Sinteza avizelor adoptate sesiunea din iulie 2012

CESE este foarte satisfăcut de reuşita planului pentru rezervele de cod din Marea Baltică şi consideră că este important ca planul să fie prelungit. În opinia CESE, amendamentele propuse la articolele 4,5 şi 8 şi la articolul 29 alineatele (2), (3) şi (4) reprezintă modificări tehnice necesare şi acceptabile, în vederea asigurării conformităţii cu TFUE.

CESE nu este în favoarea delegării către Comisie a competenţei legislative de a determina ratele mortalităţii prin pescuit, aşa cum se propune la articolele 27 şi 29a. În opinia CESE, deciziile în acest domeniu ţin de competenţa exclusivă a Consiliului, conform articolului 43 alineatul (3) TFUE. CESE se teme că delegarea către Comisie a competenţei de a modifica obiectivul privind rata mortalităţii prin pescuit, pe baza căruia se calculează cotele de captură, ar putea duce pe termen scurt la modificări rapide ale acestor cote, ceea ce ar afecta negativ industria pescuitului.

Contact: Maarit Laurila/Rayka Hauser

(Tel.: [phone] – email: [e-mail]/
Tel: [phone] – email: [e-mail])

5.CERCETARE / INOVARE

• 
  Platformele tehnologice europene (PTE) şi mutaţiile industriale
  

Raportor: Josef ZBOŘIL (Angajatori – CZ)

Coraportor: Enrico GIBELLIERI (Cat. 2 – IT)
Referinţă: Aviz din proprie iniţiativă– CESE 1589/2012
Punctele principale:
Platformele tehnologice europene reprezintă deja un instrument solid şi ar putea fi soluţia concretă pentru încurajarea transferului constant de descoperiri ştiinţifice către lanţul concret al producţiei şi reprezintă principalul teren de acţiune pentru competitivitatea sectorului european al producţiei şi a celui al serviciilor în context global.
CESE recunoaşte că sectoarele industriale conexe PTE ocupă o poziţie fundamentală în cadrul lanţului de valori: numeroase inovaţii depind de procese de bază (cum ar fi procesele de producţie şi din industriile prelucrătoare, din silvicultură, robotică) şi de materiale de bază (produse chimice, oţel etc.).
CESE solicită o aplicare mai eficientă a procesului de simplificare al cadrului de reglementare al UE (inclusiv participarea la proiecte la nivelul UE), intensificarea eforturilor de reducere a fragmentării şi a concurenţei între iniţiativele instituţionale, o mai bună coordonare a politicilor şi o vizibilitate sporită în viitor la nivel instituţional, astfel încât PTE să devină mai eficace.
Platformele naţionale şi regionale conexe reflectă structura PTE la nivelul statelor membre. CESE evidenţiază că trebui încurajat şi facilitat accesul complementar al PTN la „specializarea inteligentă” prin intermediul fondurilor structurale, la nivel naţional şi regional.
Contact: Amelia Munoz Cabezon

(Tel.: [phone] - e-mail: [e-mail])

• 
  Cooperativele şi dezvoltarea agroalimentară
  

Raportor: Carlos TRIAS PINTÓ (Activităţi diverse - ES)
Referinţă: Aviz din proprie iniţiativă – CESE 1593/2012
Punctele principale:
Circuitele de comercializare au condus la diluarea relaţiei dintre furnizori şi consumatori şi, totodată au redus transparenţa operaţiunilor aferente, ceea ce provoacă dezechilibre grave în ce priveşte capacitatea de negociere a actorilor lor, aducând prejudicii producătorilor şi consumatorilor (prima şi ultima verigă ale lanţului). Reforma structurală a pieţelor menită să faciliteze realizarea unui model de producţie şi consum durabile impune reechilibrarea lanţului valoric agroalimentar, atribuind structurilor agricole asociative în general şi cooperativelor în particular o funcţie de reglare şi de integrare
Plecând de la producătorii individuali sau familiali, trebuie promovat spiritul asociativ sau cooperatist de bază – element de dinamizare a economiei rurale –, integrând aceşti producători în structuri mai mari – reţele regionale şi poli ai concurenţei – care să îi apropie pe agricultori de segmentele din circuitele de comercializare cu cea mai mare valoare adăugată. Această structură de tip cooperatist va permite maximizarea randamentelor şi asigurarea diversităţii cererii, prin scurtarea circuitelor de comercializare între nodurile de producţie şi consum. De asemenea, integrarea cooperatistă asigură o mai bună trasabilitate de-a lungul întregului proces, atât în domeniul calităţii, cât şi în cel al formării preţurilor, ceea ce implică, totodată, optimizarea resurselor şi o mai mare eficienţă.
Contact: Arturo Iniguez

(Tel.: [phone] – email: [e-mail])

• 
  Calculul de înaltă performanţă: poziţia Europei în cursa mondială
  

Raportor: Isabel CAÑO AGUILAR (Lucrători - ES)
Referinţe: COM(2012) 45 final – CESE 1599/2012
Punctele principale:

• 
  Comitetul salută în principiu Comunicarea Comisiei şi sprijină în mod explicit obiectivele acesteia. Comitetul sprijină dezvoltarea unui ecosistem european de calcul de înaltă performanţă (HPC) şi infrastructura de cercetare PRACE creată în acest sens.
  

• 
  Pe lângă aspectele contractuale şi financiare ale unui mediu HPC performant, dezvoltarea în continuare a HPC presupune o punere în aplicare a două sarcini de egală importanţă: pe de o parte, dezvoltarea de hardware pentru noua generaţie de calculatoare (sisteme exascale) pe de altă parte, dezvoltarea şi difuzarea instrumentelor sofisticate necesare pentru utilizarea acestora, adică a software-ului necesar. Celor două sarcini trebuie să li se atribuie o prioritate egală.
  

• 
  Comitetul sprijină propunerea de a dubla nivelul actual de investiţii pentru HPC la aproximativ 1,2 miliarde de euro pe an.
  

• 
  Aceasta presupune cooperarea între institutele de cercetare/universităţi şi întreprinderi. În opinia Comitetului, parteneriatele public-privat reprezintă un instrument deosebit de potrivit şi verificat.
  

• 
  În contextul crizei economice şi financiare, Comitetul invită Consiliul şi statele membre să nu amâne măsurile menţionate necesare pentru HPC.
  

• 
  În opinia Comitetului, prima prioritate ar trebui să fie punerea la dispoziţie a unui sistem HPC competitiv în şi pentru Europa. Acest obiectiv nu presupune o politică industrială protecţionistă. Dimpotrivă, eforturile ar trebui să vizeze dezvoltarea şi menţinerea nivelului de cunoştinţe necesare pentru dezvoltarea şi utilizarea HPC, pentru crearea de locuri de muncă corespunzătoare şi pentru păstrarea nivelurilor decizionale corespunzătoare în Europa.
  

Contact: Aleksandra Klenke

(Tel.: [phone] – email: [e-mail])

• 
  Necesitatea unei industrii europene a apărării: aspecte industriale, inovatoare şi sociale
  

Raportor: Joost VAN IERSEL (Angajatori - NL)

Coraportor: Monika HRUŠECKÁ (Cat. 2 - SK)
Referinţă: Aviz din proprie iniţiativă – CESE 1590/2012
Punctele principale:
În vreme ce bugetele pentru apărare sunt reduse în întreaga Uniune Europeană, în China, India, Brazilia, Rusia şi în alte state, acestea cresc. Prin urmare, CESE solicită Consiliului şi Comisiei să facă o evaluare generală a aspectelor hotărâtoare ale poziţiei UE şi ale rolului său la nivel mondial, care să aibă drept rezultat o actualizare convingătoare a politicilor externe, de securitate şi apărare europene.
Politica de apărare este modelată de interesele strategice ale ţărilor, ameninţările percepute şi obiectivele politice, care în Europa sunt definite în principal în termeni naţionali. Abordările care sunt depăşite conduc în mod evident la o fragmentare, la lacune, la o supracapacitate şi o lipsă de interoperabilitate tot mai mari în capacităţile europene de apărare. CESE face apel la Consiliu să depună eforturi serioase în vederea creării unui scut de apărare la nivelul UE.
Politica de securitate şi apărare ar trebui să stimuleze încrederea în sine a UE şi a statelor membre, ar trebui să inspire încredere în societate şi în publicul larg, în soldaţii echipaţi corespunzător, în întreprinderile şi lucrătorii din acest sector. Cetăţenii europeni au dreptul la o protecţie adecvată. Este nevoie în tot mai mare măsură de un armament european adecvat, capabil să facă faţă viitorului. În acest scop, practicile actuale izolate ale statelor membre sunt complet insuficiente şi irosesc banii contribuabilului.
CESE subliniază necesitatea de a se defini interesele strategice europene în cadrul politicii de securitate şi de apărare comune (PSAC). Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) ar trebui să fie implicat în mod direct.
CESE subliniază că, dacă Europa doreşte să menţină o industrie solidă de securitate şi apărare în scopul creării unei mase critice pentru eficacitate şi eficienţă din punctul de vedere al costurilor, este necesară o schimbare radicală a mentalităţii şi a politicilor.
Pe lângă acţiunile Agenţiei Europene de Apărare (AEA) şi pe lângă pachetul „Apărare” din 2007, CESE solicită o politică industrială europeană bine concepută destinată sectorului apărării, cu caracteristicile lui specifice în materie de cerinţe guvernamentale şi de finanţare din fonduri publice. În cadrul Strategiei Europa 2020, această politică industrială trebuie să se bazeze pe competenţele partajate, naţionale şi ale UE.
Politicile şi finanţarea UE ar trebui să coreleze investiţiile de la nivelul UE cu cele de la nivel naţional, ceea ce ar duce la reducerea fragmentării şi duplicării cheltuielilor publice, la sporirea calităţii şi a interoperabilităţii.
Consiliul şi părţile interesate ar trebui să identifice urgent şi să lanseze cât mai curând posibil programe de cercetare care să ajute industria europeană să rezolve dependenţele nedorite de părţi terţe. Tehnologia „cu dublă utilizare” este o necesitate. Programul de cercetare-dezvoltare al UE ar trebui să ofere asistenţă în acest sens şi să asigure o cooperare transfrontalieră eficientă în domeniul cercetării şi dezvoltării.
Este nevoie de o coordonare mai strânsă între Comisie, AEA şi alte părţi interesate relevante din UE. Angajamentul reînnoit al preşedintelui Barrosso, al vicepreşedintelui Tajani şi al comisarului Barnier, precum şi înfiinţarea Grupului operativ în domeniul apărării sosesc la momentul oportun. CESE salută totodată Rezoluţia de perspectivă a PE din luna decembrie a anului trecut cu privire la apărarea europeană şi la gama largă de chestiuni conexe.
Contact:

(Tel.: [phone] - e-mail: [e-mail])

• 
  Restructurare şi anticiparea schimbărilor
  

Raportor: Antonello PEZZINI (Angajatori – IT)

Coraportor: Thomas STUDENT (Cat. 2 – DE)
Referinţe: COM(2012) 7 final – CESE 1591/2012
Punctele principale:
Provocările cu care se confruntă în prezent UE sunt multiple: emergenţa de noi pieţe şi tehnologii, tranziţia la un model mai durabil de consum şi de investiţii, îmbătrânirea forţei de muncă, schimbările de pe piaţa muncii, precum şi criza economică şi financiară în curs. Întreprinderile şi lucrătorii trebuie să anticipeze aceste provocări. Comitetul subliniază că întreprinderile – în special IMM-urile – sunt actorii principali ai proceselor de restructurare.
Este nevoie de acţiuni concrete şi eficiente. Partenerii sociali, societatea civilă organizată şi consumatorii, responsabilii locali şi reţelele de cunoaştere şi de competenţe trebuie implicaţi în acest proces. Politicile structurale şi de coeziune ale UE, dar şi cele de inovare şi de cercetare, ar trebui orientate către susţinerea proactivă a mecanismelor de anticipare şi de însoţire a restructurărilor. Programele europene de educaţie şi formare profesională, precum şi de învăţare pe tot parcursul vieţii, reprezintă instrumente esenţiale în acest sens. Investiţiile şi politicile industriale trebuie să vină în sprijinul tranziţiei la o economie europeană cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Concurenţa liberă şi loială trebuie garantată în ceea ce priveşte ajutoarelor de stat. Trebuie consolidată politica europeană care sprijină conceperea de exerciţii participative de prognoză. De asemenea, ar trebui concepută o politică activă în domeniul îmbătrânirii
Contact: Aleksandra Wieczorek

(Tel.: [phone] - e-mail: [e-mail])

• 
  Programul european de monitorizare a Pământului (GMES)
  

Raportor: Edgardo IOZIA (Lucrători – IT)
Referinţe: COM (2011) 831 final – CESE 1571/2012
Punctele principale:
Comitetul Economic şi Social European (CESE) îşi reafirmă sprijinul hotărât acordat politicii spaţiale europene şi, mai ales, marilor proiecte europene Galileo şi GMES (Global Monitoring for Environment and Security), pe care le consideră de o importanţă strategică pentru dezvoltarea economică şi ştiinţifică europeană. CESE se opune hotărât propunerii Comisiei Europene de a asigura finanţarea necesară dezvoltării şi definitivării programului GMES în perioada 2014-2020 dintr-un fond ad-hoc.
CESE scoate în evidenţă faptul că este necesar şi urgent să se asigure continuitatea unui program care este pe punctul de a intra în faza operaţională, în caz contrar acesta riscând să eşueze. În ansamblul său, propunerea de înlocuire a mecanismelor de finanţare, gestionare şi conducere cu mecanisme diferite de cele obişnuite şi consolidate în contextul UE, pare inoportună, nejustificată şi extrem de riscantă. CESE solicită ca finanţarea programului să reintre în cadrul financiar multianual 2014-2020.
În ceea ce priveşte guvernanţa, este surprinzător rolul marginal atribuit în cadrul acestui sistem complex Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), care până în prezent a conceput, gestionat şi exploatat majoritatea structurilor satelitare europene.
Comunicarea referitoare la detaliile punerii în aplicare a propunerii de acord interguvernamental pentru operaţiunile GMES, apărută în perioada dezbaterilor privind acest aviz, nu schimbă concluziile la care a ajuns Comitetul, ci le confirmă.
Contact: Patrick Klein

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])