Sinteza avizelor adoptate sesiunea din iulie 2012

3. PIAŢA INTERNĂ

Acţiuni-cheie pentru un Act privind piaţa unică II
Raportor general: Ivan VOLEŠ (Angajatori - CZ)
Referinţă: Aviz exploratoriu – CESE 1575/2012
Punctele principale:
Propunerile referitoare la Actul privind piața unică II nu trebuie să facă abstracție de situația dificilă în care se găsește UE, cauzată de incapacitatea mai multor state membre de a remedia problemele legate de deficitele publice, stagnarea persistentă a PIB-ului și creșterea șomajului.
Strategia Europa 2020 ar trebui să ofere orientarea generală pentru dezvoltarea pieței unice.
Pregătirea noului set de propuneri de consolidare a pieței unice ar trebui să ia în considerare punctele de vedere ale tuturor părților interesate, inclusiv ale organizațiilor societății civile și ale partenerilor sociali.
Ar trebui adoptate măsuri capabile să valorifice la maximum potențialul pieței unice, în beneficiul întreprinderilor, al consumatorilor, al cetățenilor și al altor părți implicate, în principal în următoarele domenii: serviciile, accesul la finanțare, eliminarea sarcinilor administrative ce revin IMM-urilor, comerțul electronic, piața unică digitală și mobilitatea. Ele ar trebui însoțite de acțiuni care să vizeze, pe de o parte, consolidarea protecției și încrederii consumatorilor și, pe de altă parte, luarea în considerare așa cum se cuvine a aspectelor sociale ale pieței unice, prin sprijinirea economiei sociale și respectarea nevoii de coeziune socială și a drepturilor și intereselor cetățenilor.
Contact: Jean-Pierre Faure

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

4.AGRICULTURĂ ŞI PESCUIT/MEDIU

• 
  Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime (Politica maritimă integrată)
  

Raportor: Gabriel SARRÓ IPARRAGUIRRE (Activităţi diverse - ES)
Referinţe: COM(2011) 804 final - 2011/0380 COD – CESE 1594/2012
Punctele principale:
Comitetul salută propunerea Comisiei şi este de acord cu obiectivele şi priorităţile sale. Totuşi, CESE consideră că la primul obiectiv ar trebui să se precizeze faptul că pescuitul şi acvacultura sustenabile şi competitive trebuie să aibă în vedere aspectele economic, social şi de protecţie a mediului. De asemenea, CESE constată că dintre obiectivele Fondului european pentru pescuit şi afaceri maritime (EMFF) lipseşte o referire specifică la sectorul de prelucrare şi comercializare a produselor obţinute din pescuit şi acvacultură.
Comitetul este de acord cu obiectivul de eliminare a supracapacităţii, în cazul flotelor care se confruntă cu această problemă. În acest scop, consideră că este necesar să se menţină ajutoarele în cazul încetării definitive a activităţii navelor de pescuit, cu condiţia ca aceste ajutoare să permită adaptarea reală a fiecărui segment la posibilităţile de pescuit existente. De asemenea, CESE consideră necesară menţinerea ajutoarelor acordate pentru încetarea temporară a activităţii flotei.
Comitetul consideră deosebit de importante ajutoarele destinate promovării relaţiilor şi parteneriatelor dintre oamenii de ştiinţă şi pescari, promovării capitalului uman şi a dialogului social, facilitării diversificării şi creării de locuri de muncă, precum şi îmbunătăţirii siguranţei la bord. În plus, consideră că ar trebui prevăzute măsuri destinate integrării tinerilor profesionişti în sectorul pescuitului, pentru a contribui la atenuarea problemei pe care o reprezintă schimbul între generaţii şi pentru a acorda mai multă atenţie creării şi menţinerii locurilor de muncă.
CESE îşi exprimă acordul faţă de ajutoarele pentru aplicarea de măsuri de conservare în cadrul PCP, pentru limitarea impactului pescuitului asupra mediului marin, pentru inovare, pentru protecţia şi refacerea biodiversităţii, pentru atenuarea schimbărilor climatice, pentru îmbunătăţirea utilizării capturilor nedorite şi pentru creşterea eficienţei energetice.
Contact: Arturo Iniguez

(Tel.: [phone] – email: [e-mail])

• 
  Reciclarea navelor
  

Raportor: Martin SIECKER (Lucrători - NL)
Referinţe: COM(2012) 118 final - 2012/0055 COD – CESE 1595/2012
Punctele principale:
Răspunderea Uniunii Europene în acest dosar este una substanţială, deoarece o mare parte a flotei mondiale se află în proprietatea unor armatori din statele membre ale UE. Comisia este îngrijorată de mulţi ani cu privire la evoluţiile acestui sector, în parte din cauza eludării pe scară largă a regulilor Convenţiei de la Basel. În ultimii 5 ani, Comisia a elaborat o Carte verde cu privire la această temă, apoi un document de strategie şi vine, în prezent, cu o propunere de regulament. Regulamentul propus face ca o parte dintre cerinţele Convenţiei de la Hong Kong să intre în vigoare mai rapid şi grăbeşte astfel intrarea în vigoare a acesteia la nivel mondial.
Propunerea de regulament privind reciclarea navelor se poziţionează destul de slab în raport cu Cartea verde şi cu documentul de strategie pe aceeaşi temă publicate anterior. În cele două documente erau analizate cu precizie problemele cu privire la reciclarea navelor din Bangladesh, India şi Pakistan, printre altele, afirmându-se convingerea că trebuie luate măsuri ferme pentru a se combate situaţiile inacceptabile din aceste ţări. Măsurile preconizate în propunerea de regulament nu rezolvă însă aceste probleme. CESE nu poate ajunge la altă concluzie decât că, aparent, lipseşte voinţa politică pentru soluţionarea problemelor.
Pare să lipsească un instrument economic cu care Comisia ar putea influenţa în mod favorabil evoluţia situaţiei. În documentele anterioare era încă menţionat un astfel de instrument. Utilizarea unui astfel de fond corespunde perfect principiului „poluatorul plăteşte”. Aceşti bani pot fi folosiţi în parte pentru îmbunătăţirea condiţiilor în care se lucrează în Asia de Sud-Est, prin formarea lucrătorilor în materie de protecţie a muncii şi muncă în condiţii sănătoase, prin stimularea conştiinţei locale cu privire la pericolele dezmembrării iresponsabile a marilor nave oceanice şi prin îmbunătăţirea infrastructurii publice.
Banii pot fi folosiţi şi pentru a dezvolta o capacitate de dezmembrare şi pentru înfiinţarea unei industrii de reciclare în Europa. Aceasta s-ar potrivi foarte bine ambiţiei Uniunii Europene de a se dezvolta în direcţia unei „societăţi care reciclează”, ceea ce ar putea duce la venituri economice ridicate obţinute din materialele valoroase, care pot contribui în măsură substanţială la satisfacerea cererii de materii prime şi, totodată, la multe noi locuri de muncă.
Contact: Anna Bobo Remijn

(Tel.: [phone] – email: [e-mail])

• 
  Acţiunile de promovare şi de informare pentru produsele agricole: o strategie cu puternică valoare adăugată europeană pentru promovarea savorilor Europei
  

Raportor: Armands KRAUZE (Activităţi diverse - LV)
Referinţe: COM(2012) 148 final – CESE 1596/2012
Punctele principale:
CESE susţine cele două obiective fundamentale ale noii politici de informare şi de promovare: informarea consumatorilor, sensibilizarea lor cu privire la piaţa UE şi promovarea exportului pe piaţa externă. Comitetul consideră că este de o importanţă crucială creşterea bugetului pentru acţiunile de promovare şi de informare şi solicită orientări clare pentru candidaţi, un sistem de evaluare strict, o transparenţă sporită în selectarea programelor şi simplificarea procedurilor. În acest sens, CESE salută propunerea de prezentare a unui program-cadru multianual cu informaţii detaliate doar pentru primul an, fiind posibilă reajustarea planurilor pentru anii următori.
CESE subliniază importanţa clarificării rolului mărcilor şi a echilibrului dintre promovarea cu caracter generic şi promovarea mărcilor. Conceptul de produs în UE poate fi redat prin sloganuri generale, care să nu aducă atingere dreptului consumatorului la informare corectă. CESE pledează pentru o singură listă cu produse eligibile care să fie extinsă şi la produsele din cadrul altor sisteme de calitate care transmit mesajul privind calitatea europeană. În ceea ce priveşte posibilitatea de a extinde gama de beneficiari ar trebui să se acorde prioritate organizaţiilor profesionale din sectorul agroalimentar.
Comitetul susţine propunerea de creare a unei platforme europene dedicate schimbului de bune practici între profesionişti, în vederea conceperii şi derulării unor campanii multinaţionale. CESE este de acord cu faptul că programele multinaţionale ar trebui să fie prioritare şi recomandă Comisiei o contribuţie mai substanţială, în special atunci când sunt implicate pieţele emergente.
Contact: Raika Hauser

(Tel.: [phone] – email: [e-mail])

• 
  Rolul femeilor ca vector al unui model de dezvoltare şi inovare în agricultură şi în zonele rurale
  

Raportor: Daniela RONDINELLI (Lucrători - IT)
Referinţă: Aviz din proprie iniţiativă – CESE 1592/2012
Punctele principale:
Potenţialul femeilor din zonele agricole şi rurale trebuie analizat, luat în considerare şi valorificat în cadrul tuturor politicilor Uniunii Europene. Toate actele legislative şi programele UE trebuie să asigure egalitatea de tratament, egalitatea de şanse şi acţiuni de promovare a condiţiei femeilor. Femeile trebuie să dobândească competenţele necesare ca să se implice în planurile de dezvoltare a sectorului la nivel teritorial şi regional. Universităţile şi centrele de cercetare trebuie să analizeze potenţialul şi nevoile femeilor şi instrumentele tehnologice şi de formare, astfel încât să sprijine dezvoltarea întreprinderilor conduse de femei şi să amelioreze calitatea muncii şi a vieţii femeilor în agricultură.
Constituirea unor reţele de femei, facilitată prin recursul la TIC eficiente, permite dezvoltarea contactelor, sprijină participarea şi favorizează raporturile şi schimburile de bune practici între femeile din UE şi cele din ţările candidate şi terţe, cu beneficii pentru cooperarea internaţională şi pentru comerţ.
Pentru ca femeile să se poată organiza şi să poată participa, dezvoltându-şi potenţialul, sunt necesare servicii eficiente, accesibile şi flexibile, care să le permită să dispună de mai mult timp liber, prin reducerea celui dedicat activităţilor de îngrijire. Toate statele membre ale UE ar trebui să promoveze recunoaşterea juridică a soţilor colaboratori, astfel încât aceştia să beneficieze de securitate socială şi asistenţă medicală. La nivelul UE, ar trebui să fie definit un cadru normativ pentru cotitularizare, eventual prin acordarea unui statut femeilor din mediul agrorural. Statele membre, regiunile, administraţiile locale şi partenerii sociali sunt responsabili în mod solidar pentru promovarea potenţialului femeilor din mediul agricol şi rural, prin garantarea unui cadru legal care să asigure aplicarea principiului egalităţii şi reprezentării de gen şi în propriile structuri interne.
Contact: Maarit Laurila/Rayka Hauser

(Tel.: [phone] – email: [e-mail] /
Tel: [phone] – email: [e-mail])

• 
  Planul multianual pentru rezervele de cod din Marea Baltică
  

Raportor unic: Seppo KALLIO (Activităţi diverse- FI)
Referinţe: COM(2012) 155 final - 2012/0077 COD – CESE 1597/2012
Punctele principale: