RILO ECE) din Varşovia, Republica Polonă;

  • Consiliul conducătorilor serviciilor vamale ale statelor-membre ale CSI;

  • Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Republica Moldova şi Ucraina (EUBAM).

Principalele tratate internaţionale şi regionale ce vizează activitatea vamală, la care Republica Moldova este parte sunt:



  • Convenţia cu privire la crearea Consiliului colaborării vamale, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950, prin aderare la care Moldova, începînd cu 28 octombrie 1994, a devenit membru al O.M.V.

  • Convenţia internaţională cu privire la asistenţa administrativă reciprocă pentru prevenirea, investigarea şi reprimarea infracţiunilor vamale, încheiată la Nairobi la 9 iunie 1977.

  • Convenţia internaţională cu privire la Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983.

  • Convenţia vamală cu privire la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Convenţia T.I.R.), încheiată la Geneva la 14 noiembrie 1975.

  • Convenţia cu privire la contractul de transport internaţional al mărfurilor pe şosele (C.M.R.), încheiată la Geneva la 19 mai 1956

  • Protocolul privind asistenţa reciprocă între autorităţile administrative în materie vamală al Acordului de parteneriat şi cooperare dintre Comunitatea Europeană şi statele ei membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 28 noiembrie 1994.

  • Acordul de cooperare pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, semnat la Bucureşti la 26 mai 1999, semnat în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, transformat în februarie 2008 în Consiliul Regional de Cooperare.

  • Acordul privind colaborarea şi ajutorul reciproc în probleme vamale, semnat la Moscova la 15 aprilie 1994, în cadrul Comunităţii Statelor Independente (C.S.I.)

  • Acordul cu privire la asistenţă reciprocă şi cooperare în domeniul vamal între guvernele statelor-participante la GUAM (Organizaţia pentru democraţie şi dezvoltare economică – GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Moldova), semnat la Ialta, 4 iulie 2003)

La nivel bilateral cooperarea este realizată prin tratate internaţionale bilaterale cu privire la cooperare şi asistenţă reciprocă în domeniul vamal, astfel de tratate fiind încheiate (la nivel interstatal, interguvernamenal sau interdepartamental) cu 21 de state, şi anume: Ucraina, Rusia, Belarus, Kîrgîzstan, Armenia, Uzbekistan, Azerbaidjan, România, Turcia, Polonia, Bulgaria, Lituania, Italia, Albania, Israel, Croaţia, Macedonia, Regatul Ţărilor de Jos, Slovacia, Republica Elenă, Ungaria, dintre care doar 3 n-au intrat în vigoare (cu Lituania, Croaţia, Republica Elenă).

La acest capitol este de menţionat şi importanţa primordială a evoluţiei în problema conflictului transnistrean, soluţionarea căruia constitui un factor ce va influenţa activitatea SV.

3.1.2Influenţa factorilor economici (E)


Un rol important în activitatea SV revine politicii fiscal-bugetare, în special rectificărilor operate pe parcursul anului la bugetul aprobat iniţial.

O altă ipostază o reprezintă fenomenul globalizării comerţului mondial, în urma căruia organele vamale au căpătat noi priorităţi în activitate. Adevărata provocare în acest sens o reprezintă asigurarea securizării mai eficiente, însă fără crearea barierelor pentru comerţul legal. Astfel, conform standardelor internaţionale, organele vamale trebuie să facă faţă preocupărilor de o seriozitate crescîndă legate de securitate prin înfăptuirea de controale mai stricte şi mai eficiente la frontieră.

În mediul de afaceri modern, unde mărfurile sînt transportate la destinatar din momentul ce au fost produse, s-a iscat necesitatea mai mult ca oricînd în asigurarea unei vămuiri rapide şi previzibile a mărfurilor. SV, astfel, urmează să introducă permanent noi metode şi tehnici simplificate de vămuire în vederea prestării serviciilor eficiente, continuînd, în acelaşi timp, îndeplinirea funcţiilor tradiţionale de colectare a impozitelor şi aplicare a legislaţiei vamale.

3.1.3Influenţa factorilor sociali (S)


Factorii interesaţi de politica vamală promovată de SV sunt atît agenţii economici, cît şi populaţia Republicii Moldova, aşteptările cărora vizează, în special, sporirea transparenţei, diminuarea corupţiei şi simplificarea formalităţilor. Este de menţionat că printre principalele probleme identificate se conturează comunicarea puţin eficientă cu principalii factori interesaţi, deficienţa dată fiind manifestată de ambele părţi implicate în dialog.

SV administrează pagina-web oficială (www.customs.gov.md), care a fost actualizată în vederea ajustării la cerinţele existente şi întru asigurarea accesului persoanelor interesate la informaţii de interes public precum şi la proiectele dezvoltate şi implementate în domeniul vamal. Totuşi, ţinînd cont de faptul că beneficierea de metode moderne de comunicare precum Internetul nu este încă pe larg răspândită în Republica Moldova, este binevenită diversificarea metodelor de comunicare în dependenţă de profilul publicului ţintă pentru care este dedicat mesajul.

În principiu, se observă un interes redus faţă de activitatea SV din partea populaţiei, fapt ce se manifestează prin rata scăzută a participării acestora în procesul consultativ pentru promovarea diferitor acte normative. În aceste condiţii se impune diversificarea mijloacelor de comunicare, şi implicarea mai activă a societăţii în ansamblu în procesul decizional.

3.1.4Influenţa factorilor tehnologici (T)


În condiţiile dezvoltării într-un tempo fulgerător a tehnologiilor informaţionale, şi răspîndire vertiginoasă a schimbului de date în format electronic, este imperativ ca organele vamale să implementeze cele mai moderne tehnologii informaţionale, capabile să asigure efectuarea procedurilor vamale electronice. De asemenea, necesar este asigurarea compatibilităţii sistemului informaţional vamal naţional cu cele utilizate în statele-membre UE şi a schimbului de date rapid, eficient şi securizat.

SV utilizează deja în activitatea sa sisteme automatizate şi tinde spre implementarea procedurilor de declarare electronică. În acest sens, Serviciul este conştient de faptul că dezvoltarea Sistemului Informaţional Integrat Vamal, preluarea şi implementarea în cadrul acestuia a noului sistem informaţional de urmărire a tranzitului, precum şi a tarifului integrat, optimizarea comunicaţiilor, asigurarea protecţiei datelor din acest sistem va presupune angajarea unor importante surse financiare proprii, de rînd cu asistenţa financiară acordată de donatori.

Importanţa dezvoltării graduale şi perfecţionării continue a Sistemului Informaţional Integrat Vamal. derivă din necesitatea asigurării unui schimb de date şi informaţii în timp real privind operaţiunile comerciale şi urmărirea fluxurilor de mărfuri în scopul combaterii fraudelor vamale şi asigurării colectării veniturilor la bugetul de stat.

3.1.5Influenţa factorilor legislativi (L)


Procesul de armonizare a prevederilor legislaţiei naţionale cu cele comunitare este în derulare. Armonizarea reglementărilor vamale naţionale cu legislaţia UE are drept scop simplificarea legislaţiei şi procedurilor administrative atît pentru vamă, cât şi pentru agenţii economici; aplicarea şi interpretarea uniformă a legislaţiei vamale; crearea premiselor pentru proceduri vamale eficiente şi simplificate; asigurarea funcţionării efective a mecanismului de adoptare a deciziilor administrative, instrucţiunilor şi regulamentelor privind aplicarea reglementărilor vamale noi. În consecinţă, seria de modificări şi completări legislative pune în sarcina autorităţii noi activităţi care necesită alocarea resurselor adiţionale. În acelaşi context trebuie menţionate măsuri de realizare a tratatelor bilaterale şi multilaterale în domeniul vamal la care Republica Moldova este parte.

3.1.6Influenţa factorilor de mediu (E)


Printre eventualii factori de mediu capabili să influenţeze direct activitatea SV am putea considera calamităţile naturale - seceta de durată, inundaţiile, seismele. Astfel, apariţia factorilor de mediu ar putea influenţa direct modul de acordare a asistenţei financiare din partea donatorilor străini, precum şi modul de distribuire a veniturilor la bugetul de stat.


Yüklə 465,95 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   13




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin