Sinteza avizelor adoptate sesiunea din iulie 2012

Comitetul Economic şi Social European

Bruxelles, 16 august 2012

RO

Rue Belliard/Belliardstraat 99 — 1040 Bruxelles/Brussel — BELGIQUE/BELGIË

Tel. [phone] — Fax [phone] — Internet: http://www.eesc.europa.eu

ADUNAREA PLENARĂ DIN 11 ŞI 12 IULIE 2012 SINTEZA AVIZELOR ADOPTATE

Prezentul document este accesibil în toate limbile oficiale pe site-ul internet al Comitetului, la adresa: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.fr.documents#/boxTab1-2 Avizele menţionate pot fi consultate online cu ajutorul motorului de căutare al Comitetului: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.fr.opinions-search

Cuprins:

1. COEZIUNEA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ 3

2. GUVERNANŢA ECONOMICĂ/INSTRUMENTE FINANCIARE 4

3. PIAŢA INTERNĂ 7

4. AGRICULTURĂ ŞI PESCUIT/MEDIU 7

5. CERCETARE / INOVARE 12

6. CONSUMATORI 17

7. AFACERI SOCIALE 18

8. TRANSPORTURI 26

9. RELAŢII EXTERNE 31

Sesiunea plenară din 11 şi 12 iulie 2012 a fost marcată de prezenţa dlui Andreas D. MAVROYIANNIS, ministrul adjunct însărcinat cu afaceri europene al Ciprului, care a prezentat priorităţile preşedinţiei cipriote a Consiliului UE, şi de o dezbatere tematică pe tema „Rio+20”, cu participarea dlui Janez POTOČNIK, membru al Comisiei Europene însărcinat cu protecţia mediului, a dnei Laurence TUBIANA, directoarea Institutului de dezvoltare durabilă şi relaţii internaţionale (IDDRI) şi a dlui Olivier CONSOLO, directorul CONCORD şi raportorul grupului de legătură „Societatea civilă” al Comitetului.

Avizele adoptate în sesiune sunt următoarele:

1. COEZIUNEA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ

• 
  Procesele participative în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020
  

Raportor: Heidi LOUGHEED (Angajatori – IE)
Referinţă: Aviz exploratoriu – CESE 1586/2012
Punctele principale:

• 
  CESE solicită instituţiilor europene şi guvernelor naţionale să îşi reînnoiască angajamentul politic în vederea colaborării cu toţi partenerii relevanţi, în cadrul Strategiei Europa 2020;
  

• 
  CESE se angajează să ţină seama de lucrările consiliilor economice şi sociale naţionale (CES), ale instituţiilor similare şi ale reprezentanţilor naţionali ai societăţii civile organizate, devenind un punct de contact european, şi să le ofere acestora o platformă specifică;
  

• 
  CESE consideră că Uniunea Europeană ar trebui să elaboreze cu timpul o viziune pe termen lung asupra scopului final al implicării părţilor interesate şi să depună eforturi pentru a o pune treptat în aplicare;
  

• 
  Pe termen scurt, CESE crede că anumite schimbări minore ar avea un impact semnificativ asupra progresului. În special, o măsură urgentă ar fi aceea ca statele membre şi Comisia Europeană să reanalizeze calendarul şi fiecare etapă a proceselor, pentru a permite implicarea reală şi răspunderea comună a tuturor părţilor interesate.
  

Contact:  Valeria Atzori

(Tel.: [phone] – email: [e-mail])

2. GUVERNANŢA ECONOMICĂ/INSTRUMENTE FINANCIARE

• 
  Depozitarii centrali de instrumente financiare (CSD)
  

Raportor: Peter MORGAN (Angajatori – UK)
Referinţe: COM(2012) 73 final – 2012/0029 (COD) – CESE 1572/2012
Punctele principale:

CESE salută prezenta iniţiativă de reglementare. Odată cu introducerea regulamentului privind CSD, Comisia va fi finalizat cei trei piloni ai noului cadru de reglementare a infrastructurii financiare din UE: CSD, EMIR şi MiFID/MiFIR.

O schimbare majoră propusă pentru domeniul de aplicare al activităţilor CSD este interdicţia pentru CSD de a deţine o licenţă bancară limitată. Acest lucru va afecta cele două mari CSD-uri internaţionale care îşi utilizează capacităţile bancare pentru a sprijini procesul de decontare şi de custodie la o scară foarte largă.
O altă propunere-cheie este cerinţa privind decontarea uniformă la momentul T+2. Deşi este probabil ca acest lucru să poată fi realizat în UE, vor trebui abordate o serie de preocupări legate de tranzacţiile realizate la scară mondială.
Propunerile solicită dematerializarea instrumentelor financiare tranzacţionabile. Există o perioadă de tranziţie care se va încheia la 1 ianuarie 2020. În ciuda acestui lucru, statele membre au înregistrat progrese inegale în acest sens şi poate fi necesar un compromis politic.
Contact: Claudia Drewes-Wran

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Ce schimbări vor produce noile reglementări financiare în sectorul bancar european?
  

Raportor: Anna NIETYKSZA (Angajatori – PL)

Coraportor: Pierre GENDRE (Cat. 2 - FR)
Referinţă: Aviz din proprie iniţiativă – CESE 1587/2012
Punctele principale:
CESE consideră că trebuie să învăţăm din crizele economice şi financiare recente şi să adoptăm o nouă abordare pentru o supraveghere mai eficientă a sectorului bancar din partea autorităţilor naţionale, europene şi internaţionale şi o responsabilizare sporită a instituţiilor financiare.
CESE susţine măsurile care au drept obiectiv consolidarea structurii capitalului băncilor şi a capacităţii lor de a finanţa economia.
CESE atrage atenţia asupra dificultăţilor pe care le poate provoca acumularea măsurilor de reglementare.
Măsurile menite să consolideze structura capitalului prevăd un capital propriu mai mare şi de mai bună calitate, o mai bună acoperire a riscurilor, instaurarea efectului de pârghie şi o nouă abordare cu privire la lichidităţi.
Ar fi de dorit o revenire treptată la separaţia între bănci comerciale şi bănci de finanţare şi investiţii.
Noile obligaţii privind capitalul propriu ar putea avea consecinţe nefaste pentru băncile locale şi băncile cooperatiste, care sunt mai bine adaptate nevoilor IMM-urilor şi microîntreprinderilor.
Dacă băncile întâmpină dificultăţi în mobilizarea de capital, şi accesul IMM-urilor la finanţarea necesară va fi mai dificil. Trebuie să se urmărească evitarea contracţiei creditelor şi creşterea costurilor serviciilor bancare. Comitetul solicită Comisiei, Autorităţii bancare europene şi autorităţilor naţionale de supraveghere să garanteze că rezervele de capital ale băncilor mici sunt adaptate modelului economic al acestora.
Europa nu va putea să-şi atingă obiectivele stabilite în Strategia Europa 2020, în Agenda digitală sau pe cele legate de crearea unei Europe active în domeniul informaticii dematerializate (cloud active), obiectivele Perspectivei energetice 2050 ori ale Small Business Act dacă partea de finanţare destinată întreprinderilor mici şi mijlocii se va reduce ca urmare a punerii în aplicare a noilor măsuri prudenţiale.

CESE solicită Comisiei să urmărească foarte îndeaproape evoluţia creditelor şi a costurilor serviciilor bancare aplicabile întreprinderilor şi persoanelor fizice.

CESE solicită autorităţilor europene să-şi intensifice eforturile de a asigura aplicarea aceloraşi norme prudenţiale la nivel internaţional, cu obiectivul de a ajunge la o veritabilă reglementare la nivel mondial.
Contact:

(Tel.: [phone] - e-mail: [e-mail])

• 
  Obligaţiunile de stabilitate
  

Raportor: Gérard DANTIN (Lucrători – FR)
Referinţe: COM(2011) 818 final – CESE 1576/2012
Punctele principale:
CESE consideră că pentru soluţionarea crizei şi pentru evitarea unei recesiuni prelungite este nevoie de „mai multă Europă”, nu de „mai puţină Europă”.
Acest lucru presupune o voinţă puternică din partea Comisiei Europene pentru reafirmarea şi punerea în aplicare a metodei comunitare. Din acest punct de vedere, cartea verde este bine-venită.
Europa trebuie să întrunească solidaritatea, responsabilitatea şi încrederea reciprocă. Astfel se vor încuraja responsabilitatea şi integrarea fiscală, restabilirea solvabilităţii pe termen lung şi, în cele din urmă, se vor putea facilita realizarea reformelor structurale şi atragerea investiţiilor.
În ceea ce priveşte diferitele „opţiuni pentru emisiunea de obligaţiuni de stabilitate”, Comitetul consideră că abordarea care constă în „substituirea parţială a emisiunii de obligaţiuni naţionale cu emisiunea de obligaţiuni de stabilitate, cu garanţii comune şi individuale”, este cea mai plauzibilă şi, în general, cea mai acceptabilă.
Comitetul împărtăşeşte punctul de vedere al Comisiei, potrivit căreia obligaţiunile de stabilitate trebuie să aibă un nivel ridicat de calitate a creditului pentru a putea fi acceptate de investitori şi de statele membre din zona euro. După cum a subliniat preşedintele Consiliului European în raportul său intitulat „Către o veritabilă uniune economică și monetară” din 26 iunie 2012, astfel de obligaţiuni de stabilitate pot fi emise numai în condiţiile existenţei unui cadru robust pentru disciplina bugetară şi pentru competitivitate, pentru a evita hazardul moral şi pentru a promova responsabilitatea şi îndeplinirea obligaţiilor. Progresul în materie de partajare a deciziilor cu privire la bugete ar urma să fie însoţit de măsuri corespunzătoare, menite să mutualizeze riscurile. Comitetul este de acord că, printre „elementele de bază” ale acestui proces, trebuie să se numere cadrele integrate pentru sectorul financiar, bugetar şi pentru politica economică. Acestea ar trebui însoţite de un cadru coerent şi complementar de legitimitate democratică şi responsabilitate la nivel european, fără a înăspri austeritatea. CESE propune ca riscul de hazard moral să fie supus de către Comisie unei analize aprofundate, care să ducă la găsirea soluţiilor potrivite în această structură.
Contact: Enrico Gisolo

(Tel.: [phone] - e-mail: [e-mail])