Sinteza obiecţiilor şi propunerilor la proiectul de Lege privind securitatea aeronautică în redacţie nouă

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 0.53 Mb.
səhifə1/10
tarix26.10.2017
ölçüsü0.53 Mb.
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   10

SINTEZA OBIECŢIILOR ŞI PROPUNERILOR

la proiectul de Lege privind securitatea aeronautică în redacţie nouă

  1. PROPUNERI ŞI OBIECŢII ALE MINISTERULUI MUNCII, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI FAMILIEI

Scrisoarea nr. 01-1646 din 15.04.2016 – AVIZ POZITIV

  1. PROPUNERI ŞI OBIECŢII ALE MINISTERULUI FINANŢELOR

Scrisoarea nr. 11-09/696 din 21.04.2016 – AVIZ POZITIV

  1. PROPUNERI ŞI OBIECŢII ALE MINISTERULUI APĂRĂRII

Scrisoarea nr. 11/612 din 25.04.2016 – AVIZ POZITIV

Scrisoarea nr. 11/1416 din 13.10.2015

Nr

Redacţia din proiect

Propunerea sau obiecţia

Nota despre acceptare sau refuz

Argumentarea deciziei în caz de neacceptare sau acceptare cu anumite precizări

1.

Articolul 3. Definiţii

În sensul prezentei legi, se aplică următoarele definiţii:




Art. 3 al proiectului legii urmează a fi completat cu un alineat nou, cu următorul conţinut

aerodrom cu destinaţie dublă – suprafaţa terestră (acvatică) delimitată, inclusiv clădirile, instalaţiile şi echipamentele, destinată utilizării, totale sau parţiale, pentru decolarea, aterizarea, deplasarea şi staţionarea aeronavelor, utilizat pentru transporturi aeriene militare şi civile, pentru traficul internaţional de pasageri şi mărfuri, precum şi pentru asigurarea cerinţelor privind apărarea, securitatea naţională, angajamentelor pe plan internaţional”, conform prevederilor art. 3 al Legii aviaţiei civile nr. 1237-XIII din 09.07.1997 şi Legii cu privire la Aeroportul Internaţional Liber „Mărculeşti” nr. 178-XVI din 10.07.2008.

Tot în acest context, urmează a fi definită şi noţiunea de „aeroport mixt de staţionare”.


Se acceptă parţial

aerodrom cu destinaţie dublă – suprafaţa terestră (acvatică) delimitată, inclusiv clădirile, instalaţiile şi echipamentele, destinată utilizării, totale sau parţiale, pentru decolarea, aterizarea, deplasarea şi staţionarea aeronavelor civile şi de stat;

aeroport mixt de staţionare - ansamblu constituit din aerodrom, aerogară şi alte instalaţii destinate primirii şi expedierii aeronavelor, utilizat pentru transporturi aeriene civile şi militare, precum şi pentru asigurarea cerinţelor privind apărarea şi securitatea naţională;

Introducerea acestor două definiţii separate se bazează pe deosebirea noţiunilor de aerodrom şi aeroport redate în art. 3 din Legea aviaţiei civile nr. 1237-XIII din 09.07.1997.



2.

Articolul 7. Alte autorităţi cu competenţe în domeniul securităţii aeronautice

(3) Ministerul Apărării are următoarele atribuţii:

a) organizează şi poartă răspundere pentru executarea, de către unităţile militare situate pe aerodromurile mixte de staţionare, a măsurilor, regulilor şi procedurilor stabilite de prezenta lege;


La art. 7 alin. (3) litera a) sintagma „situate” să fie înlocuită cu sintagma „dislocate permanent sau temporar”

La art. 7 alin. (3) litera a) sintagma „aerodromurile mixte de staţionare” să fie înlocuită cu sintagma „aerodromurile cu destinaţie dublă”, pentru a nu crea confuz de noţiuni.



Se acceptă

Articolul 7. Alte autorităţi cu competenţe în domeniul securităţii aeronautice

(3) Ministerul Apărării are următoarele atribuţii:

a) organizează şi poartă răspundere pentru executarea, de către unităţile militare dislocate permanent sau temporar pe aerodromurile cu destinaţie dublă şi aeroporturile mixte de staţionare, a măsurilor, regulilor şi procedurilor stabilite de prezenta lege;

A vedea argumentarea anterioară.



3.

Articolul 8. Comisiile aeroportuare de securitate aeronautică

(2) În componenţa comisiei aeroportuare de securitate aeronautică intră conducătorul aeroportului, reprezentanţii Autorităţii Aeronautice Civile, Poliţiei de Frontieră, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Serviciului Vamal, care îşi desfăşoară activitatea în aeroport, comandantul unităţii de aviaţie a Ministerului Apărării pe aeroporturile mixte de staţionare, şefii serviciilor de securitate aeronautică ale aeroportului şi ale operatorilor aerieni care activează pe aeroport.



La art. 8 alin. (2) sintagma „aeroporturile mixte de staţionare” să fie înlocuită cu sintagma „aerodromurile cu destinaţie dublă”, pentru a nu crea confuz de noţiuni.

Nu se acceptă

A vedea argumentarea la punctul 1.

Deoarece Comisiile aeroportuare de securitate aeronautică activează pe aeroporturi






  1. PROPUNERI ŞI OBIECŢII ALE SERVICIULUI DE INFORMAŢII ŞI SECURITATE

Scrisoarea nr. 18/438 din 08.04.2016

Nr

Redacţia din proiect

Propunerea sau obiecţia

Nota despre acceptare sau refuz

Argumentarea deciziei în caz de neacceptare sau acceptare cu anumite precizări

1.

Articolul 3

La noţiunea ”informaţii sensibile de securitate”, sintagma ”informaţiile protejate” de substituit cu sintagma „informaţii cu accesibilitate limitată”, noţiune consacrată de legislaţia în vigoare, în special Legea nr. 982-XIV din 11.05.2000 privind accesul la informaţie.

Se acceptă





2.

Articolul 45

urmează a fi completat cu un alineat nou, în care să se regăsească prevederi similare celor de la art. 26 alin. (2) din Legea nr. 92 din 5 aprilie 2007 privind securitatea aeronautică (Agenţii aeronautici, în procesul angajării personalului serviciilor de securitate aeronautică, sunt obligaţi să asigure controlul candidaţilor în conformitate cu cerinţele stabilite şi să coordoneze candidaturile cu Serviciul de Informaţii şi Securitate). Coordonarea candidaturilor personalului serviciilor de securitate aeronautică cu Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova constituie o modalitate de asigurare a securităţii cetăţenilor şi implicit a statului, iar aplicarea în practică a normei în cauză nu a creat careva deficienţe care ar justifica excluderea acesteia.

Se acceptă

Agenţii aeronautici, în procesul angajării personalului serviciilor de securitate aeronautică, sînt obligaţi să asigure verificarea candidaţilor în conformitate cu cerinţele stabilite de Guvern şi să coordoneze candidaturile cu Serviciul de Informaţii şi Securitate.



3.

Articolul 63 alin. (5)

Avînd în vedere că operatorii de aerodrom/aeroport pentru asigurarea securităţii aeronautice încasează direct sau indirect de la persoanele fizice şi juridice o taxă de securitate aeronautică, în scopul gestionării mijloacelor respective exclusiv în interesul asigurării securităţii aeronautice, propunem completarea art. 63 alin. (5) din proiect cu două fraze noi, cu următorul conţinut:

”Operatorii de aerodrom/aeroport vor prezenta anual autorităţii competente un raport privind resursele financiare acumulate din taxa de securitate aeronautică şi cheltuielile efectuate pentru asigurarea securităţii aeronautice. Mijloacele financiare acumulate din taxa de securitate aeronautică utilizate în alte scopuri decît pentru asigurarea securităţii aeronautice se percep în cuantum dublu şi se fac venit la bugetul de stat.”



Se accepta parţial

Art. 63 va fi completat cu norme generale preluate din Metodologia privind baza de calcul şi aprobare a taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 476 din 20.04.2016, care poate fi interpretată ca fiind neaplicabilă pentru KIV.

Conform acestui act normativ mijloacele financiare acumulate nu pot fi utilizate în alte scopuri decât pentru asigurarea securităţii aeronautice (pct. 76. Aprecierea nivelului optim al taxelor pentru serviciile aeroportuare şi de navigaţie aeriană se efectuează prin determinarea strictului necesar al cheltuielilor legate nemijlocit de prestarea acestor servicii cu o rentabilitate care va asigura executarea Planului investiţional anual aprobat în modul stabilit).

Potrivit procedurii descrise în Titlul IV entităţile de administrare a aeroporturilor vor prezenta anual AAC un raport privind resursele financiare acumulate din taxa de securitate aeronautică şi cheltuielile efectuate pentru asigurarea securităţii aeronautice.



Scrisoarea nr. 18/956 din 27 octombrie 2015


1.


Articolul 3

Definiţii. În sensul prezentei legi, se aplică următoarele definiţii:

informaţii sensibile de securitate – informaţiile protejate a căror divulgare neautorizată sau pierdere este de natură să aducă atingere intereselor securităţii aeronautice, accesul la care este restricţionat şi se acordă pe principiu „nevoia de a cunoaşte”, în sensul că este limitat la cele persoane care au nevoie de informaţiile respective pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu;


La noţiunea „informaţii sensibile de securitate” de la art. 3, sintagma „informaţii protejate” de substituit cu sintagma „informaţii cu accesibilitate limitată”, noţiune consacrată de legislaţie în vigoare, în special Legea nr. 982-XIV din 11.05.2000 privind accesul la informaţie.

Se acceptă




2.

Articolul 45. Recrutarea şi instruirea personalului

Art. 45 urmează a fi completat cu un alineat nou în care să se regăsească prevederi similare celor de la art. 26 alin. (2) din Legea nr. 92 din 5 aprilie 2007 privind securitatea aeronautică. Coordonarea candidaturilor personalului serviciilor de securitate aeronautică cu Serviciul de Informaţie şi Securitate al Republicii Moldova constituie o modalitate de asigurare a securităţii statului, iar aplicarea în practică a normei în cauză nu a creat careva deficienţe care ar justifica excluderea acesteia.

Se acceptă




3.

Articolul 63. Costuri privind securitatea aeronautică

(5) Taxele pentru asigurarea securităţii aeronautice sunt folosite numai pentru realizarea măsurilor de securitate aeronautică şi nu depăşesc costurile suportate.



Având în vedere că operatorii de aerodrom/aeroport pentru asigurarea securităţii aeronautice încasează direct sau indirect de la persoanele fizice şi juridice o taxă de securitate aeronautică, în scopul gestionării mijloacelor respective exclusiv în interesul asigurării securităţii aeronautice, propunem completarea art. 64 alin. (5) din proiect cu două fraze noi, cu următorul conţinut:

„Operatorii de aerodrom/aeroport vor prezenta anual autorităţii competente un raport privind resursele financiare acumulate din taxa de securitate aeronautică şi cheltuielile efectuate pentru asigurarea securităţii aeronautice. Mijloacele financiare acumulate din taxa de securitate aeronautică utilizate în alte scopuri decât pentru asigurarea securităţii aeronautice se percep în cuantum dublu şi se fac venit la bugetul de stat.”



Se acceptă parţial

Comentat in tabel recent


V. PROPUNERI ŞI OBIECŢII ALE SERVICIULUI PROTECŢIEI ŞI PAZĂ DE STAT

Scrisoarea nr. 2/411 din 22.04.2016

Nr.

Redacţia din proiect

Propunerea sau obiecţia

Nota despre acceptare sau refuz

Argumentarea deciziei în caz de neacceptare sau acceptare cu anumite precizări

1.

Articolul. 7

Urmează a fi completat cu alin. 5 cu următorul conţinut:

(5) Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat are următoarele atribuţii principale:



a) desfăşoară, în limitele competenţei, activităţi speciale de investigaţie în scopul prevenirii şi depistării actelor de intervenţie ilicită în activitatea aviaţiei civile;

b) asigură regimul de control-acces şi menţinerea ordinii publice în zonele de securitate cu acces restricţionat;

c) efectuează, în colaborare cu serviciul de securitate aeroportuar, protecţia zonelor de securitate cu acces restricţionat şi a aeronavelor aflate la sol, în care urmează să se deplaseze persoanele beneficiare de protecţie de stat.”

Nu se acceptă

Conform art. 1 alin. (1) din Legea cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat nr. 134-XVI din 13.06.2008, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat este un organ de stat specializat în asigurarea protecţiei demnitarilor Republicii Moldova, a demnitarilor străini pe timpul şederii lor în Republica Moldova, a membrilor lor de familie, în limitele competenţelor legale, precum şi în asigurarea pazei sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestora. Competenţa acestui Serviciu este strict reglementată de Legea menţionată, care nu pre vede nici o atribuţie funcţională (regulamentară) a Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat în domeniul securităţii aeronautice. Competenţa Serviciului respectiv se intersectează cu procedeele de securitate aeronautică doar atunci când persoanele beneficiare de protecţie de stat utilizează facilităţile aviaţiei civile. Pentru aceste cazuri, atribuţiile şi modul de acţiune a diferitor entităţi implicate sunt reglementate de Regulamentul cu privire la organizarea, pregătirea şi efectuarea curselor speciale în aviaţia civilă a Republicii Moldova.

La fel indicăm că conform art. 7 alin. (1) şi (2) din proiect, pentru atribuţiile stipulate în aviz la alin. (5) ca fiind ale Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat sunt în competenţa Serviciului de Informaţii şi Securitate şi Ministerului Afacerilor Interne. Prin urmare se încalcă principiul fundamental de organizare a administraţiei publice centrale de specialitate de atribuire clară a responsabilităţilor şi competenţilor, evitând ambiguitatea, dublarea şi suprapunerea acestora, statuat în art. 4 punctul 1) lit. c) din Legea privind administraţia publică centrală de specialitate nr. 98 din 04.05.2012.



2.

Articolul 27 alin. (1)

Propunem a fi expus în următoarea redacţie:

(1) Nu se supun controlului de securitate Preşedintele Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului şi Prim-ministrul Republicii Moldova, precum şi alte persoane beneficiare de protecţie de stat în conformitate cu Legea nr. 134-XVI din 13 iunie 2008 cu privire Serviciul de Pază de Stat, precum şi bagajul de mînă şi de cală pe care le deţin”.



Nu se acceptă


Alţi demnitari şi membrii lor de familie beneficiari de protecţie de stat în conformitate cu art. 6 din Legea nr. 134-XVI din 13 inie 2008 “Cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat” nu pot fi consideraţi pasageri cu statut special. Legea citată impune asigurarea cu protecţia de stat ale acestor persoane, nu şi le atribuie statutul special de pasageri care nu se supun controlului de securitate (sunt două legi cu obiectul de reglementare diferit).

3.

Articolul 24 alin. (2) litera b)

La fel, în scopul respectării limbajului şi expresiei juridice a proiectului de Lege, propunem revizuirea termenului „amestecă”

Nu se acceptă


Limbajul şi expresia juridică sunt acelea ale Regulamentului (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului

Scrisoarea nr. 2/1249 din 12.10.2015

1.

Articolul 7. Alte autorităţi cu competenţe în domeniul securităţii aeronautice


Prevederile art. 7 din proiectul Legii urmează a fi completat cu alin. 5 cu următorul cuprins:

(5) Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat are următoarele atribuţii principale:

a) desfăşoară, în limitele competenţei, activităţi speciale de investigaţie în scopul prevenirii şi depistării actelor de intervenţie ilicită în activitatea aviaţiei civile;

b) asigură regimul de control-acces şi menţinerea ordinii publice în zonele de securitate cu acces restricţionat;

c) efectuează în colaborare cu serviciul de securitate aeroportuar, protecţia zonelor de securitate cu acces restricţionat şi a aeronavelor aflate la sol, în care urmează să se deplaseze persoanele beneficiare de protecţie de stat.


Nu se acceptă

Conform art. 1 alin. (1) din Legea cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat nr. 134-XVI din 13.06.2008, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat este un organ de stat specializat în asigurarea protecţiei demnitarilor Republicii Moldova, a demnitarilor străini pe timpul şederii lor în Republica Moldova, a membrilor lor de familie, în limitele competenţelor legale, precum şi în asigurarea pazei sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestora. Competenţa acestui Serviciu este strict reglementată de Legea menţionată, care nu prevede nici o atribuţie funcţională (regulamentară) a Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat în domeniul securităţii aeronautice. Competenţa Serviciului respectiv se intersectează cu procedeele de securitate aeronautică doar atunci când persoanele beneficiare de protecţie de stat utilizează facilităţile aviaţiei civile. Pentru aceste cazuri, atribuţiile şi modul de acţiune a diferitor entităţi implicate sunt reglementate de Regulamentul cu privire la organizarea, pregătirea şi efectuarea curselor speciale în aviaţia civilă a Republicii Moldova.

La fel indicăm că conform art. 7 alin. (1) şi (2) din proiect, pentru atribuţiile stipulate în aviz la alin. (5) ca fiind ale Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat sunt în competenţa Serviciului de Informaţii şi Securitate şi Ministerului Afacerilor Interne. Prin urmare se încalcă principiul fundamental de organizare a administraţiei publice centrale de specialitate de atribuire clară a responsabilităţilor şi competenţilor, evitând ambiguitatea, dublarea şi suprapunerea acestora, statuat în art. 4 punctul 1) lit. c) din Legea privind administraţia publică centrală de specialitate nr. 98 din 04.05.2012.



2.

Articolul 8. Comisiile aeroportuare de securitate aeronautică

(2) În componenţa comisiei aeroportuare de securitate aeronautică intră conducătorul aeroportului, reprezentanţii Autorităţii Aeronautice Civile, Poliţiei de Frontieră, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Serviciului Vamal, care îşi desfăşoară activitatea în aeroport, comandantul unităţii de aviaţie a Ministerului Apărării pe aeroporturile mixte de staţionare, şefii serviciilor de securitate aeronautică ale aeroportului şi ale operatorilor aerieni care activează pe aeroport. În activitatea comisiei aeroportuare pot fi antrenaţi, după caz, şi alte persoane cu funcţie de răspundere, precum şi specialişti în domeniu. Regulamentul-cadru privind organizarea şi funcţionarea comisiilor aeroportuare de securitate aeronautică se aprobă de Guvern. Componenţa nominală a comisiei aeroportuare şi regulamentul acesteia pentru fiecare aeroport în parte se aprobă de Autoritatea Aeronautică Civilă.



La art. 8 alin. (2) după cuvintele „Serviciului de Informaţie şi Securitate” se introduc cuvintele „Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat”

Se acceptă




3.

Articolul 27. Controlul de securitate al pasagerilor cu statut special

(1) Nu se supun controlului de securitate Preşedintele Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului, Prim-ministrul, şi membrii lor de familie, precum şi şefii de state, de parlamente şi de guverne, şi membrii lor de familie, aflaţi în vizită oficială în Republica Moldova, precum bagajul de mână şi de cală pe care le deţin.




Conţinutul art. 27 alin. (1) propunem a fi expus cu următorul cuprins:

(3) Nu se supun controlului de securitate Preşedintele Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului şi Prim-ministrul Republicii Moldova, precum şi alte persoane beneficiare de protecţie de stat în conformitate cu Legea nr. 134-XVI din 13 iunie 2008 „Cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, deoarece noţiunea „persoane beneficiare de protecţie de stat” cuprinde „demnitari ai Republicii Moldova, demnitari străini pe timpul şederii lor în Republica Moldova, membrii lor de familie, cărora li se asigură protecţie în conformitate cu prezenta lege”



Nu se acceptă

Alţi demnitari şi membrii lor de familie beneficiari de protecţie de stat în conformitate cu art. 6 din Legea nr. 134-XVI din 13 inie 2008 “Cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat” nu pot fi consideraţi pasageri cu statut special. Legea citată impune asigurarea cu protecţia de stat ale acestor persoane, nu şi le atribuie statutul special de pasageri care nu se supun controlului de securitate (sunt două legi cu obiectul de reglementare diferit).




  1. PROPUNERI ŞI OBIECŢII ALE MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE


Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   10
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə